1,706 matches
-
de picnic la marginea drumului urmat de o discotecă unde se amestecă un triumfal și prostesc „Noi suntem români" cu maneaua miorlăită din rărunchiul țigănesc pentru că, în mod cert, regizorul face o confuzie la fel de pedagogică asimilând întreaga suflare viatică a emigrației, etniei rome pe care o vrea exonerată de oprobriul compatrioților săi. Foarte frumos, numai că lucrurile stau diferit în funcție de comunitățile de români, de altfel foarte diverse, și de comunitățile de romi, așa cum italienii din sud nu se amestecă cu cei
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
cartierului Queens din New York devastează copacii impunători, plantați de primăria orașului cu douăzeci de ani în urmă. Singurul care rămâne în picioare este cel din fața casei naratoarei, nedezvoltat firesc și numit de un vecin armean, la un moment dat, „copacul emigrației“ (stradă adăpostea, de altfel, un melting pot etnic). În narațiunea titulara, un iepuraș speriat reprezintă „detectorul de emoții“ al personajului Radu, expert în fizica atomică, obligat să dea un test poligrafic pentru ocuparea unui post de paznic la un magazin
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
un climat artificial. Expatriații din cartea lui Carmen Firan sunt, evident, ființe cu „sertare“ psihologice și mentalitare fabricate în țara de origine și aduse pe tărâmul mirabil al Americii, The Wonderland. Astfel, unii și-au păstrat superstițiile și visele (Copacul emigrației și prezentul continuu), alții, metehnele și proastă educație (Programări, Botez cu cântec, Femeile mele), esticii, precum povestitoarea din Vinovat în America, spaimă de autoritățile statului (reminiscența a traiului sub regim dictatorial), iar scriitorii (români, în speță), vanitățile, egolatria, invidia și
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
națională. Poetul este lider spiritual al propriului popor, iar poezia este considerată ca o misiune cu funcție politică, amintind de tradiția greacă a cântăreților homerici ai istoriei naționale 4. În condițiile politice de atunci, din cauza cenzurii, intelectualii polonezi iau calea emigrației, mulți dintre ei aflându-se la Paris, unde dezbat soluțiile de redobândire a independenței țării. La Paris, SÓowacki nu rămâne decât un an (1831-1832), fiind nemulțumit de atmosfera apăsătoare din mediul conaționalilor emigranți. Totuși șederea la Paris îi permite să
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
vocea autentică. M-am hotărât să-mi încerc norocul. Am emigrat. Am sosit la Heathrow, cu sufletul la gură. Am privit în jur. Nu era nimeni. Nu mă aștepta nici o Europă. M-am așezat la o coadă lungă, oficialii de la emigrație m-au întrebat numele și scopul vizitei. Au trecut luni în șir. Am așteptat un semn, un telefon. Nimic. Am intrat în depresie. Fiecare zi era ca sarea pe rană. M-am gândit să mă sinucid. O sinucidere spectaculoasă, prin
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
a făcut să renunț. Asta e, uneori, mai și renunțăm la anumite plăceri.» Se pare că nu prin cultură vrea dl Horasangian să epateze. Nici n-ar avea cum. Argumentele domniei sale, imbatabile, arată chiar cît de mult m-am înșelat!" Emigrația internă Dl Lucian Mîndruță a găsit o formulă extrem de plastică „emigrația internă", pentru cei care se simt tot mai exilați în România de azi. Nu la o emisiune de știri de pe Antena 1, ci în articolul de la rubrica lui din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
anumite plăceri.» Se pare că nu prin cultură vrea dl Horasangian să epateze. Nici n-ar avea cum. Argumentele domniei sale, imbatabile, arată chiar cît de mult m-am înșelat!" Emigrația internă Dl Lucian Mîndruță a găsit o formulă extrem de plastică „emigrația internă", pentru cei care se simt tot mai exilați în România de azi. Nu la o emisiune de știri de pe Antena 1, ci în articolul de la rubrica lui din nr. 312 al DILEMEI VECHI, în care ne propune să rezolvăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
toată lumea se iubește cu toată lumea) s-a dus. Alții se duc mai puțin dramatic, prin efortul propriu de a căra valiza pînă la check in-ul de la Otopeni." Lucian Mîndruță caută soluții „cu speranța că diaspora se va mobiliza, iar emigrația internă (adică cei care încearcă să trăiască aici făcînd abstracție de populația din jur) va veni cu idei". Se va gândi și Cronicarul, dar tema nu e ușor de rezolvat. Așteptăm provincia, că la București e cel mai greu. Pledoarie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
Occident, am descoperit poezia emigranților ruși și chiar pe câțiva dintre ei. Dar se întâmpla un lucru straniu: ei nu publicau poezia care se scria în Rusia, considerând-o, în bloc, „roșie", tot așa cum în Rusia nu era publicată poezie emigrației, considerată, în bloc, „albă", „contrarevoluționară". Am înțeles că asta era o prostie și că arta trebuie să fie întotdeauna deasupra politicii. Când am început să-i compar pe cei „dinăuntru" cu cei „din afară", am descoperit că și unii și
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
cerând oprirea grevei - idioțenii din astea. Dar eu am folosit cele două săptămâni de ședere în Paris, pe cheltuiala companiei franceze de zbor, ca pe un dar dumnezeesc. Puteam, în sfârșit, să-i întâlnesc pe ultimii poeți în viață ai emigrației ruse. Printre ei, George Adamovici. Poate că nu scrisese el prea multe poeme, dar era un poet adevărat. Iar faptul care ne-a apropiat și mai mult a fost acela că ne știam unul altuia versurile pe dinafară. St. D.
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
Relațiile Franței cu România au început să se tensioneze progresiv de la începutul anului trecut, când, aflat în vizită în România, secretarul francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche cerea României să-și intensifice eforturile pentru integrarea romilor și pentru a descuraja emigrația lor. Polemica pe tema romilor s-a intensificat în vară, când Lellouche a menționat pentru prima dată posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie amânată. Franța, care a invocat rapoartele proaste ale CE în legătură cu lupta anticorupție din Românie, a
Ministrul francez de interne vine astăzi la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/60792_a_62117]
-
în suferință, îl poate concura pe Philip Roth în ceea ce privește înțelegerea pentru tot ceea ce este uman1. Roth nu s-a sfiit să declare că este scriitor înainte de a fi evreu, producând stupoarea cercurilor evreiești tradiționaliste. Tot Roth s-a declarat adversarul emigrației evreiești din Europa postbelică, considerând-o un soi de succes postum al lui Hitler care dorea să golească bătrânul continent de evrei. Unul dintre ultimele romane ale lui Philip Roth este The Human Stain, tradus de Cornelia Bucur cu titlul
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
de a pune împreună capacitățile militare ale statelor membre, rămânând în cadrul NATO. Baconschi a deplâns faptul că toate statele europene, cu excepția Franței, au spor demografic negativ, motiv pentru care se poate schimba echilibrul de forțe între Europa și factorul de emigrație. Baconschi a descris sistemul internațional, arătând că acesta a trecut de la bipolarismul din perioada Războiului Rece la unipolarism și în prezent se îndreaptă spre multipolarism, atenția SUA îndreptându-se, în opinia sa, spre puterile emergente și asiatice. În acest context
Filosofia lui Baconschi: Americanii nu pot plăti la nesfârşit securitatea europeană () [Corola-journal/Journalistic/61031_a_62356]
-
frontierei dintre Maroc și Spania. Tatăl repetă această formulă, obsesiv: Lasă, o să ne întoarcem, un fel de laitmotiv al tristeț ii exilului. Povestea, în registru naiv, infantil, este punctată de biografiile inventate ale pasagerilor de pe vasul Pisces, un simbol al emigrației evreiești din nordul Marocului. Am optat la un moment dat, în text, pentru formula ușor arhaică ieșeau din casa lor, ca semnal al începerii exilului, tocmai pentru sonoritatea veterotestamentară la care evident face trimitere. (L.M.) Isaac închise telefonul. Ea rămase
Esther Bendahan - Lasă, o să ne întoarcem () [Corola-journal/Journalistic/5028_a_6353]
-
și Daria (3 apr. 1989). Monciu- Sudinski este luat din nou în vizorul Securității în cadrul operațiunii „Aurora”, desfășurată cu ocazia vizitei oficiale a lui Ceaușescu în Suedia. Operațiunea era „menită să-l scutească pe președintele țării de eventualele proteste ale emigrației române. «Fiind fără ocupație și cu o situație materială precară - se preciza despre Monciu-Sudinski în planul operațiunii -, poate fi instigat la acte protestatare»”6. Ajuns în Occident, Monciu-Sudinski realizează că, de fapt, nu sistemele totalitare sunt cele care confiscă libertatea
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
nr. 276, vineri 19 martie 1976, p. 4. 3. Valeria Ducea, în rev. „Teatrul”, nr. 4 / 1976, p. 36. 4. Virgil Ierunca, Semnul mirării, București, Ed. Humanitas, 1995, p. 244. 5. Virgil Ierunca, op. cit., p. 244. 6. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice: Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, București, Ed. Compania, 2002, p. 221. 7. În Ignatie Breanceaninov, Cuvînt despre moarte, traducere din limba rusă de Alexandru Monciu-Sudinski, ed.cit., p. 5. 8. În rev
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
valabil. Nu poți lua în serios un autor care, plimbîndu- se cu avionul între două conferințe, plăsmuiește povești despre asprimile eroice ale vieții. E o inadecvare lăuntrică care acoperă creația de deriziune. Și atunci autorul începe să scrie despre sex, emigrație și corectitudine politică. Acesta e motivul pentru care ficțiunea literară nu mai are trecere azi. Al doilea motiv: confiscarea ficțiunii de către efectele vizuale ale cinematografiei. În concluzie, ar fi o impietate să spui că stilul rudimentar al Elenei Spijavca scoate
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
lume” de unde proveneau ascendenții unuia dintre eroi. Ce izbește în noul roman al lui Virgil Duda este diversitatea și mobilitatea, aptitudinea de a sări ușor peste timp și spații, cu vervă evocatoare și cu deschideri către probleme acute ale actualității: emigrația, terorismul, naționalismele, exportul de democrație (cu binefaceri și riscuri).
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4652_a_5977]
-
lume” de unde proveneau ascendenții unuia dintre eroi. Ce izbește în noul roman al lui Virgil Duda este diversitatea și mobilitatea, aptitudinea de a sări ușor peste timp și spații, cu vervă evocatoare și cu deschideri către probleme acute ale actualității: emigrația, terorismul, naționalismele, exportul de democrație (cu binefaceri și riscuri).
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4653_a_5978]
-
aflate acolo, în Bavaria. Mai puțin singur în Franța, la Paris, unde mi s-au publicat câteva din romanele care, se spune, au avut succes în România. Mi s-a spus nu de puțini francezi, dar și români din vechea emigrație că am greșit publicând cărți care au „putut să apară sub comuniști”. Ar fi fost mai potrivit, se pare, să scriu, să „fabric” altele, acolo, impregnate poate, cum a făcut Petru Dumitriu, de forme explicite ale disidenței și ale „adevărului
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
legături cu M. Czajkowski, zis și Sadyk Pașa, care pregătea un detașament militar spre a-i ajuta pe polonezi. Grigore Sturdza luptase în războiul Crimeii, având ca aghiotant un maior polonez cu numele de Wierzbicki, activ și el în rândul emigrației poloneze din Moldova. Domnitorul Cuza a avut de la început mari simpatii pentru cauza polonilor și a căutat fel de fel de modalități ca să-i ajute, comunicând la un moment dat trimisului acestora, Mrozowicki, că i-ar face plăcere dacă moldovenii
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
o misiune specială: aceea de a-l elibera din captivitatea închisorii din Liov pe prințul Adam Sapieha. Atunci când acesta a ajuns la București, Cuza a organizat un adevărat banchet pentru primirea sa, la care au fost invitați mai toți fruntașii emigrației poloneze, alături de consulii Franței, Angliei și Italiei. E mai mult ca sigur, că unul dintre frații lui Eminescu care învățau pe acea vreme la Cernăuți să se fi pătruns de nobilitatea cauzei poloneze și să fi plecat și el alături de
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
familie care câștigă un salariu mediu în Bulgaria și România ar putea să o ducă de trei sau patru ori mai bine lucrând în Marea Britanie pe salariul minim. Ar putea fi și oportunități considerabile de economisire, o componentă importantă a emigrației din estul Europei. Conform studiului MigrationWatch, începând din 2014, 50.000 de români și bulgari vor veni în Marea Britanie în fiecare an în următorii cinci ani.
Studiu: Salariu minim din Marea Britanie va genera un aflux semnificativ al imigranților români și bulgari by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56791_a_58116]
-
în cercurile literare aura de critic caustic al regimului, iar, pe de alta, era convocat în echipele de asalt ale Securității angajate în misiuni strategice, de pildă „pentru discreditarea lui DORIN TUDORAN față de postul de radio «Europa liberă» (sic!) și emigrație, cît și în rîndul scriitorilor din țară, în special cei aflați în anturajul său, creîndu-se disensiuni între aceștia” (p. 136). șIlizibilț Maierean Vasile notează că, respectând planul coordonat de Securitate, informatorul „DORIN” îl supunea pe „Tudorache” unor teste: „Urmînd instructajul
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Anca Murgoci Criza atinge cote alarmante în Italia acolo unde fenomenul emigrației italienilor a depășit - ca număr - exodul românilor. Mai mult de atât! Din anul 2012 și până în prezent, imigrația italiană din Anglia a crescut cu 50%. Marea Britanie a fost invadată de cetățeni din toate colțurile Uniunii Europene, iar din anul 2014
Exod de imigranți în Marea Britanie. Italienii i-au depășit pe români by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56255_a_57580]