266 matches
-
la sfârșitul anului jubiliar 2000, acesta ambiționează să fie, în același timp, sinteză și oglindă a eminescologiei, de la începuturile sale (corespunzând exegezei călinesciene din 1934-1936) și până astăzi. Pe de altă parte, urmărind cu atenție amplificarea în timp a problemelor eminescologiei, Theodor Codreanu încearcă să le cuprindă și să le găsească un răspuns avizat în prima secțiune a cărții cea care dă, de fapt, și titlul volumului întreg, Prima constatare la care ajunge Theodor Codreanu se referă la complexitatea operei și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
denotă, înainte de toate, respectul față de valori și că o "carte" poate fi esențială pentru destinul unui popor. În cazul de față este vorba, firește, despre Eminescu. În continuarea acestei idei vine firesc cea de a doua secțiune a volumului, intitulată Eminescologia. Abandonând tonul polemic, Theodor Codreanu ia în discuție majoritatea exegezelor (începând cu cea călinesciană) care, de-a lungul timpului, au adus într-adevăr un punct de vedere nou, esențial în mai buna cunoaștere a poetului-arheu. Autorul constată o maturitate exegetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
următoare de eminescologi), credința lui Theodor Codreanu este că va veni într-adevăr o vreme când "cartea lui Eminescu" va ocupa locul ce i se cuvine în viața și conștiința nației sale. "Convorbiri literare", nr. 8, august 2001 Constantin TRANDAFIR Eminescologie O nouă carte consacră lui Eminescu Theodor Codreanu, după altele trei, anterioare: Eminescu Dialectica stilului, 1984, Modelul ontologic eminescian, 1992, Dubla sacrificare a lui Eminescu, 1997. După cum spune și titlul, Controverse eminesciene, 2000, polemica primează. Un scriitor care stârnește controverse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
contrazice pe Tudor Vianu care afirmă că portretul poetului este așa cum l-au "desenat" Maiorescu și Slavici (impersonalitate, indiferentism), nu așa cum apare în evocările lui Caragiale, "convențional", cu accent pe umanitatea poetului. Tânărul polemist, deloc sfios cu "monștrii sacri" ai eminescologiei, demonstrează fără putință de tăgadă că realitatea este tocmai inversă. Nici G. Călinescu nu are dreptate când înclină spre caracterizarea lui Maiorescu. Dacă e vorba de inepții ca acelea ale "psihanalistului" C. Vlad, replica e mai tăioasă. Și încă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
special, pe tema genialității, agnosticismului, conștiinței transcendente, metempsihozei etc. Polemica privitoare la "erosul divin" la Eminescu, așa cum reiese în special din postuma Preot și filosof, pune în cauză schisma dintre creștinism și metafizică. O permanentă răfuială întreține Theodor Codreanu cu eminescologia tradițională care l-a "osificat" pe poet în clișee ca: "romantic întârziat", "ultimul mare romantic", "produs tardiv al romantismului german", "epigon al romantismului european", ceea ce a făcut ca receptarea lui în lume să fie pe cât de slabă, pe atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iar secvenționalul digital-paratactic (sic!) ține loc de construcție intelectuală, Eminescu nu mai poate fi decât exasperant de învechit"... "Ipochimenilor de la "Dilema"" nu le acordă o atenție specială, decât doar aceasta sintagmă. Impulsul polemic nu lipsește nici din a doua secțiune, Eminescologie, care începe chiar cu Polemica unei exegeze și continuă cu alte luări de poziție, cu reacții pro și contra într-un permanent neastâmpăr ideatic. "Pagini literare" (Câmpina), nr. 11, ianuarie 2002 Gheorghe LUPU "Controverse eminesciene" Consecvent credinței sale întru Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și eseistul Theodor Codreanu selectează, în recenta sa carte [Controverse eminesciene, 2000, n.ed., L.C.] apărută la Editura " Viitorul românesc", studii și articole răspândite în presa de specialitate într-un răstimp de peste trei decenii. Cuprinsul celor două părți Controverse eminesciene și Eminescologie se orientează după criterii întemeiate pe axiologie estetică, drept dovadă încălcarea rigorilor cronologice prin alăturarea unor lucrări din perioade diferite. Conviețuirea lor are o justificare în plus la preluarea, detalierea și îmbogățirea nuanțată a unor idei pivotante care, de fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a scăzut. Stau mărturie cărțile scrise în ultima vreme și manifestările, acolo unde au fost, sobre și credibile, prilejuite de o sută cincizeci de ani de la nașterea poetului. Fie și selectiv, în partea a doua a lucrării lui Theodor Codreanu Eminescologie această observație se materializează din belșug. Articolele, cronicile și portretele spirituale despre G. Călinescu, M. Eliade, Edgar Papu, Jean-Louis Courriol, George Munteanu, D. Vatamaniuc întregesc, având același fluid ideatic, dar într-o tonalitate mai calmă, conținutul acestei cărți armonioase și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poetului. Tot acum se dezvăluie și mijloacele scrierii sale, în care argumentul serios, rigoarea aproape clasică se amestecă într-o maniera indicibila cu patosul... O bună parte din articolele volumului se concentrează în jurul unor apariții eminesciene. Preferații domniei sale în ale eminescologiei sunt: Edgar Papu, George Munteanu, D. Vatamaniuc. La Edgar Papu identifică prima "încercare de cercetare structuralistă, a poeziei eminesciene", în cazul lui George Munteanu, cu referire la Hyperion, scrie că este "cea mai îndrăzneață biografie eminesciană de după aceea a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l citează, în cele din urma, pe Valéry ca pe un suprem și liniștitor argument: "Nu spunea Valéry că leii, înfulecând berbeci, îi metamorfozează pe aceștia în leu?". Alcătuită din două secțiuni Controverse eminesciene, care dă și titlul volumului, și Eminescologia -, cartea lui Th. Codreanu dă seamă nu doar despre personalitatea unui autor, a cărui fișă de creație este mult mai amplă fiind prozator și epigramist, în același timp -, ci mai ales despre problematica operei eminesciene din ultimele două decenii... Fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
monumentalitate la fragmentarismul gâfâit, meschin, contorsionat. Poetul are revelația morții poeziei: nu o spune, ci ne-o sugerează. Înainte de-a muri el însuși, recită ultimul poem al neantului: "În-tu-ne-ri-cul". O spun cu mare tristețe: o sută de ani de eminescologie nu a descifrat universul poetului de la Ipotești, care are dimensiuni infinit mai de neînțeles decât s-a prefăcut George Călinescu a descoperi cu atâta magnificiență și suficiență. Dar, iată, vine un critic literar dresat profund în eminescologie, el însuși dătător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ani de eminescologie nu a descifrat universul poetului de la Ipotești, care are dimensiuni infinit mai de neînțeles decât s-a prefăcut George Călinescu a descoperi cu atâta magnificiență și suficiență. Dar, iată, vine un critic literar dresat profund în eminescologie, el însuși dătător de legi în domeniu, și, ca un inițiat de data aceasta, reușește incredibilul: intuiește esența celui mai mare poet român al secolului XX și ne descrie, într-o carte admirabilă, universul bacovian. Este o viziune posibilă, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
romanul Varvarienii, sunt niște proiecte ale vârstei de care vorbim. A fost, autorul nostru, un tânăr prea îndrăgostit de Eminescu, și asta l-a împins într-o singura direcție: să devină "eminescian". Și încă unul de mare greutate, în peisajul eminescologiei contemporane. Așa încât, puține dintre ideile scrise la douăzeci de ani și-au pierdut prospețimea la cei peste cincizeci și cinci de ani ai autorului, dacă au fost, cum spuneam mai sus, cu adevărat idei. Cel mult, ideile domnului Codreanu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dar, observăm cu regret, demitizarea funcționează și ea ca un nou mit. Din fericire, posteritatea eminesciană e vie, expansivă și controversele iscate (benefice, negreșit) și asigură o longevitate străină de supraviețuirea muzeală, cu iz funerar. Sunt, așadar, semne că "odihna" eminescologiei, întreținută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate scutită de izul muzeal, ceea ce s-ar putea traduce prin râvnita schimbare de imagine. Împovărat de clișeistica didactică, iscând un halou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și datoria morală de a denunța abuzurile și contrafacerile din biografia poetului, mă întreb câte din importantele cărți de altădată (care au falsificat adevărul prin omisiune vinovată și complice) vor mai fi căutate sau considerate repere esențiale nu neapărat în eminescologie, dar măcar în lectura școlară! Pentru ca volumele lui Nicolae Georgescu (A doua viață a lui Eminescu și Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu), ale lui Theodor Codreanu (mă refer aici inclusiv la Dubla sacrificare a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Svetlanei PaIeoIogu-Matta. Încercând "restaurarea transparenței", este compatibil cu noua paradigma a transmodernismului (p. 265). Cunoscuta analistă, "una dintre "logodnicele stelare" ale poetului național" (după o vorbă a lui Paul Anghel), iscând la București, cu ani în urmă, o furtună în eminescologie, mirată apoi ca trăitoare în spațiul helvet de ciudățeniile și alergiile elitiștilor noștri, își continuă preocupările exegetice de impresionantă consistență ontologică. După popasul în "luminișul cristalului", urmează, după câte știm, un studiu consacrat unui Eminescu dincolo de Heidegger, plombat în orizont
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la modul encomiastic, fie dimpotrivă, așa cum îi stă bine, de altfel, oricărei dezbateri pe o temă dată, în orice împrejurare. Cel care formulează aceasta sentință este Theodor Codreanu, un distins critic și istoric literar, cu numeroase contribuții de substanță în eminescologie (și nu numai). Domnia sa are marele avantaj în posibilitatea de a se rosti cu franchețe că stă "undeva", în provincie, la Huși, departe de vreo revistă literară anume (deși ar putea fi oricând un bun director de opinie), departe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îmbietor exegezei. "Fiindcă noutatea oamenilor mari scria Iorga nu se mântuie niciodată". Oricâte contribuții se vor ivi (unele ambiționând chiar a oferi "rezultate definitive", cum observa caustic D. Vatamaniuc; vezi, 1993), instaurând, poate, altă "dictatură hermeneutică", căutările continuă pe harta eminescologiei și, din fericire, aventura se anunță fără sfârșit. Ca dovadă, și două recente propuneri editoriale. [...] 2. Ivit recent, sub sigla editurii analiza retorică integrală o ediție definitivă (Chișinău, tiraj: 1.000 exemplare!), volumul d-lui Theodor Codreanu se vrea, aflăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deținut politic", a trezit numeroase reacții și suspiciuni, activând însă frontul celor interesați a cerceta "viața politică" a marelui gazetar, chemat irezistibil de sirenele jurnalismului. "Absorbit" de programul eminescian, N. Georgescu anunța, încă în 1994, acea "altă viziune", impunând în eminescologie un nou curent, ilustrat de câteva prestigioase nume, așa-zișii "cercetători indisciplinați". Printre ei, desigur, în primul rând, Theodor Codreanu și N. Georgescu, apoi Călin L. Cernăianu deschizând o anchetă juridică de ecou, I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acei ani (reprofilarea politicii externe, presiunea Tratatului secret de alianță cu Puterile Centrale, complicitatea unor personaje sus-puse, febra conspiraționistă etc.). Cei care s-au încumetat a reconstitui "filmul unei zile" o zi de răscruce în destinul eminescian încearcă a scoate eminescologia dintr-un "conformism docil", manevrând inerțial clișee bătătorite, cu vechi state de serviciu. În fond, în ziua în care Eminescu a fost "sechestrat" la ospiciul privat al dr. Șuțu sub pretextul de a fi înnebunit subit, conform "diagnosticului" soției lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Universul, Chișinău, 2011) n-a fost o surpriză. Se poate afirma cu îndreptățire la ora aceasta că, trecând printr-o enormă cantitate de informații, domnia sa și-a dedicat viața cu onestitate autorului poemei Luceafărul. Sunt câteva cărți de referință în eminescologie, începând cu Eminescu Dialectica stilului din 1984, până la această ediție definitivă, care valorizează documentație din Dubla sacrificare a lui Eminescu, în două ediții, și a celor următoare: De ce a fost sacrificat Eminescu?, Mitul Eminescu, Eminescu martor al adevărului, Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale și un fin (pătrunzător) analist al manevrelor politice într-o istorie modernă a Europei. Eminescu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Marele zid" (Ed. Junimea, 1981) 14 Val CONDURACHE "Intră cine vrea rămâne cine poate" 15 Constantin CĂLIN Jurnal de lectură 16 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Marele zid" 17 EMINESCU DIALECTICA STILULUI, BUCUREȘTI, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, 1984, COLECȚIA "ESEURI" Al. DOBRESCU Eminescologie 23 Dan C. MIHĂILESCU Eminescu și fervoarea asociativă 25 Teodor PRACSIU Theodor Codreanu: "Eminescu Dialectica stilului" 29 Cristian LIVESCU "Eminescu Dialectica stilului" 30 Ioana Em. PETRESCU Studii eminesciene 33 Al. PIRU Armonia eminesciană 36 Adrian MARINO Cărți și lecturi critice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și necesară exegeză justițiară 104 CONTROVERSE EMINESCIENE, BUCUREȘTI, EDITURA VIITORUL ROMÂNESC, 2000 Ion Trif PLEȘA Theodor Codreanu: "Controverse eminesciene" 111 Ștefan MUNTEANU Modernitatea gândului eminescian 112 Viorel DINESCU De-a curmezișul 113 Adrian VOICA "Cartea lui Eminescu" 116 Constantin TRANDAFIR Eminescologie 118 Gheorghe LUPU "Controverse eminesciene" 120 Adrian COSTACHE Domnul profesor de la Huși 123 COMPLEXUL BACOVIAN, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2002; COMPLEXUL BACOVIA, BUCUREȘTI-CHIȘINĂU, EDITURA LITERA INTERNAȚIONAL, 2003, ED. A II-A, COLECȚIA "BIBLIOTECA ȘCOLARULUI" Constantin CĂLIN Calea ontologică 125 Dan MĂNUCĂ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]