306 matches
-
cu Arabia Saudită la sud și vest. Actualmente are unul dintre cei mai buni indici IDH de pe continentul asiatic. Este o federație a celor șapte emirate, cu un sistem juridic bazat pe Constituția din 1971, fără alegeri și partide politice. Fiecare emirat are o considerabilă autonomie politică, juridică și economică. Petrolul este principala sursă de venit și componenta esențială pentru PIB-ul național. Dependența petrolieră a economiei îngrijorează guvernul, pentru că economia se bazează numai pe diferitele derivate ale petrolului. Se estimează (2006
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
de petrol pentru încă 50 de ani. Cele șapte emirate de coastă au fost considerate de drept ale Regatului Unit, printr-un tratat din secolul al XIX-lea, pentru apărarea teritoriului și organizarea afacerilor externe. La 2 decembrie 1971, după ce emiratele (Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Umm Al-Qaiwain, Ras Al-Khaimah și Fujairah) și-au câștigat independența, s-au unit formând . În 1820 Regatul Unit a semnat primul tratat de pace cu șeicii triburilor din regiune, pentru a pune capăt actelor de piraterie
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
maritime a continuat. Din mai 1853 Regatul Unit s-a mai ocupat de protecția teritoriului, iar în martie 1892 a fost semnat acordul exclusiv ce garanta monopolul asupra comerțului și a exploatărilor pentru britanci. Numele pe care l-au primit emiratele în această perioadă era Micul Tregua. EAU au fost un protectorat al Regatului Unit din 1853 până în 1971, an în care și-au declarat independența șase dintre Emirate și au format Emiratele Arabe Unite. Emiratele Arabe Unite formează o federație de șapte state, care
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
Emiratele Arabe Unite formează o federație de șapte state, care sunt conduse de un monarh absolut sau șeic cu puteri specifice. Guvernul central este format dintr-un consiliu suprem, format din 40 de membri. Monarhul federației este și emirul celui mai mare emirat din uniune, Abu Dhabi, iar prim-ministrul uniunii este emirul Dubaiului, cel mai dezvoltat emirat. Fiecare stat are propriul guvern, iar conducătorul actual al Emiratelor Arabe Unite este Khalifa bin Zayed Al Nahayan. Diferențele dintre emirate sunt destul de complicate, existând multe enclave în
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
sau șeic cu puteri specifice. Guvernul central este format dintr-un consiliu suprem, format din 40 de membri. Monarhul federației este și emirul celui mai mare emirat din uniune, Abu Dhabi, iar prim-ministrul uniunii este emirul Dubaiului, cel mai dezvoltat emirat. Fiecare stat are propriul guvern, iar conducătorul actual al Emiratelor Arabe Unite este Khalifa bin Zayed Al Nahayan. Diferențele dintre emirate sunt destul de complicate, existând multe enclave în frontierelor statelor membre. Emiratele sunt situate în Peninsula Arabică, având ieșire la Golful Oman
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
iar prim-ministrul uniunii este emirul Dubaiului, cel mai dezvoltat emirat. Fiecare stat are propriul guvern, iar conducătorul actual al Emiratelor Arabe Unite este Khalifa bin Zayed Al Nahayan. Diferențele dintre emirate sunt destul de complicate, existând multe enclave în frontierelor statelor membre. Emiratele sunt situate în Peninsula Arabică, având ieșire la Golful Oman și Golful Persic, are graniță terestră cu Arabia Saudită și Oman EAU are o suprafață de 82.880 km², inclusiv arhipelagul cu cele 200 de insule, a cărui suprafață este de
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
este de 2,43. Credința religioasă majoritară este islamul, care este religia oficială (76% din totalul populației sunt musulmani). Fără blocări, există minorități considerabile de creștini (10 %), hinduși (15%), și alte culte (1%). Mass-media este unul dintre primele industrii al Emiratului din Dubai, care a căutat să se dezvolte printr-o serie de micro-orașe. Dubai Media City a contribuit la mediul de comunicații din Dubai și din centrul regiunii, prin intermediul televiziunii și noile medii de comunicare, de publicitate și marketing de
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
cetățenii sunt musulmani, aproximativ 85% dintre ei sunt Sunni, iar restul de 15% sunt Shia. Conform documentelor oficiale de la minister, 76% din totalul populației este musulman, de 9% este creștină, iar restul de 15% profesa orice religie. Dubai este singurul emiratul în EAU cu un templu hindus și Gurdwara SikhSikh. Biserica catolica clădiri sunt, de asemenea, prezenți în țară, dar discret. Există o varietate de influență asiatice în școli, restaurante si centre culturale. Siturile culturale din Al Aïn au fost înscrise
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
cu sediul în Tunisia), au sosit la Marsala, în Siciia, cu o flotă ce transporta 10.000 de soldați, aflați sub comanda lui Asad ibn al-Furat. Palermo a fost cucerit de către musulmani în 831, devenind noua capitală a nou creatului emirat de Sicilia. La rândul său, Siracuza, Siracusa a capitulat în 878, iar în 902, ultimul avanpost bizantin mjaor din insulă, Taormina, a fost capturat. În paralel, aveau loc tot mai dese incursiuni ale musulmanilor în sudul Italiei, noi emirate fiind
Kalbizi () [Corola-website/Science/324641_a_325970]
-
al XI-lea, iar în 982 o armată germană sub comanda împăratului Otto al II-lea a fost înfrântă în bătălia de la Stilo, din apropiere de Crotone, în Calabria. Dinastia kalbizilor a început o perioadă de declin continuu, odată cu conducerea emiratului de către Yusuf al-Kalbi (990-998), care a încredințat insula fiilor săi și a creat posibilitatea pretențiilor dinastiei zirizilor din Ifriqiya. Sub al-Akhal (1017-1037), conflictul dinastic s-a intensificat, înregistrându-se facțiuni aliindu-se fie cu bizantinii, fie cu zirizii. Cu toate că niciuna
Kalbizi () [Corola-website/Science/324641_a_325970]
-
(limba arabă:زيادة الله الأول}}) (d. 10 iunie 838) a fost cel de al treilea emir aghlabid din Ifriqiya de la anul 817 până la moarte. Abu Muhammand a succedat fratelui său Abdullah I ibn Ibrahim în emiratul de Ifriqiya. Pe parcursul domniei sale, relațiile dintre dinastia conducătoare, pe de o parte, și juriștii și trupele arabe pe de alta s-a menținut încordată. Atunci când el a încercat să desființeze unitățile arabe în 824, încercarea a condus la o mare
Ziyadat Allah I () [Corola-website/Science/324631_a_325960]
-
noi oportunități de cucerire și jaf. Astfel, un apel al ducelui Andrei al II-lea de Neapole le-a permis să stabilească un cap de pod în Italia, de unde să pornească numeroase raiduri asupra așezărilor creștine. Politica economică sănătoasă din emirat, în ciuda neliniștilor politice, a permis un substanțial program de construcții. Moscheea lui Uqba ibn Nafi din Kairouan a fost renovată și multe fortărețe au fost de asemenea construite. După moartea lui Ziyadat Allah I, i-a succedat ca emir fratele
Ziyadat Allah I () [Corola-website/Science/324631_a_325960]
-
în istoriografia zilelor noastre, în „Studii și materiale de istorie medie“, 18, 2000, p. 45-56. Veneția a proiectat noi acțiuni de recuperare a terenului pierdut la Strâmtori sau pentru salvarea pozițiilor deținute în spațiul imperial bizantin. În secolul XIV, când emiratele turcești din Asia Mică au dezvoltat o forță navală capabilă să atace posesiunile venețiene și, în subsidiar, genoveze din Marea Egee, s-au organizat acțiuni cu titlu de cruciată pentru apărarea lor. Cel mai de seamă teoretician al cruciatei în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
genovezilor hegemonia în Imperiul Bizantin și, mai presus de toate, în Marea Neagră, sursă de imense profituri. Din timpul celui de al doilea război venetogenovez pentru comerțul pontic (1350-1355), Genova, izolată în înfruntarea cu coaliția veneto-bizantino-catalană, a făcut apel la sprijinul emiratului turc al emirului Orkan, fiul lui Osman; prima manifestare a unei alianțe de lungă durată care, cu unele excepții, s-a prelungit până la asediul și cucerirea Bizanțului de turcii otomani în 1453. În 1352, flota genoveză a amiralului Paganino Doria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-o vulgarii), Leo Castelli este silit să constate că e cale lungă de la vorbă la faptă. De ce, de la universal la planetar, nu se face traducerea? International art nu încetează să fie occidentală, și nu doar din cauza inegalităților puterii de cumpărare (emiratele din Golf rămânând cu obstinație în afara pieței). Firește, Occidentul nu are exclusivitatea plăcerii estetice, dar tradiția imaginii de aici nu coincide, în mod evident, cu cea a Islamului, a Indiei sau a Africii. Universalul kantian pare să fie certat cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și eșec în încercarea de a captura ambasada siriană din Istanbul,Turcia. 25 octombrie, 1977 altă încercare nereușită de asasinare a ministrului de externe sirian, Khadam, în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Pe timpul atacului este ucis ministrul de stat pentru afaceri externe al Emiratelor. 4 ianuarie, 1978 asasinarea lui Said Hammani, reprezentantul OEP în Marea Britanie. 18 februarie, 1978 este ucis la o conferință cel mai cunoscut jurnalist egiptean, Youssef al-Seba'i, președinte al Conferinței Organizației pentru Solidaritatea cu Popoarele din Africa, Asia și America Latină
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
BRITANIE, POLONIA, SUA FORȚE TERESTRE UCRAINA, ROMÂNIA, SALVADOR, HONDURAS, REP. DOMINICANĂ, AUSTRALIA FORȚE AERIENE AUSTRALIA FORȚE NAVALE AUSTRALIA GENIU ROMÂNIA, SLOVACIA, NORVEGIA, FILIPINE. PARTICIPARE POLIȚIE MILITARĂ PORTUGALIA, FILIPINE, CEHIA, ITALIA, MACEDONIA * OPERAȚIUNEA "IRAQ FREEDOM" FORMAȚIUNI MEDICALE JAPONIA, COREEA DE SUD, EMIRATELE ARABE, MONGOLIA, THAILANDA FORȚE DE SECURITATE KAZASTAN PARTICIPARE BAZE MILITARE LA DISPOZIȚIE DJIBOUTI * OPERAȚIILE DIN "CORNUL AFRICII" AERODROMURI ȘI PORTURI KENYA COLABORARE ETIOPIA DESFĂȘURARE DE NAVE GERMANIA, FRANȚA, SPANIA, CANADA Anexa 5 STRATEGII DE COERCIȚIE MILITARĂ ÎMPOTRIVA TERORISMULUI * Dau forma
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
interese la nivel global și regional. Unele au devenit subiecte de drept internațional imediat după terminarea războiului, precum Liban, Siria, Transiordania, în timp ce altele și-au dobândit acest statut abia peste două-trei decenii, în anii ’60-’70, între care se detașează emiratele de la Golful Persic (Kuwait, E.A.U., Qatar, Bahrain, Oman), dar și o serie de state arabofone mixte din Africa (Mauritania, Ciad, Somalia, Djibouti, Comore). Se remarcă faptul că, pentru statele arabe bogate în rezerve hidrocarbonice,stabilirea independenței de stat a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
37 de state (38,6% din totalul statelor lumii), în 1980 cu 76 state (45,7%), în 1990 cu 112 (65,8%), iar în 2007 întreținea relații diplomatice bilaterale cu 152 de state (78,7%). O evoluție similară au cunoscut emiratele Kuwait, Qatar, Bahrain, pe considerentele aceluiași raționament. Statele grevate de handicapul subdezvoltării, al conflictelor prelungite și al instabilității interne generatoare de credibilitate redusă pe plan extern, au înregistrat o dinamică modestă a volumului raporturilor diplomatice bilaterale, majoritatea dintre acestea având
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în grupul statelor cu cea mai intensă relaționare diplomatică externă nu se mai regăsește Libanul, care “cade” în rândulstatelor cu valori medii, ca o consecință a instabilității instalate în urma prelungitei crize conflictuale interne. Clasele mijlocii s au consolidat prin “urcarea” emiratelor din Golful Persic (Bahrain, Qatar, E.A.U.), iar statele cele mai paupere (Mauritania, Djibouti, Yemen) rămân și cele mai puțin active în domeniul raporturilor externe bilaterale. după anul 2000 se definitivează ierarhia creionată în ultimele două-trei decenii în care Egiptul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele acestei categorii au fost recunoscute ca subiecți de drept internațional după 1950, dar s-au afirmat mai convingător pe coordonatele fluxurilor de relații abia după 1970 (cazul Libiei și Algeriei), iar altele au apărut ca state după 1970 (cazul emiratelor Bahrain și Qatar, în 1971), toate având în prezent cote de relaționare bilaterală cuprinse între valorile de 60-75%. Algeria s-a desprins cu dificultate de sub dominația franceză, în urma unui istovitor război civil, urmat de câteva decenii de dezvoltare mediocră sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabă sunnită din vest și spațiul persan șiit din est. Dinamica relațiilor lor politico diplomatice ar putea fi apreciată ca modestă prin prisma valorilor strict cantitative ale acestora, dar prin raportarea indicatorilor în cauză la dimensiunea teritorială și demografică a emiratelor, putem califica drept semnificativă integrarea lor în sistemul relațiilor bilaterale la nivel mondial. Într adevăr, Kuwaitul și-a dublat ponderea legăturilor bilaterale oficiale pe parcursul deceniului al 8-lea (26,7% în 1970 și 50,6% în 1980) și a atins
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
concomitent cu lărgirea sferei de relații pe continentul asiatic, jucând astfel rolul de punte intercontinentală de relații între Europa și Asia. Din punctul de vedere al localizării, această categorie de state definește două subregiuni: statele din Golful Persic, reprezentate prin emiratele Kuwait și Qatar, alcătuiesc, sub atenta oblăduire și protecție a S.U.A. (căreia de altfel îi datorează existența), un veritabil loc geometric de intersecție și distribuție a intereselor pe axa Europa - Asia de sud - Extremul Orient. statele Levantului, reprezentate prin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și exploatând în interes propriu tradiționalele conflicte dintre comunitățile tribale arabe. Pe de altă parte au reconfigurat continuu harta politică a teritoriilor arabe stăpânite, prin compunerea și recompunerea periodică a unor formațiuni administrativ-teritoriale în formule federative, suple și elastice: Federația Emiratelor de la Gloful Persic între 1968-1971, Federația Sultanatelor și Emiratelor de la Golful Persic între 1958-1963, Sudanul anglo egiptean (condominium) între 1898-1956. Prin modul flexibil de organizare și control al acestor posesiuni, Marea Britanie a știut să gestioneze adecvat și procesul final de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
tribale arabe. Pe de altă parte au reconfigurat continuu harta politică a teritoriilor arabe stăpânite, prin compunerea și recompunerea periodică a unor formațiuni administrativ-teritoriale în formule federative, suple și elastice: Federația Emiratelor de la Gloful Persic între 1968-1971, Federația Sultanatelor și Emiratelor de la Golful Persic între 1958-1963, Sudanul anglo egiptean (condominium) între 1898-1956. Prin modul flexibil de organizare și control al acestor posesiuni, Marea Britanie a știut să gestioneze adecvat și procesul final de desprindere a lor și de accedere la independență după
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]