333 matches
-
1961), prezintă patru tipuri de motive care îi stimulează pe elevi în activitatea de învățare: a) motive intrinseci și extrinseci, b) motive care dau informații asupra sarcinii și modului de îndeplinire a acesteia, c) motive care fac apel direct la emotivitate prin succes sau eșec, d) motive sociale. Se poate constata, analizând clasificările de mai sus, că nici una dintre ele nu poate fi considerată exhaustivă, chiar dacă, categoriile de motive în unele cazuri sunt mai numeroase. De asemenea se constată că la
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
vieții, traseu, progres, a sta într-un singur loc. Analiza poveștii integrale ar putea fi pusă în evidență și de perspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului, de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape ar putea oferi de asemenea piste importante de cercetare. Această demonstrație de analiză holistă a formei utilizează un subgrup din eșantionul mare, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la aproximativ 2 centimetri sub ombilic în care se manifestă energiile stărilor de curaj, bună dispoziție, voință și libertate interioară. Când în această zonă apar blocaje, perturbări energetice, se manifestă stări de nervozitate, impunere dizarmonioasă pe plan social, de dependență, emotivitate și frică. REZONANȚĂ: conexiune subtilă ce se realizează între două planuri de vibrație asemănătoare ce sunt în armonie și vibrează la unison (fenomenul poate fi sesizat cu ușurință în plan afectiv atunci când o ființă își dinamizează starea de iubire și
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
durata păstrării cunoștințelor fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce la afectarea comunicării
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
toate activitățile educative; - creșterea încrederii în sine prin valorizarea aspectelor pozitive. STUDIU DE CAZ 2 I. Date personale ale copilului Numele și prenumele: M.I. Vârsta 7 ani - cl. I; Domiciliul - Loc. Belcesti - Iași; A frecventat grădinița 3 ani; Manifestă timiditate, emotivitate, interiorizare. II. Date familiale Familia cuprinde 4 membri; a) date despre părinți: Tata - studii mediilucrează în străinătate; Mama - studii mediilucrează în străinătate; b) Frați - un frate mai mic; c) Situația actuală a cuplului parental: Nu sunt conflicte între părinți; d
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
an și o lună; - este dreptaci; - starea auzului bună și a văzului - foarte bună;starea actuală de sănătate - bună. III. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care tin de mediul familial: Fetița prezintă emotivitate, respingerea prietenilor, neacceptarea ajutorului, nu răspunde la solicitările învățătorului. Comparativ cu comportamentul din grădiniță, când era un copil mai vioi, comunicativ și a făcut față cerințelor, în clasa a I situația s-a modificat. Nu participă la joc, nu vrea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
manifestată doar când motivația este puternică; memoria: memorează greoi, însă cunoștințele sunt păstrate pe lungă durată; - imaginația: manifestată în activitățile artistice;gândirea: utilizează cu ușurință operațiile gândirii; - limbajul: predomină monologul; - trăsături de personalitate: - temperamentul: emotiv, foarte expresiv, ușor "de citit"; - emotivitate: nu este emotiv; - însușiri aptitudinale: rezolvă bine, însă consumă mult timp și energie;trăsături de caracter: atitudini pozitive dar și negative uneori față de muncă, atitudini negative față de alții, de când absentează mama. c) Cauze pedagogice Fetița s-a adaptat normal la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
devină invizibilă, pentru ca în ea să apară chipul formei" (op. cit., p. 213). 85 "În icoană, esteticul încetează de a fi locomotiva expresiei: este detronat din funcția de dispecer al frumuseții și expresivității și este înlocuit cu simțirea înțelegătoare produsă de emotivitatea de factură teologică" (Sorin Dumitrescu, Noi și icoana, Fundația Anastasia, București, 2010, p. 449). 86 Nikolai M. Tarabukin, op. cit., p. 41. 87 "În aceste imagini-icoane, vizibilul pare a celebra pentru privire o liturghie fără cuvinte"; ele urmăresc "să amintească sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în gândire și în echilibrul mintal. Imaturul nu poate conserva cantitativ. Comportamentul dezaptativ al imaturilor școlari este o consecință a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent copii cu anxietate și lipsiți de trăirea propriului lor succes, în cadrul activităților obligatorii un copil nu poate fi considerat apt pentru școală daca nu are dezvoltată o
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sau critice. Anticiparea sau pierderea perioadelor se poate dovedi ineficientă (exemplu: achiziția mersului, limbajului, operațiilor gândirii etc.); • Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice: unele poartă mai puternic amprenta eredității Ă temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică (Teodorescu, Fl., 1996), Ă altele mai puțin Ă atitudinile, voința, caracterul etc.; • O aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți. Pentru o anumită persoană, hotărâtoare poate să fie ereditatea, în timp ce, pentru alte persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altele, de faptul că, în postură de ființe active cognitiv, deja avem fiecare o teorie naivă asupra acestui subiect (ca și în altele, de altfel). Este obligatoriu să ne confruntăm propria construcție descriptiv-explicativă Ă cursul și factorii dezvoltării, elevul standard, emotivitatea la vârstele școlii, posibilitățile și limitele de vârstă și individuale etc. Ă cu ceea ce oferă știința. Dacă ea ne va confirma propriile observații, avem satisfacția unui ochi pătrunzător și o bună încurajare în ceea ce facem. Situația opusă este și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf (nE.nA.P). Pe baza acestei concepții, G. Berger a elaborat un chestionar ușor de utilizat, cu ajutorul căruia putem stabili în care din cele opt tipuri prezentate se încadrează elevul studiat. Emotivitatea și activitatea, strâns legate de „forța” și „echilibrul” proceselor nervoase, sunt caracteristici evidente și relativ ușor de diagnosticat. Reținând doar emotivitatea și activitatea, putem reduce cele 8 tipuri la jumătate: 1. Emotivii inactivi Ă adică nervoșii, care reacționează rapid la
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chestionar ușor de utilizat, cu ajutorul căruia putem stabili în care din cele opt tipuri prezentate se încadrează elevul studiat. Emotivitatea și activitatea, strâns legate de „forța” și „echilibrul” proceselor nervoase, sunt caracteristici evidente și relativ ușor de diagnosticat. Reținând doar emotivitatea și activitatea, putem reduce cele 8 tipuri la jumătate: 1. Emotivii inactivi Ă adică nervoșii, care reacționează rapid la evenimente, și sentimentalii, care reacționează lent. 2. Emotivii activi Ă în care se încadrează colericii, cu reacții rapide, explozive, și pasionații
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptul că pentru un educator (părinte, profesor) este important să stabilească dacă un copil este activ sau nu, și dacă este emotiv sau nu. Astfel, dacă un copil este activ, el ar putea fi harnic, energic, indiferent de gradul de emotivitate, iar dacă este inactiv, ar putea fi lent, leneș, fără inițiativă. De asemenea, dacă este emotiv va avea reacții emoționale puternice, va fi implicat afectiv în tot ceea ce face, iar dacă este non-emotiv, astfel de manifestări vor fi minime. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cercetător la altul (Eysenck, H., Murrary, H., Thomae, H., Berger, G. etc.). Adoptând un demers sistematic și utilizând analiza factorială, Cattell, R., a elaborat un chestionar (16 P.F.) cu ajutorul căruia pot fi evaluați șaisprezece factori de personalitate între care: conservatorismul, emotivitatea, încrederea, indisciplina, relaxarea etc. În fața diversității testelor de personalitate și a sistemelor teoretice, apare în mod firesc întrebarea care sunt, totuși, factorii care surprind cel mai bine profilul psihologic al unei persoane. Pentru a răspunde la această întrebare, J. Brown
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dincolo de această apreciere, el este perceput mai ales sub aspectul defectelor sale, celelalte însușiri fiind mai mult sau mai puțin evidențiate. Atributele prin care profesorii diferențiază elevii sunt legate de reușita școlară (inteligență, memorie, atenție etc.); celelalte aspecte ale personalității (emotivitate, stăpânire de sine, onestitate, deschidere socială etc.) nu produc diferențe în evaluare, portretele asemănându-se foarte mult între ele. Elevul este privit prin filtrul unei optici profesionale, ceea ce contribuie în mare măsură la distorsionarea evaluărilor prin exigențele profesiunii. În cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sensului afirmațiilor și sinceritatea răspunsurilor; Ă se va evita adresarea unor întrebări sugestive, care influențează rezultatele în vederea obținerii unor răspunsuri dorite; Ă trebuie să existe o preocupare permanentă pentru menținerea unui climat destins, de încredere reciprocă, pentru a evita instalarea emotivității, care este o piedică importantă, mai ales atunci când se abordează probleme delicate care fac parte din intimitatea persoanei; Ă înregistrarea convorbirii se va face cu multă discreție, putându-se folosi diferite mijloace de înregistrare, însă se preferă notarea manuală, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
consumul de droguri, fiecare dându-și cu părerea, crezând că deține adevărul suprem al înțelegerii motivației din spatele acestei dependențe. Fie că este vorba de absența sau excesul de afectivitate oferit de familie, de insatisfacții școlare sau profesionale, de iubiri neîmpărtășite, emotivitate și timiditate excesivă sau suferințe de orice fel, un lucru este cert, și anume faptul că o persoană ajunsă dependentă de droguri este într-un real pericol de autodistrugere. Această consecință este cu atât mai nocivă cu cât cantitatea și
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1979]
-
imaginea brodată a Sfântului Dimitrie cel Nou, adăugată relativ recent peste moaștele sfântului, o accentuare voită a reprezentării umane a acestuia, deci o contradicție față de atitudinea generală a bisericilor „oficiale”), le-a conferit acestor reprezentări calități psihologice și capacități de emotivitate specific umane. „Relicva, ca obiect, este sacră doar pentru cel care o consideră sacră ca atare”, afirmă Michel Meslin, indiferent de forma pe care o înfățișează la exterior. Iată de ce, mai adaugă el, rolul cercetătorului care atinge problematica religiozității populare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sînt plasate în urma celor orale. Acest iacobin a "inventat" mediile "reci" și "calde" ale lui McLuhan. Trebuie să ne temem mai degrabă, scrie el (reînnoind vechile spaime monarhice față de strigăt, zvon, murmur sentențios, față de toată acea oralitate primară asimilată vulgului, emotivității, instinctualității, mulțimii incontrolabile ca marea sau furtuna), de discursurile pompoase, de lecturile cu voce tare, de tribunele de adunare și mai ales de teatru. "Cinci sute de oameni notează el în articolul citat din Journal d'économie publique care citesc
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
După plecarea ta am fost și pe la tine, însă am găsit-o pe maică-ta în pat, aproape dormind, așa că am avut doar o scurtă conversație prin fereastră. Mihai s-a întors negru și cu nasul cojit. Am avut din cauza emotivității sale și câteva zile agitate. Totul însă s-a liniștit și se va sfârși definitiv în chipul cel mai fericit prin plecarea noastră la munte. Aici la București e o căldură îngrozitoare, însă pe mine nu mă supără întru nimic
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu diversele opinii vehiculate azi în legătură cu... actualitatea acestor pagini publicistice. Rămânând distant față de acestea, recomandă proza politică a lui Eminescu drept una "eminentă, creatoare (în sens literar) în cel mai înalt grad", fiind "plină de idei și colorată de o emotivitate și o imaginație pe care nu știu câți alți gazetari români au putut-o egala". În Introducerea semnată de Eugen Simion, la actuala ediție de Opere a lui Mihai Eminescu, nu se comentează în nici un fel teatrul acestuia. Ceea ce nu este de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ome nirea Întreagă, În aceleași aspirații comune de solidaritate universală În suferințe, lupte și speranțe spre mai bine. INTERESUL LUCRURILOR OMENEȘTI, SPUNEA LAMARTINE, nu stă În măreția evenimentelor, cât În emoția sufletească pe care o provoacă aceste evenimente. Cu aceeași emotivitate cu care am fost dăruit până la maturitate - când mă țineam de braț cu Ion Minulescu, amândoi În pas cu muzica militară, tăcuți și Înduioșați de amintirea copi lăriei noastre - voi Încerca acum, fără ifose istorice, să evoc câteva peisajii din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]