332 matches
-
formânduse ca știință autonomă abia În secolul al XIX-lea, odată cu extinderea metodelor experimentale În studierea fenomenelor psihice. Obiectul psihologiei Îl constituie procesele psihice cognitive (percepție, gândire, memorie etc.), afective (emoții, sentimente etc.) și volitive (voință), Însușirile psihice temperamentale (instabilitate, emotivitate etc.), Însușirile psihice caracteriale (modestie, sinceritate etc.), aptitudinile și atitudinile relațiile psihologice interumane etc. b.Ce este mintea ? În Dicționar Ilustrat al Limbii Române (6p.306) se precizează: „Minte: Facultate de a cugeta, de a Înțelege, de a judeca; rațiune
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
variază din punct de vedere cantitativ, și anume nu variațiile «tot sau nimic», ci acelea care produc «mai multe» sau «mai puține» efecte. Aceste poligene , așa cum sunt numite ele, produc individual efecte minore, dar cumulate conduc la diferențe de statură, emotivitate, inteligență și În multe alte trăsături importante. Datorită poligenelor, organismul va poseda o mare cantitate de variabilitate genetică și cea mai mare parte din variația fenotipică pe care o observăm va constitui o funcție a acestor sisteme” . „Există suficiente dovezi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
temperamentelor mult mai nuanțată care va fi reluată și precizată de psihologii francezi Rene Le Senne și Gaston Berger. Pentru Le Senne prin temperament, se Înțelege „ansamblul dispozițiilor Înnăscute, care formează scheletul mintal al individului”. El consideră trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Emotivitatea exprimă reacțiile afective ale persoanelor În fața diferitelor evenimente. Emotivii au tendința de a se tulbura puternic chiar și pentru lucruri mărunte. Dimpotrivă, non-emotivii sunt aceia care se emoționează greu și ale căror emoții nu sunt
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
va fi reluată și precizată de psihologii francezi Rene Le Senne și Gaston Berger. Pentru Le Senne prin temperament, se Înțelege „ansamblul dispozițiilor Înnăscute, care formează scheletul mintal al individului”. El consideră trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Emotivitatea exprimă reacțiile afective ale persoanelor În fața diferitelor evenimente. Emotivii au tendința de a se tulbura puternic chiar și pentru lucruri mărunte. Dimpotrivă, non-emotivii sunt aceia care se emoționează greu și ale căror emoții nu sunt prea violente. Activitatea desemnează dispoziția
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În cazul elevilor, deoarece pentru educator cunoașterea temperamentului elevilor este importantă. Astfel se poate stabili dacă un copil este emotiv sau nu, este activ sau nu. Dacă un copil este activ el poate fi harnic, energic, indiferent de gradul de emotivitate, iar dacă este inactiv, ar putea fi lent, leneș, fără inițiativă. Dacă este emotiv poate avea reacții emotive foarte puternice, va fi implicat afectiv În tot ceea ce face, iar dacă este non-emotiv, astfel de manifestări vor fi minime. Dar nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei propoziții sincronice verbo-vizuale, ale cărei arabescuri solicită în egală măsură inteligența și emotivitatea receptorului. A devenit deci banal să vorbim despre o civilizație a imaginii, care depășind rapid zonele inițiale a pătruns progresiv în ansamblul manifestărilor culturale și în praxisul cotidian (proiectarea de imagini de vacanță ca diapozitive, renunțînd la scrisori și chiar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face față exigențelor școlare. Maturitatea școlară exprimă gradul de concordanță specifice clasei. Imaturitatea se caracterizează printr-o capacitate slabă de concentrare, nedezvoltare a funcțiilor memoriei, nedezvoltarea limbajului/deficiențe ale limbajului oral, rezistență scăzută la efort mintal, impulsivitate, agresivitate, imaturitate afectivă (emotivitate ridicată, instabilitate emoțională). Cauzele imaturității pot fi medicale: traumele perinatale, accidentele, nașterile premature, bolile aparatului respirator (bronhopneumonii repetate), meningite sub 5 ani, lipsa unor vitamine/minerale din organism, dar și familiale, socio-culturale etc. Inteligența școlară de limită Liminarul se află
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
în slăvi și de a accentua personalitatea omului: ideile câștigă valoare dacă vin din partea unei personalități puternice. Acest fapt se îmbină cu dezvoltarea strategiilor de regizare și teatralizare a discursului, cu utilizarea unei retorici simplificate, accesibilă masei, cu apelarea la emotivitate și empatie, și redefinește discursul politic adaptat la mijloacele media. Discursul politic împotriva mișcărilor de rezistență constă într-un vocabular înfierat, încărcat de adjective și sintagme ce transmit ura de clasă, ordinea, radicalitatea și normalitatea comunistă. Disidenții sunt numiți "bandiți
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
7."Caietul dirigintelui", Vasile Ciobanu, C.C.D. Bacău, 1998, cuprinde următoarele aspecte: - organizarea colectivului; - planificarea activității educative; - cunoașterea elevilor; - anexe care conțin mai multe instrumente si tehnici pentru cunoasterea grupului, Însă nici o indicație de completare/ interpretare: a chestionare (de atitudini, de emotivitate, de stimă de sine, de identificare a tipului de temperament; b testul sociometric; c scări de apreciere; nu are o structură foarte riguroasă, dar, la fel ca celelalte documente studiate, conține aspecte semnificative despre viața și activitatea grupului școlar: - catalogul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a grupului școlar. Un posibil model de caiet al Învățătorului/ dirigintelui ar putea viza următoarele aspecte: 1 Organizarea grupului educațional 2 Cunoașterea psihopedagogică a elevilor - fișa de observație; - fișa de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
activ. Fie că urmărește obținerea unor informații (examinarea subiectului în vederea aplicării masajului) sau actul terapeutic, gestul palpator nu are sens decât în funcție de răspunsul dat, suscitând - la rândul său - un nou demers, într un feed back continuu. Inteligența, afectivitatea și chiar emotivitatea fiecăruia dintre interlocutori țes pânza de fond a acestei situații de schimb, care nu este sub nici o formă un monolog și care poate da informații eronate în cazul izolării unui element pe motivul analizei. Dialogul masat - masor se dezvoltă într-
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
o mâncăm, totul e perceput, din ce în ce mai mult, în funcție de riscurile sanitare. Degeaba avem condiții sanitare mai sigure ca oricând, amenințările sunt resimțite pretutindeni, „totul e periculos”. De fapt, hedonizarea modurilor de trai nu se dezvoltă pe fondul dramatizării sanitare și igienice. Emotivitatea hipermodernă nu e dionisiacă, ci omnifobă. Fapt care se traduce prin vizite tot mai frecvente la medic și prin propensiunea de a declara mereu mai multe simptome și tulburări specifice bolilor. Se conturează acum nu o nouă bucurie de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
idolul antic, statuia, pentru a le opune slăbiciunilor trupești. În consecință, actorul capabil să joace în „teatrul durabil” nu va fi nicidecum actorul occidental contemporan, mult prea supus acestor slăbiciuni, gata oricând să se lase în voia unei neașteptate, imprevizibile emotivități, ci mai degrabă acel actor oriental tradițional de care a auzit vorbindu-se: „Mi s-a spus că această specie de actori era atât de aleasă, încât nu cruța nici un efort pentru a-și înfrâna și disciplina instinctele, și că
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
extreme, - conduita combativă, ostilă, prin care persoana frustrată încearcă repunerea sa în drepturi, și conduita de resemnare, de împăcare cu situația creată, - se înserează o gamă foarte largă de reacții comportamentale, determinate de diversitatea tipologiei umane. Astfel, carateristici de genul: „emotivitatea”, „activitatea”, „secundaritatea”, „dispoziția”, vor imprima comportamentului la frustrare un caracter mai mult sau mai puțin „subiectiv”, „afectiv”, sau unul „obiectiv”, „integrat”. De asemeni, însușiri ca: simțul răspunderii, capacitatea de înfrânare/de inhibiție, perseverență, curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
e tare ca piatra etc. O interesantă expresie concretă a spiritului este păcăleala: umorul, gluma, ironia sunt întrupate în fapte. Păcală este la români un personaj proverbial. Consecința gândirii concrete este superficialitatea trăirilor afective, ancorate în evenimentul imediat: românul are emotivitate, nu pasiuni devoratoare, nu are viață interioară, îi lipsesc remușcarea ândelungată, intimitatea gândului și a sentimentului, viața sa e obiectivă, se revarsă în gesturi și acțiuni. Jocul popular est mai degrabă o etalare a costumului și a calităților fizice (sprinteneala
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de coreic, atetozic și distonic, la care se adaugă sindromul mixt piramidal/extrapiramidal și cel al rigidității cerebrale. Sindromul coreic (denumirea vine de la cuvântul grec khoreia, care înseamnă „dans”) se caracterizează prin: mișcări involuntare, bruște și ilogice. În stări de emotivitate, aceste mișcări pot fi chiar violente. Mimica și gesturile sunt exagerate, vorbirea este neregulată, greu de urmărit. Sindromul atetozic este caracterizat prin mișcări lente vermiculare, tonus muscular crescut, iar mișcările sunt uneori dificil de executat din cauza cocontracției. Sindromul mixt piramidal
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
atingerea nivelului de conștiință umană (care, în nenumărate cazuri, este socotit limitată, în ciuda prejudecăților vehiculate. Capacitatea de calcul a computerelor o întrece cu mult pe cea umană, umanului rămânându-i în schimb viața hormonală și psihochimică, apetitul sexual și nutritiv, emotivitatea și sentimentul. Transumaniștii (vezi capitolul al treileaă își imaginează însă în viitor posibilitatea unirii abilităților cognitive ale programelor informatice și a trăsăturilor conștiinței umane în contextele cuplării inteligenței artificiale cu nanotehnologia, științele cyberneuronale și ingineria genetică. În cadrul acestui viitor proiectat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
P. unu: Îmi asum toate durerile... (Gh. P. doi se apropie de el, îl privește bine în ochi, îi pune mîna pe umăr și, după această "mărturisire", se îmbrățișează) Gh. P. doi:...Hai că am plecat... (jenat de propria-i emotivitate, se îndreaptă spre ușă) Gh. P. unu: Unde pleci?! Păi nu jucăm scena cu autorul piesei?! Gh. P. doi: Ai dreptate..., m-am prostit... Gh. P. unu: Hai, dă-i drumu'! Gh. P. doi: (spre sală) Domnul G. Popescu, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește aceste programe la televizor. Afectivitate: emotivitate instabil, imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv. Motivație: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur. Îi
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
a ne asigura o poziție onorabilă în raport cu aceasta? Sunt chestiuni ce răzbat destul de frecvent în presă și ele obligă, se înțelege, la noi eforturi autocognitive. Felul în care se discută apartenența noastră la Europa comportă, în ansamblu, un exces de emotivitate. S-ar putea spune că e vorba de realități cu totul diferite, dacă nu chiar opuse. De fapt, entitățile ce concură la definirea conceptului sunt afine, iar relațiile dintre ele, construite milenar, presupun o anume permeabilitate mutuală. Cu trei secole
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
susținută, printre altele, de faptul că, în postura de ființe active cognitiv, deja avem fiecare o teorie naivă asupra acestui subiect (ca și altele, de altfel). Este obligatoriu să ne confruntăm propria construcție descriptiv-explicativă - cursul și factorii dezvoltării, elevul standard, emotivitatea la vârstele școlii, posibilitățile și limitele de vârstă și individuale etc. cu ceea ce oferă știința. Dacă ea ne va confirma propriile observații, avem satisfacția unui ochi pătrunzător și o bună încurajare în ceea ce facem. Situația opusă este și ea benefică
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sârguinței în acest caz concret se situează între „mijlociu” și „puțin”. Evaluările se pot referi la aptitudini diferite, la însușiri de caracter (cinste, sârguință, inițiativă, bun coleg etc.) sau la caracteristici ale proceselor psihice (spirit de observație, capacitate de înțelegere, emotivitate etc.). Această metodă va fi cu atât mai eficientă cu cât trăsăturile date spre evaluare sunt definite corect, concret și sunt înțelese de elevi. Pentru a crește gradul de obiectivitate al evaluării, se poate exersa capacitatea de evaluare a elevilor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de ordine; cei ce-și disciplinează imaginația au în vedere ordinea; -folosirea culorii vii fericire; -culori neutre-complexe si timiditate; -culori variate-instabilitate (afectivă, motorie) DISPROPORȚII: desenarea mult mai mare a unui personaj față de restul desenului: un semnal pentru diferite probleme afective. Emotivitate mare față de persoana sau obiectul din desen. În general deseneaza mai mare persoanele de care se tem sau pe care le iubesc (bogația detaliilor și repartiția obiectelor în spațiu) -detalii numeroase-preferință; -lipsa detaliilor respingere; -lipsa de raționalitate în repartizarea obiectelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește aceste programe la televizor. Afectivitate: emotivitate instabil, imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv. Motivație: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur. Îi
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
o dată cu ea, imaginea femeii trebuie să-i rămână celui care practică ritualul, în minte. Partea a cincea, dhyana, "meditația mistică", presupune așezarea femeii în stânga bărbatului, unde aceasta va fi sărutată, "astfel ca mintea să se inspire, să fie pătrunsă de emotivitate". În această parte se repetă o formulă de două zeci și cinci de ori, după care i se permite bărbatului să sărute femeia. Etapa imediat următoare este puja, "cultul propriu-zis", când este adorat locul unde stă femeia, acesteia i se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]