330 matches
-
face să renască partidele de inspirație creștină se năruia în țările plasate sub influența jugului sovietic. În schimb, această expansiune a favorizat mobilizarea creștinilor susținuți de condamnarea fără apel a "comunismului ateu și intrinsec pervers" de către Sfîntul Scaun, exprimată prin enciclica Divini Redemptoris (1937) ca și prin excomunicarea comuniștilor pronunțată de Sfîntul Oficiu în iulie 194913. Pentru a se opune eficient comunismului, catolicii trebuiau să se unească, repeta Pius al XII-lea. În contextul de după război, această unificare era profitabilă în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mică distanțare de politica italiană. Avînd încredere în laici, în angajarea lor politică, el a refuzat să-i susțină pe cardinalii Siri și Ottaviani în ofensiva lor împotriva lui Aldo Moro și politica sa de deschidere spre stînga. Din contra, enciclicele Mater et Magistra (15 mai 1961) și Pacem in terris (11 aprilie 1963) îi încurajau pe creștin-democrați să renunțe la pozițiile conservatoare, să pună în aplicare, fără rezerve, doctrina socială a Bisericii și să se înțeleagă pentru a lucra pentru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pentru promovarea "noii evanghelizări", toate acestea demonstrează faptul că democrația creștină nu mai poate conta pe Biserică. În schimb, ea poate beneficia, indirect, de revenirea în forță a doctrinei sociale a Bisericii catolice, reactivată de Ioan-Paul al II-lea prin enciclicele Loborens exercens (1981), Sollicitudo rei socialis (1987), Centesimus annus (1991) și de acțiunea unui papă al cărui mesaj se potrivește, în multe privințe (democrație, drepturile omului), cu acela al partidelor. Provocările la care democrația creștină trebuie să facă față sînt
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe Jacques GADILLE (dir.), Les catholiques libéraux au XIXe siècle, Grenoble, PUG, 1974, 595 p., sau pe Marcel PRÉLOT, Le libéralisme catholique, Paris, A.Colin, 1969, 480 p. Lucrările diferitelor colocvii organizate la Lille, Lyon și Bordeaux cu ocazia centenarului enciclicei Rerum novarum oferă multe perspective. Despre Sillon dispunem de lucrările renumitei Jeanne CARON, Le Sillon et la Démocratie chrétienne 1894-1910, Paris, Plon, 1967, 798 p, iar în ceea ce privește perioada dintre cele două războaie mondiale, Jean-Claude DELBREIL face o descriere completă în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că ții cu tot dinadinsul să scoți ochii tuturor cu bunăstarea în care te scalzi e semnul unei gândiri profund mitocane. Devenit un fel de Makarenko de Pipera, strategul îi citește zilnic celui luat sub contract spre (re)educare din enciclica papală Rerum Novarum, prin care Papa Leon al XIII-lea lansa creștin-democrația. Se spune însă că dăscălitul a fost văzut căscând plictisit și punând capăt abrupt unor asemenea ședinte de masaj doctrinar prin creștinescul „mai dă-l, bă, în gâtu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
o galerie foarte select..., care include giganți ai veacului trecut, precum Gandhi sau Mandela. Îndr...znesc s... evoc în câteva rânduri memoria sfanțului p...rinte pornind de la câteva dintre numeroasele scrieri ce imortalizeaz... reflecțiile sale - fie c... este vorba despre enciclice papale, scrisori apostolice sau mesaje pentru diplomații acreditați la Vatican. Aceste reflecții privesc economia și societatea, relațiile dintre state, starea lumii. Reflecțiile sfanțului p...rinte au c...utat s... r...spund... la mari întreb...ri generate de evoluția societ...ții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
apropiat raționalit...ții economice, care înseamn... calculație de beneficii și costuri. Societatea deschis..., liber..., presupune economia de piaț.... Dar Papă Ioan Paul al II-lea a pus la îndoial... logică pieței atunci cand imperativele de ordin etic sunt ignorate (de exemplu, Enciclica Fides et Rațio, capitolul 4, 1998). În lumina scandalurilor din lumea corporatist... de la finele deceniului trecut, îndemnurile sfanțului p...rinte cap...ț... o semnificație crescut.... Nu arareori, a criticat tentațiile hedoniste, materialiste ale lumii contemporane, o decadent... moral... ce sap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
caute motivațiile altuia“. Adăugați Bibliei incalculabilul patrimoniu doctrinal, teologic, filozofic, polemic, apologetic, literar, al sfinților Părinți, Învățători ai Bisericii, Apologeți ai Bisericii Catolice, al maeștrilor gândirii din toate veacurile, al poeților care s-au inspirat din credința sa; adăugați splendidele Enciclice ale Suveranilor Pontifi și vedeți dacă mai există vreo instituție care se poate compara cu ea. Și, în ciuda a toate, am permis să ni se impună vocea pretențioasă, dar și ridicolă, a acelor gânditori care, fără nici o reținere, au pus
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ireproșabil din punct de vedere al observării moravurilor; dar nu trebuie nicidecum să-l considerăm un creștin exemplar atunci când lasă de dorit în înțelegerea lumii sărmane și se arată contrar revendicărilor legitime ale claselor muncitoare, așa cum sunt ele propuse de enciclicele pontificale. Din păcate, anumite amvoane au întrecut măsura invectivelor, chiar și legitime, împotriva socialismului, ținând sub tăcere însă acel «non possumus» al Bisericii, chiar și împotriva aberațiilor capitalismului ilustrate atât de limpede în enciclicele Rerum Novarum (1891) și Quadragesimo anno
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
muncitoare, așa cum sunt ele propuse de enciclicele pontificale. Din păcate, anumite amvoane au întrecut măsura invectivelor, chiar și legitime, împotriva socialismului, ținând sub tăcere însă acel «non possumus» al Bisericii, chiar și împotriva aberațiilor capitalismului ilustrate atât de limpede în enciclicele Rerum Novarum (1891) și Quadragesimo anno (1931). Chiar și zăbovind asupra subiectului moravurilor, nu credem, în opinia noastră, că adevărul ar fi întru totul apărat. A început să existe o deosebire stridentă de criterii referitoare la modă, așa încât, ceea ce aici
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pe cea față de patrie; cele două iubiri formează o unitate Așadar, contează foarte mult ca preotul să aibă în acest sens o mentalitate precisă și să se conducă, cu o dăruire absolută și generoasă, după spiritul Bisericii. În prima sa enciclică adresată poporului creștin, Pius al XII-lea spunea că: „Nu trebuie să ne temem în cazul în care conștiința fraternității universale, promovată de învățătura creștină și de sentimentul pe care ea îl inspiră, ar fi în contrast cu dragostea față de tradițiile și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de viață, rațiunea de unitate a familiei umane, ori trebuie să ne pregătim în curând de catastrofe și mai înfricoșătoare. Se impune o operă de reeducare, în primul rând a noastră și apoi a maselor populare. A fost publicată o enciclică a papei Pius al XII-lea (+1958) despre Trupul Mistic al Domnului nostru Isus Cristos, și, este esențial să nu rămână și aceasta pur și simplu un document doctrinal; ci să devină o pâine zilnică pentru sufletele noastre de preoți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vom avea curajul să înfruntăm realitatea, va fi o grozăvie. Caritatea lui Cristos, care a tunat în epoca sclaviei păgâne, nu s-a ferit să-și facă cunoscută vocea la reîntoarcerea sclaviei actuale. O mărturie strălucitoare în acest sens sunt enciclicele pontificale de la Leon al XIII-lea (1878-1903) până la actualul papă Pius al XII-lea (1939-1958). Ne permitem să reproducem fragmentele înălțătoare și luminoase ale Mesajelor papei Pius al XII-lea, atât de recente încât nici un preot nu le poate ignora
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
îi va rămâne atunci celui păcătos, dacă nu-și propune să folosească mila nici măcar pentru a primi milă pentru sine însuși?” 96. Ceasul încercării este ceasul implicării noastre Să nu uităm că acest concept de bază a fost ilustrat de enciclica Rerum Novarum (1891) a papei Leon al XIII-lea, unde se citește că: „Dacă cineva se întreabă care ar trebui să fie uzul bunurilor exterioare, Biserica, prin gura Sf. Toma de Aquino, învățător al Bisericii, nu ezită să răspundă că
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Sfânt, a urmat cu autoritate planurile Domnului. [Fericitul papă] Pius al IX-lea (1846-1878) o preamărește pe Maria în definiția dogmatică a Neprihănitei Zămisliri (1854). Leon al XIII-lea (+1903) face să reînflorească devoțiunea Rozariului (1891) prin glasul puternic al enciclicelor sale maiestuoase. Benedict al XV-lea (+1922) orientează lumea însângerată spre Maria, Regina păcii (1915). Pius al XI-lea (+1939) ținea aprinsă prin îndemnuri frecvente flacăra devoțiunii mariane, dăruind Bisericii Solemnitatea Maternității Mariei (1931). Pius al XII-lea (+1958) consacră
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
instituțional, Biserica dă dovadă de o vigilență uimitoare și e pregătită să intervină în caz de nevoie. Modernismul a fost individualizat de Biserică și condamnat înainte ca marea masă a lumii să-și dea seama de ce se petrece. Este recentă enciclica papei Pius al XII-lea despre 'Trupul Mistic al Domnului' (Mystici Corporis Christi, 29 iunie 1943) în care, Pontiful, se grăbește să precizeze gândirea Bisericii în fața anumitor deviații semnalate ici-colo. Ce mult ar fi de dorit ca la apariția publicațiilor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
echilibrarea raporturilor sociale. Congregația pentru doctrina credinței într-un document despre libertatea creștină și eliberare, din anul 1986, a argumentat că afirmațiile acestor teologi se depărtează de spiritul evanghelic, oferind o iluzie de eliberare, deoarece deschide calea pentru noi violențe. Enciclicele sociale, din ultimii ani, ale Papei Ioan Paul al II-lea, arată că într-o lume în care toate statele devorează bogății incalculabile pentru a le transforma în armamente, cei avuți risipesc în neștire averi fabuloase pentru satisfacerea unor gusturi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lui Daniélou, iar pe de altă parte, de cărțile despre Sfântul Toma ale lui Henri Bouillard și De Lubac Însuși, nu va rămâne fără ecou la Vatican. Pius al XII-lea, probabil la instigația lui Garrigou-Lagrange, publică, În 1950, epistola enciclică Humani generis, „despre câteva false opinii care amenință să surpe temeliile Învățăturii catolice”. Iată câteva pasaje revelatorii: PASAJ RETRAS Ceea ce expun Enciclicile Pontifilor Romani despre caracterul și constituirea Bisericii este, În mod sistematic și deliberat, neglijat de unii, cu scopul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
eu în calitate de teolog puteam să apelez la ea ca instanță de orientare. Dar situația s-a schimbat în timpul restaurării postconciliare ce începuse destul de devreme și implicase o pierdere fatală de credibilitate pentru Biserică. Punctul critic pentru milioane de catolici fusese enciclica Humanae vitae de Paolo VI (1968), care condamna ca păcat orice formă de contracepție. "Enciclica pilulei" mă determinase să pun întrebarea critică magisteriului papal cu cartea Unfehlbar? Eine Anfrage (Infailibil? O întrebare) (1970). În schimbul acceptării propunerii unei soluții teologice constructive
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a schimbat în timpul restaurării postconciliare ce începuse destul de devreme și implicase o pierdere fatală de credibilitate pentru Biserică. Punctul critic pentru milioane de catolici fusese enciclica Humanae vitae de Paolo VI (1968), care condamna ca păcat orice formă de contracepție. "Enciclica pilulei" mă determinase să pun întrebarea critică magisteriului papal cu cartea Unfehlbar? Eine Anfrage (Infailibil? O întrebare) (1970). În schimbul acceptării propunerii unei soluții teologice constructive, înaltele ierarhii ale Bisericii au încercat să închidă gura teologului catolic care punea această întrebare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de la Vatican ar prefera să restabilească condamnările ecleziastice împotriva liberalismului și socialismului de sfârșit de secol XIX și să restituie puterea de decizie despre "adevăr" în problemele privitoare la credință și morală unui "magister" ecleziastic, așa cum se cere chiar în enciclicele cele mai recente despre credință și rațiune. Sub acest spirit antimodern, în Roma papală se consideră încă posibilă exercitarea unei presiuni, din culise și uneori chiar și la scenă deschisă, asupra guvernelor și parlamentelor alese democratic pentru ca deciziile lor să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
oameni ai lui Dumnezeu nu erau interesați, cum este evident din documente, de "răspunsul la problema lui Dumnezeu în epoca modernă" pe care îl dădusem eu. Voiau cu orice preț să-l reducă la tăcere pe cel care a criticat enciclica pilulei anticoncepționale, Humanae vitae, infailibilitatea papei și sistemul roman. La un an după publicarea cărții Există Dumnezeu?, pe 18 decembrie 1979, mi-au revocat peste noapte dreptul să predau în școlile catolice. Cazul acesta de Inchiziție nu a fost chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de bilanț comparativ, nu se ține îndeajuns cont de handicapurile cronologice. Suveranitatea lui Dumnezeu primând asupra celei a oamenilor, grozăvia drepturilor omului și sacrilegiul reprezentat de democrație? Ceea ce spune Ben Laden nu ceea ce face el era deja scris în Syllabus, enciclica din 1869. Trebuie oare să amintim că Inchiziția n-a luat sfârșit, în Spania, decât în 1824? Și că în 1825, la trei decenii după Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, Franța lui Carol al X-lea aproba o lege
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
interne întreținute de această "problemă romană", pe atunci încă arzătoare (la ceremoniile de la Sfîntul Petru, atunci cînd Pontiful apărea pe Sedia gestatoria, mulțimea îl saluta prin strigăte repetate de "Trăiască papa rege"...). Papalitatea luase atitudine în favoarea revendicărilor muncitorești într-o enciclică răsunătoare și directive date clerului din regiunile industriale din Lombardia și Piemont. Leon al XIII-lea era numit Papă al muncitorilor. Dezvoltîndu-se cu ușurință în Germania, grație partidului catolic (pe care lupta sa victorioasă împotriva lui Bismark și a Kulturkampf-ului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
relațiile tradiționale dintre clasele sociale, în tipul de muncă și în viața organizată. Și, pentru a ne face o idee despre situația de mizerie a acestei perioade, ar fi suficient să citim Manifestul (1848) lui Karl Marx sau prologul de la enciclica Rerum novarum (1893) a papei Leon al XIII-lea (1878-1903). Statul liberal se străduia să intervină cu legi și măsuri legislative pentru a ridica nivelul de viață al cetățenilor, dar neglija anumite sectoare mult mai vulnerabile ale societății: copilăria, victimele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]