4,234 matches
-
sfârșitul cărții. Pentru situația marilor dregători din Țară Românească vezi Nicolae Stoicescu, Sfatul Domnesc și mării dregători din Țară Românească și Moldova (sec. XIV-XVIII), Editura Academiei, București, 1968 , passim ; Idem, Dicționar al marilor dregători din Țară Românească și Moldova, Editura Enciclopedica, București, 1971, passim Referință Bibliografica: Dr. Mite Măneanu. Problemă elitelor în trecutul românesc. / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
Scriitori la standuri & Ședință de autografe. Standul Editurii eLITERATURA București: Ion Andreiță: „Mătura de pelin” (memorii) Nicolae Petrescu-Redi: „Îngândurări: dicționar aforistic”. Prezintă Vasile Poenaru, scriitor-editor. Standul Editurii EIKON Cluj-Napoca: ROSTIRI ACADEMICE ROMÂNEȘTI Acad. MIHAI CIMPOI prezintă volumul „Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic” - lucrare fundamentală, de referință în domeniu. Acad. Prof. univ. dr. IOAN-AUREL POP: „Eminescu și Transilvania; Locul românilor în Europa și Lecția de românism a românilor de la răsărit”. Prezintă recenta apariție editorială Prof. dr. ing. Pompiliu Manea, scriitorul Ioan Barbu și
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
pagina 110, enumerarea tuturor perioadelor de evoluție spirituală a Pământului: 1-perioada polară; 2-perioada hiperboreeană; 3-perioada lemuriană; 4-perioada atlanteeană (și postatlanteeană), sugerându-se, ulterior, și „cele 7 rase” și cele „Șapte Epoci de Cultură” - cf. Rudolf Steiner - „Apocalipsa lui Ioan, Univers Enciclopedic”, 1996, p. 200 (India veche, Persia veche, egipto-chaldeană, greco-latină, actuală, Filadelfia, Laodiceea...). „Ies din nașterea Galactică/ visat de Geniile Ierarhiilor/ și cobor în nadirul materiei/ fostelor trupuri/ Îmi caut scânteia puterii/ Sufletului Hyperboreean/ Îmi caut scânteia puterii/Sufletului Atlanteean/ Îmi
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
o măsură asemănătoare, de capacitatea receptivă, marcată de sensibilitate, iscusință, bun gust și intuiție, a unui intelectual de formație renascentistă, care știe bine să interpreteze limbajul mesajelor artistice. Bogăția de idei a eseului lui Terner este și rodul unei culturi enciclopedice, care vine în sprijinul observațiilor sale. El ne oferă aici concluziile unei munci sisifice de cercetare, desfășurate ani de-a rândul, cu o voluptate de bun degustător de vinuri rare. Cunoștințele și lecturile întinse ale regizorului, romancierului, poetului și criticului
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1450241677.html [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
transformării lor. Activitatea academică a lui Paulescu nu a fost mai prejos, formând direct numeroase generații de medici în calitatea de întemeietor și conducător al Catedrei de Fiziologie din cadrul Universității de Medicină din București, dar și indirect prin monumentalele lucrări enciclopedice „Traité de médecine” și „Traité de physiologie médicale”. În semn de apreciere, în 1990 Academia Română l-a declarat pe Paulescu membru post-mortem. Convingerile filosofice și creștine ale lui Nicolae Paulescu se îmbină în activitatea socială Teologul Nicolae C. Paulescu, la fel de
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468754310.html [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană. Cf. MDA, 2002, Editura Univers Enciclopedic, București. 3. Lăutoáre, lăutori, (reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [pr.: lă-u-] - Lăut + suf. -oare. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 4 Mântuitorul s-a ivit ca un nou început, nașterea este umană, ivirea este
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București. Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București. Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic în cultura românească, Iași, Editura Junimea. Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedică, București, 1998. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. Maiorescu, Titu, (1882), Literatura română și străinătatea, în Rrevista Convorbiri literare. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea lumii, Editura
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș. Scrierea aceasta, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, este una vastă, enciclopedică și prima de valoare universală a literaturii române. Un tezaur de sfaturi morale, pedagogice, politice dar și părintești adresate fiului său care spera să-i urmeze la domnie și are un caracter monumental.Mănăstirea Curtea de Argeș este la rândul ei o
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/26_septembrie_sfantul_voievo_ion_untaru_1380155013.html [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
oferindu-le danii substanțiale să nu cadă în ruină. A acoperit cu plumb mănăstirea de la Tismana, dar le-a avut la suflet și pe multe altele ca de exemplu: Cozia, Cotmeana, Nucet, Ostrov, Snagov, Dobrușa, Vișina. Împreună cu Macarie, alt spirit enciclopedic al timpului său, a tipărit primele cărți de slujbă în limba slavonă și anume: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512). S-a arătat generos cu foarte multe lăcașuri de la muntele Athos, chiar dacă acestea aparțineau altor popoare și amintim daniile
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/26_septembrie_sfantul_voievo_ion_untaru_1380155013.html [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
morții (așa precum a și făcut, n.n ), neascultând de Dumnezeu, el însuși avea să fie pricina morții sale, că Dumnezeu l-a făcut pe om liber, cu voință liberă”[10]. Cel căruia Biserica primară îi datorează cea dintâi operă enciclopedică de Psihologie creștină, „De anima”, Tertulian, fiind împotriva celor ce văd cauza morții în natura omului și implicit în Dumnezeu creatorul, scrie în acest sens următoarele: „Aceasta este lucrarea morții: separarea trupului și a sufletului. Cei care cunoaștem însă primele
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
editorii noștri. O realizare Armonii Culturale, care va face cinste - cu certitudine - tuturor! Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranță, altele): ERUDIT (carte școlară și carte științifică și enciclopedică); LIRIK (poezie); EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman); EXEGESIS (analize și comentarii, critică și eseistică literară). Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web (www.armoniiculturale.ro/editura), la următoarele date de contact: GEOCOSYNUS EDUCATIONAL GROUP
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_picaturi_de_timp_poeme_a_poetului_focsanean_ionel_marin.html [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
ELIADE. Preocupat încă din tinerețe de studiul variatelor forme ale religiei, Mircea Eliade a fost atras de religiile Indiei antice, apoi de șamanism, de semnificația mitului primitiv, de morfologia sacrului și de istoria credințelor religioase, potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române'', Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003. Opera sa științifică și religioasă (studii, lucrări, eseuri, rezultate în urma cercetărilor sale asupra religiilor) este recunoscută pe plan mondial ca una dintre cele mai importante contribuții contemporane în cadrul istoriei și morfologiei religiilor, fiind indispensabilă oricărei analize temeinice
MIRCEA ELIADE: 30 de ani de la moartea personalității culturii mondiale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101204_a_102496]
-
1982 Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedros. Printre expozițiile sale recente se numără expoziția personală de la Tate Liverpool din 2015; MATRIX 254 / Geta Brătescu de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive în 2014; participările în II Palazzo Enciclopedico, Biennale Arte 2013; La Triennale, Paris, Palais de Tokyo, în 2012; în cea de-a 12-a ediție a Bienalei de la Istanbul din 2011 etc. Lucrările sale se află în colecții importante precum: MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
prezentat o amplă Retrospectivă Geta Bratescu, iar printre expozițiile sale recente se numără expoziția personală de la Tate Liverpool din 2015, cea de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive, SUA, MATRIX 254 / Geta Brătescu, participarile în II Palazzo Enciclopedico, La Biennale di Venezia, 2013, La Triennale Paris,2012, Palais de Tokyo, si în cea de-a 12-a ediție a Bienalei de la Istanbul din 2011, etc. În 2017, Camden Arts Center, Londra, îi va dedica Getei Brătescu o expoziție
“Viva Arte, Viva” este deviza Bienalei de artă contemporană de la Veneția by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105554_a_106846]
-
A fost muzeograf la Muzeul de Artă din București, secția ''Artă veche românească'' (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomației la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003). În perioada 1968 — 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București, titular al cursului de istoria civilizației europene, apoi, între 1988 — 1990, profesor invitat (''visiting professor'') în SUA, la William Paterson
Academicianul Dinu C. Giurescu împlinește 90 de ani by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102811_a_104103]
-
Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002) etc. Academicianul Dinu C. Giurescu este coordonatorul volumului "Istoria României în date" apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum și al volumului "România și comunismul: o istorie ilustrată" (autori Alexandru Ștefănescu și Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internațional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte "Gaudeamus
Academicianul Dinu C. Giurescu împlinește 90 de ani by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102811_a_104103]
-
adevărul. Esențialul pentru el, era să fii împăcat tu cu tine însuți. Era omul catedralelor. Îi plăcea să muncească împreună cu alții și alături de el totul era părea limpede, simplu, senin”. Ionel Jianu, Constantin Brâncuși : Viața și opera, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983
Cum arăta o zi din viața lui Constantin Brâncuși - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102224_a_103516]
-
Diana, Didactica Publishing House, Editura Integral, Editura Humanitas/Humanitas Junior, Editura Litera Mică, Maya's Amazing Bookland, Editura Meteor Press, Editura Nemi, Editura NICULESCU, Editura Pandora M,Editura Paralela 45, Editura Polirom/Polirom Junior Editura Prut, Editura RAO, Editura Univers Enciclopedic Junior și Editura Vellant.
Ofertă bogată de literatură română la Bookfest 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105516_a_106808]
-
vor sprijini fluxul liber de informații privind viața socială, culturală, științifică și în alte domenii. Ele vor asigura, îndeosebi, o informare corectă, obiectivă, largă și aprofundata despre cealaltă țară, în procesul de învățământ și de educare a tineretului, în lucrări enciclopedice și manuale. Articolul 17 Părțile contractante acorda o importanță deosebită protecției mediului înconjurător și vor conlucră strîns în acest domeniu, precum și în folosirea rațională a resurselor naturale, având în vedere necesitatea asigurării securității ecologice în cele două țări, precum și pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139218_a_140547]
-
întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...”. Poetul, eseistul și jurnalistul Lucian Hetco-redactorul șef al revistei Agero - Stuttgart - Germania, consemna la rându-i: „Având conștiința nemărginirii, a eternității
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
și transcendent, unul-multiplu corespunzător intelectului și unul corespunzător sufletului), se impune precizarea că aritmetica se întemeiază în primul rând pe intuiție și abia pe urmă pe elementul logico-analitic (în Scrieri logico-filosofice, carte apărută în anul 1977 la Editura Științifică și Enciclopedică, Gottlob Frege chiar respinge ideea că „pentru matematician imposibil este numai ceea ce se contrazice pe sine”). Iar dacă prin semnul 1 „facem să se desemneze unul dintre obiectele numărate” (E. Schröder), adică transformăm numărul într-un semn în care se
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1476517300.html [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
detaliu esențial nu este nici în ziua de azi, după mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului românesc și nu apare în manualele de istorie. Ce ne spun specialiștii din România? În 1998 s-a publicat «Istoria României» (Editura Enciclopedică , București) de către un colectiv academic sub conducerea unei «autorități în materie», Prof. dr. Mihai Bărbulescu, culmea culmilor, de la aceeași Universitate (din Cluj), care nu spune că Profesorul Vlassa a descoperit Tăblițele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tăblițele de la
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
Cluj-Napoca, 1983. Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expedițiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 Glodariu Ioan, Moga Vasile, Cetatea dacică de la Căpâlna, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Halaváts G. - Úti jegyezetek Szászsebes környékéről, în ArchÉrt, XXVI, 1906, pag.355-360. Macrea Mihail, Berciu Ion - La citadelle dacique de Căpâlna, în Dacia N. S., IX, 1965, pag.201-231. Macrea Mihail, Floca Octavian, Lupu Nicolae, Berciu Ion - Cetăți
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
inspirat.” Oamenii nu știau că regelui îi este frig, credeau că el coborâse pentru a fi alături de ei, simbol al susținerii în cazul unei agresiuni sovietice. Sursa:Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi. Carol al II-lea, editura Enciclopedică, București, 2010
Aia hoti…astia hoti…Cât a furat Carol al II-lea? by http://uzp.org.ro/aia-hoti-astia-hoti-cat-a-furat-carol-al-ii-lea/ [Corola-blog/BlogPost/92625_a_93917]