153 matches
-
Tot aici, așa cum susțin mai toți cercetătorii lui Xenofon și-a scris tratatele care i-au asigurat un loc onorabil în vasta și impunătoarea istorie a literaturii elene. Pentru a evidenția aria largă a preocupărilor lui Xenofon, am putea spune enciclopedismul său, vom enumera, pe lângă lucrarea istorică citată mai sus "Anabasis", scrierile sale "Helenice", o continuare a istoriei grecești în completarea operei Iui Tucidide: "Ciropedia" sau despre "Educația lui Cirus cel Bătrîn", întemeietorul statului per-san (secolul VI î.e.n.), unde ne întâmpină
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
nou și mai ales își dorea să aibă acces la cât mai multe cunoștințe. Din prea multă curiozitate, va ajunge să scrie chiar un manual de grădinărit. Nu ar fi deloc greșit să numim cazul lui Albert drept unul de „enciclopedism”. Rațiunea, descoperea el, poate fi utilizată legitim într-un mod complementar credinței căci, altfel, dacă nu facem deosebire între ceea ce credem și ceea ce știm, se compromite stabilitatea credinței. Rațiunea nu mai trebuia pusă în slujba credinței în sensul idealului anselmian
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
adevărurile de credință pot fi protejate prin separarea celor două facultăți. Dintr-un anumit punct de vedere, această separare poate fi privită ca o soluție ultimă de prudență față știința arabă pe care Albert își propunea să o înțeleagă. Un enciclopedism similar, deși mult mai puțin prudent, îi caracteriza pe adepții averroismului, cum era Siger din Brabant. Acesta, nici el un necredincios, dar furat mai tare de idealul similar de recuperare a Peripatetismului, crezuse de cuviință să deosebească între adevărul filosofiei
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]