187 matches
-
timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului Jerovăț, în dreptul haltei C.F.R., s-au găsit resturi ceramice aparținând La Tène-ului getic, dar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
În acest context, și dacă situația se repetă și în alte stațiuni preistorice, am putea evidenția existența orantei, feminină sau masculină, numai la unele comunități umane, cu rolul de mare preot ( preoteasă), deci în cadrul relației htonic-uranic. În diferite stațiuni aparținând eneoliticului, au fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
preoteasă), deci în cadrul relației htonic-uranic. În diferite stațiuni aparținând eneoliticului, au fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC): statuetă antropomorfă feminină, ce are brațele întinse și ridicate de la cot, cu sânii clar modelați; o altă statuetă, unde caracteristicile feminine nu sunt reprezentate, dar se înscrie în categoria ”cu cap
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția orantei. Interpretarea poate fi foarte veridică în situația în care acceptăm ideea de autoprocreere, pe care divinitatea feminină și-a asumat-o în calitate de mare divinitate a lumii preistorice, în paleolitic și neo eneolitic. În legătură cu această temă majoră a religiilor preistorice, este știut faptul, demonstrat de biologi, că orice ființă vie se naște cu instinctul procreației pentru perpetuarea speciei. În acest sens, caracterul de divinitate, rezervat femeii, se manifestă prin asocierea imaginilor, uneori a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de specialitate precizează existența reprezentărilor feminine sub forma orantei, a divinității feminine în picioare și cu brațele înălțate, care are ca prototip creațiile artistice ale paleoliticului superior (fig. 9/1 3) (H. Delporte, 1991, fig. 231/1-3), iar în neo eneolitic, începând cu culturile carpato-balcanice Starcevo-Criș, Vinča-Turdaș și liniară, ca figurări în relief pe unele produse ceramice (A. Nițu, 1970, p. 82). Excepții de la aceste norme canonice, unde divinitatea feminină este redată „din față”, pot fi socotite, pe ceramica precucuteniană, modelările
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în relief pe unele produse ceramice (A. Nițu, 1970, p. 82). Excepții de la aceste norme canonice, unde divinitatea feminină este redată „din față”, pot fi socotite, pe ceramica precucuteniană, modelările de la Traian (fig. 6/5) și Bîrlălești (fig. 6/4). Eneoliticul, mai ales cel de factură cucuteniană, dar și gumelnițeană, a impus alte canoane artistice și religioase, mai edificatoare, iar printre creațiile cele mai reprezentative le amintim pe acelea de la Ruginoasa-Iași, în pictură (fig. 8), Rădeni-Iași (fig. 1) și Taraclia-R. Moldova
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de taur, ca forță generatoare sau regeneratoare de viață. Sunt cunoscute asocierile imaginilor femeie-taur din arta paleoliticului superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în întreg spațiul românesc, dar și în împrejurimile lui. Din tulpina viguroasă a Culturii Vinca Turdaș, s-au desprins ramificații care și-au întins vârfurile spre răsărit. Pe fondul acesteia, au fost proiectate culturi impresionante și durabile. În neoliticul mijlociu (eneolitic), a apărut un prim lăstar, care s-a învârtoșat, crescând spre centrul Transilvaniei, unde s-a dezvoltat cultura Petrești. O a doua linie a fost urmată din zona Olteniei spre Muntenia, extinzându-se până în Dobrogea și Bugeac. Este arealul unde
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Hamangia a crescut de-a lungul litoralului Mării Negre (Dobrogea), de unde s-a răspândit spre stepe (Bugeac). Din mănunchiul spicelor secerate de strămoșii noștri, poate cel mai tare a strălucit în lumina soarelui misterioasa cultură Cucuteni Tripolie apărută în neoliticul târziu (eneolitic). A fost, cel mai probabil, o ultimă reflexie în apa vremurilor a culturii Vinca Turdaș, prin înrâuririle Petrești și Boian / Gumelnița. Dar poate că ar trebui să ne gândim că fascinantul univers Cucuteni Tripolie a fost creația nu doar a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie; DOMAȘNEA. - săpături arheologice - vestigii din neolitic, eneolitic romană și prefeudal - feudală; - ruinele cetății feudale; - m. arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fazei A a culturii Cucuteni, propunând și unele interpretări noi din punct de vedere metodologic pentru literatura de specialitate din țara noastră. Prin aceasta, lucrarea va putea servi ca model și altor prezentări ale unor stațiuni arheologice din neoliticul și eneoliticul României. Prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu INTRODUCERE În ceea ce privește domeniul nostru specific de interes, și anume așezările fazei Cucuteni A situate pe forme joase de relief, acesta reprezintă un subiect abordat doar tangențial, în lucrări cu un caracter general privitoare la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
arheozoologice și a probelor palinologice constatându-se însă, datorită stadiului actual al cercetării, imposibilitatea realizării unui astfel de demers (POPOVICI 2000, 33). Aceste idei sunt reluate și în lucrarea dedicată analizei interacțiunii dintre comunitățile umane și mediul natural în neo eneoliticul din Moldova (VĂLEANU 2003). Deși în cadrul lucrării autorul abordează problema locuirilor preistorice dintr-o perspectivă geografică, apelând la împărțirea, de acum „clasică”, în așezări joase, situate, în opinia sa, în zona de luncă și la partea inferioară a versanților, așezări
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tipuri, fiind realizată în funcție de modul de articulare în cadrul unei piese, a tuturor variabilelor luate în considerare. Pentru definirea acestor parametri am hotărât adoptarea convențiilor descriptive utilizate de Ovidiu Cotoi și Constantin Grasu în lucrarea despre uneltele de piatră șlefuită din eneoliticul Subcarpaților Moldovei (COTOI, GRASU 2000, 25-26). Toate uneltele identificate în clasa utilajului litic șlefuit, în cadrul așezării de la Hoisești, se încadrează în categoria uneltelor cu tăiș, fiind distinse trei grupe tipologice. Materia primă folosită pentru realizarea uneltelor de piatră șlefuită din
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
medii a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la Hoisești, cunosc un grad înalt de standardizare, lățimea acestora grupându-se în jurul valorii de 1,5-2 cm, fiind identice pieselor cu aceeași utilizare din neo eneoliticul Bulgarei. Pentru aceste din urmă piese au fost realizate teste experimentale cu unelte realizate după modelul celor descoperite în timpul cercetărilor arheologice (în situl de la Karanovo au fost descoperite mânere de corn care mai păstrau inserțiile de silex); testele au confirmat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
randamentul său fiind doar de 2,5 ori mai mic decât cel al unei seceri din metal (SKAKUN 1993, 364). De altfel, piese identice, atestate în epoca bronzului, confirmă nivelul tehnologic avansat atins de acest tip de unealtă încă din eneolitic. Din punctul de vedere al tipurilor de unelte realizate pe materii dure animale identificate, practicarea unor ocupații de tipul grădinăritului este reflectată doar prin două piese, lipsind cu desăvârșire uneltele care să ateste cu certitudine practicarea cultivării cerealelor. Creșterea animalelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Bosinski, 1990, p. 67). Ele nu reprezintă realitatea, ca elemente naturaliste, ci redau doar ideea unor credințe, a unei religiozități, pe care o vom mai întâlni (oranta sau divinitatea om/animal) la alte sanctuare și la alte comunități umane, până în Eneoliticul carpato-dunărean. Sungir, Rusia, reprezintă, în cadrul demersului nostru, o stațiune-reper pentru Paleoliticul superior vechi din Europa de est, atribuită culturii arheologice cu vârfuri foliacee, și datată la 25.000 ± 200 ani BP. Au fost descoperite trei concentrații circulare, cu diametrul de aproximativ 20
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Gravettianului oriental. Ne referim îndeosebi la stațiunea siberiană Malta, cu numeroasele sale statuete feminine, întregi sau fragmentare, cu un mare număr de stilizări ale imaginii feminine, unde putem remarca apariția, pentru prima dată, a “idolilor en violon”, identificați și în Eneoliticul nostru. Acest adevărat sanctuar reprezintă, după opinia noastră, o altă ideologie a religiei vânătorilor siberieni, iar decorul unor astfel de opere de artă este considerat unicat în materie. Evident, dacă am considera fiecare prezență-descoperire de statuetă ce reprezintă divinitatea feminină
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
oriental drept un sanctuar al religiilor imensului spațiu al Câmpiei de Est, ar trebui să adăugăm la lista noastră și alte stațiuni, cum ar fi Mezin (unde am identificat un mare număr de elemente decorative geometrice, identice cu acelea din Eneoliticul nostru), Gagarino, Avdeevo ș.a. Solutreanul Europei occidentale reprezintă apariția artei monumentale, a sculpturii în basorelief pe blocuri de mari dimensiuni, cu peste 20 de milenii în urmă. De altfel, trebuie să precizăm că și utilajul litic se constituie într-o
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
astăzi; colectivul științific este condus de Valeriu Kavruk, directorul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna și, recent, de D. L. Buzea. În urma săpăturilor recente s-a constatat că în acest loc se succed secvențe ocupaționale preistorice aparținând eneoliticului (culturile Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresztúr și Coțofeni) și epocii bronzului (culturile Ciomortan și Wietenberg). Perioada de locuire eneolitică, atribuită culturii CucuteniAriușd (etapele Cucuteni A1-A3, mileniile V-IV î.e.n.) a generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă între 2 și 15 cm, plate, convexe sau în ronde-bosse, simple sau decorate, având marcate detaliile
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
putut fi restaurat. Drept capac au fost folosite câteva fragmente ceramice, care provin de la un vas-borcan din pastă-ciment, lucrat la roată, un alt fragment de la un vas borcan cărămiziu-cenușiu lucrat la mână, de culoare cărămiziu-cenușiu și un fragment de vas eneolitic (Pl.120/3,4; 177/1-6). Mormântul nr. 26. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Se păstrează destul de bine. Capul este aplecat puțin pe partea stângă, mâinile lipite de corp. A fost descoperit la adâncimea de 1,95
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
capului s-a descoperit un pieptene de os, cu mâner oval (Pl. 128/4) și nituri de bronz. Se păstrează destul de prost. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente de la mai multe tipuri de vase. Între ele - un fragment eneolitic, câteva fragmente ceramice lucrate la roată din sec. II-III d.Chr., câteva fragmente cenușii și cărămizii din sec. IV d.Chr., fragmente de la un vas borcan cenușiu, lucrat la roată din pastă zgrunțuroasă. Dintre toate se remarcă un fragment de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
8 morminte de incinerație în urne au avut capac (M. 13 - o jumătate de vas lucrat la roată, cărămiziu; M. 20, o strachină cenușie, pastă fină; M. 25, mai multe fragmente ceramice, din pastă ciment și fină, precum și un fragment eneolitic; M. 37, câteva fragmente de la o strachină cenușie, fină; M. 41 - fragmente de la două străchini cărămizii, fine, M.- 47, fragmente castron, cană, vas urnă și o strachină fină, toate de culoare roșie; M. 50, o strachină cenușie; M. 51, o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra orașului Bacău sunt destul de puține, mult mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40 de așezări din diferite etape ale epocii neo-eneolitice, dintre care amintim: Leontinești-Ardeoani, Trebeș Mărgineni, Podei-Tg. Ocna, Poduri, Aldești, Fântânele-Hemeiuși, Brad-Negri, Fulgeriș Pîncești etc.
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
încheie în mileniul al II-lea î.Hr. Din punct de vedere antropologic și arheologic, spațiul locuit de români a cunoscut procesele similare cu alte regiuni ale lumii determinate de subdiviziunile timpului preistoric: paleoliticul, epipaleoliticul-mezoliticul, neoliticul, calcaliticul-eneolitic și perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona noastră de interes general, Colinele Tutovei, și de interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]