203 matches
-
Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre substanță și un material de referință în funcție de temperatură în timp ce substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când eșantionul trece printr-o stare de tranziție ce presupune o variație de entalpie, această modificare este indicată prin endotermică (fierbere) de la linia de referință a temperaturii. 1.4.7. Calorimetria diferențială Această tehnică înregistrează diferența dintre cantitățile de energie absorbite de o substanță și un material de referință în funcție de timp, atunci când eșantionul și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
eșantionul și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim de temperatură controlată. Această energie reprezintă energia necesară pentru ca diferența de temperatură dintre substanță și materialul de referință să devină nulă. Atunci când eșantionul suferă o transformare care implică o modificare de entalpie, acea modificare este indicată prin îndepărtarea endotermă (fierbere) de la linia de referință a fluxului termic. 1.5. CRITERII DE CALITATE Aplicabilitatea și precizia diferitelor metode folosite la determinarea temperaturii/intervalului de fierbere sunt prezentate în tabelul 1. TABELUL 1: COMPARAREA
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
aplicabile celor mai multe substanțe chimice, fără nici o restricție cu privire la gradul de puritate. Măsurarea tensiunii superficiale prin metoda tensiometrului cu inel se limitează la soluțiile apoase cu o vâscozitate dinamică mai mică decât aproximativ 200 mPa∙s. 1.2. UNITĂȚI ȘI DEFINIȚII Entalpia unui lichid la suprafața de contact cu aerul raportată la unitatea de suprafață se numește tensiune superficială. Unitățile de măsură sunt: N/m (SI) sau mN/m (subunitate SI) 1 N/m = 103 dyn/cm 1 mN/m = 1 dyn
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele temperatură formula 10 presiune formula 11 și cantitățile în care sunt prezente componentele sale formula 12. Entalpia liberă formula 13 este un potențial termodinamic. Diferențiala totală furnizează ecuațiile de stare
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
de 0,2 mJ, iar temperatura de combustie este de 555 °C. Benzenul arde cu o flacără galbenă, formând apă și dioxid de carbon, fumegând, indicând astfel conținutul ridicat de carbon. Puterea calorică a compusului este de 40580 kJ/kg, entalpia molară fiind de 3257,6 kJ/mol pentru starea lichidă și 3301 kJ/mol pentru cea gazoasă. La spectroscopia în infraroșu, benzenul prezintă trei benzi de absorbție ale vibrațiilor de valență la 3003, 3071 și 3091 cm. Vibrațiile de deformație
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
430 °C, 7 atm): formula 1 sau anhidridă maleică (450 °C, 1,5 atm, catalizator de VO): În urma oxidării complete a benzenului rezultă dioxid de carbon și apă, reacția fiind însoțită de o degajare a unei cantități importante de căldură (cu entalpie de reacție:ΔH = - 78 kcal/mol): formula 2 Prin nitrarea benzenului se obține nitrobenzen și apă: formula 3 Pentru prepararea nitrobenzenului se folosește acid azotic fumans căruia i se adaugă acid sulfuric concentrat, amestecul numindu-se nitrant sau sulfonitric. Prin clorurare în
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
Turbina cu abur este o mașină termică rotativă motoare, care transformă entalpia aburului în energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu ajutorul unor palete montate pe un rotor cu care se rotesc solidar. În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită randamentului termic superior și unui raport
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
acționarea generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul turbinelor cu abur. Aburul, cu presiune și temperatură ridicată este destins în "paletele statorului", numite și "ajutaje", până la o presiune mai mică. Energia aburului, caracterizată prin entalpie este transformată în energie cinetică. Aburului cu viteză mare i se schimbă direcția de curgere cu ajutorul unor "palete", rezultând o forță care acționează asupra paletelor, forță care creează un moment asupra rotorului. Acesta se rotește cu o anumită viteză unghiulară
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
asupra paletelor, forță care creează un moment asupra rotorului. Acesta se rotește cu o anumită viteză unghiulară, livrând la cuplă putere sub formă de lucru mecanic în unitatea de timp. Ținând cont că: rezultă că la o anumită cădere de entalpie disponibilă, trebuie realizat un anumit produs "D n". La căderi de entalpie mari, care asigură "randamente termice" mari ale ciclului, rezultă sau diametre, sau turații prea mari. După modul cum s-a rezolvat această problemă au apărut diverse soluții tehnice
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
cu o anumită viteză unghiulară, livrând la cuplă putere sub formă de lucru mecanic în unitatea de timp. Ținând cont că: rezultă că la o anumită cădere de entalpie disponibilă, trebuie realizat un anumit produs "D n". La căderi de entalpie mari, care asigură "randamente termice" mari ale ciclului, rezultă sau diametre, sau turații prea mari. După modul cum s-a rezolvat această problemă au apărut diverse soluții tehnice, care duc la clasificarea turbinelor după cum urmează. Turbinele se clasifică în funcție de diferite
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
presiunea de 50 bar și temperatura de 500). Prin destindere (în figură până la presiunea de 0,05 bar), în cazul ideal transformarea ar fi izoentropică, adică în diagrama i-s ar fi o linie verticală până în punctul 2. Căderea de entalpie disponibilă ar fi în acest caz "h". În palete însă curgerea aburului nu este ideală, apar mai multe tipuri de pierderi: în ajutaje, în palete, la ieșire, prin frecare și ventilația aburului, prin neetanșeități și prin umiditatea aburului, notate în
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
în acest caz "h". În palete însă curgerea aburului nu este ideală, apar mai multe tipuri de pierderi: în ajutaje, în palete, la ieșire, prin frecare și ventilația aburului, prin neetanșeități și prin umiditatea aburului, notate în figură cu "h". Entalpia disponibilă rămâne "h", iar punctul final al transformării este 2' , corespunzător căderii de entalpie "h" și presiunii din punctul 2. Entropia masică "s" corespunzătoare punctului final al transformării reale este mai mare decât "s", cea corespunzătoare punctului final al transformării
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
multe tipuri de pierderi: în ajutaje, în palete, la ieșire, prin frecare și ventilația aburului, prin neetanșeități și prin umiditatea aburului, notate în figură cu "h". Entalpia disponibilă rămâne "h", iar punctul final al transformării este 2' , corespunzător căderii de entalpie "h" și presiunii din punctul 2. Entropia masică "s" corespunzătoare punctului final al transformării reale este mai mare decât "s", cea corespunzătoare punctului final al transformării izoentropice, în acord cu principiul al doilea al termodinamicii. Raportul se numește "randament interior
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
O turbină cu gaze este o turbină termică, care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
mai bună soluție este gazeificarea lor prealabilă. De asemenea, gazele care conțin praf trebuie în prealabil desprăfuite. Rolul "turbinei" este de a realiza destinderea agentului termic (de obicei gaze de ardere), realizând transformarea 3 - 4 din ciclul Joule. Turbina transformă entalpia a gazelor întâi în energie cinetică, prin accelerarea prin destindere a agentului termic și transformarea de către palete a acestei energii în lucru mecanic, transmis discurilor turbinei și apoi arborelui. Piesele esențiale sunt "ajutajele turbinei" (a nu se confunda cu ajutajul
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
material paramagnetic (datorită legii Curie-Weiss) cu un moment magnetic efectiv de 9.69 magnetoni Procopiu-Bohri (µ) și un punct Curie de 101 K. La o temperatură mai scăzută de 34 K, berkeliul suferă o tranziție spre o stare de antiferomagnetism. Entalpia de dizolvare în acidul clorhidric la condiții normale de temperatură și presiune este −600 kJ/mol, de unde entalpia de dizolvare standard (Δ"H"°) a unei soluții cu ioni Bk este −601 kJ/mol. Potențialul standard /Bk este −2.01 V.
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
punct Curie de 101 K. La o temperatură mai scăzută de 34 K, berkeliul suferă o tranziție spre o stare de antiferomagnetism. Entalpia de dizolvare în acidul clorhidric la condiții normale de temperatură și presiune este −600 kJ/mol, de unde entalpia de dizolvare standard (Δ"H"°) a unei soluții cu ioni Bk este −601 kJ/mol. Potențialul standard /Bk este −2.01 V. Potențialul de ionizare al unui atom neutru de berkeliu este de 6.23 eV. Ca toate actinidele, berkeliul
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei particulare, întrucât diferitele faze sunt definite prin ordine specifică, care trebuie să fie observată. Cea de-a doua metodă, calorimetria diferențială, permite o determinare mai exactă a tranzițiilor de fază și a entalpiilor de tranziție. Un mic eșantion este încălzit într-un mod care generează o schimbare foarte precisă a temperaturii în raport cu timpul. În timpul tranzițiilor de fază, fluxul de căldură necesar pentru a menține această rată de încălzire sau răcire se va schimba
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
funcție de stare" și variația ei este unic determinată de stările inițială și finală ale sistemului. În măsurători calorimetrice "la variabile de forță constante", cantitatea de căldură schimbată se dovedește a fi egală cu variația unei alte funcții de stare, numită "entalpie", care este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este complet caracterizată de variabilele mecanice formula 40 principiul întâi al termodinamicii indică existența unei noi variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Noțiunea de sistem termodinamic poate fi lărgită, pentru a include astfel de fenomene în care masele componentelor sistemului se modifică. Fie un sistem cu formula 124 componente, de mase variabile formula 125 care se adaugă variabilelor de stare. Alegând ca potențial termodinamic entalpia liberă, aceasta va fi o funcție formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest formalism masele componentelor apar ca variabile de
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]