1,583 matches
-
o păstrez printre amintirile mele... Cu adânc respect și profundă duioșie, vă înfățișez textul integral din pag. 87-88: „Nu-mi pot începe scurta mea intervenție decât prin cuvintele cu care m-am confesat într-o altă împrejurare și anume: Mă entuziasmez și simt fiorii unei depline satisfacții atunci când aflu lucruri onorante despre locul nașterii mele. Dimpotrivă, nu sunt scutit de o anume amărăciune de câte ori se spun vorbe neplăcute despre oamenii și localitatea din care mă trag. Lansarea unei cărți scrise cu
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ZÂMBET DE SOARE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Poate că uneori mi se rostogolesc cuvintele în nisip, se dau de-a berbeleacul, copii entuziasmați de farmecul apropierii. Așa îmi năvălește uneori inima în cercul zilelor. Poate că uneori mă îmbrac în tăcere ca într-o mantie albă, acoperind culorile clipelor. Te-aș fi îmbrățișat așa cum îmbrățișez curcubeul în privirea însetată de lumină. Și ți-
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
dorul, Cu lacrimi îmi voi spală față. Îmi este teamă, stii prea bine, Lumea nu-i chiar atat de bună. Sufletul mi-e doar lângă tine, Chiar de nu-s, să te țin de mână. Copile drag, începi azi școală, Entuziasmat de noi prietenii. Completa-ti-vei singur coală, Cu zâmbet și peripeții. Te-oi aștepta cu drag, acasă, Cu-mbrățișarea-mi mereu caldă. Ti-oi pune ce-am mai bun pe masă, Lacrimi deja obrajii-mi scalda. Citește mai mult
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
dorul,Cu lacrimi îmi voi spală fata.Îmi este teamă, stii prea bine,Lumea nu-i chiar atat de bună.Sufletul mi-e doar lângă tine, Chiar de nu-s, să te țin de mână. Copile drag, începi azi școală,Entuziasmat de noi prietenii.Completa-ti-vei singur coală,Cu zâmbet și peripeții.Te-oi aștepta cu drag, acasă,Cu-mbrățișarea-mi mereu caldă.Ti-oi pune ce-am mai bun pe masă,Lacrimi deja obrajii-mi scalda.... VII. CV, de
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
limitarea individualității. Eu am văzut la Roma vardiști italieni cărora guvernul le dăduse pompoase uniforme de metropolitani britanici, care însă mâncau cireși din cască. Totdeauna un italian va admira ordinea germană fără s-o respecte și un german se va entuziasma de debandada orientală fără s-o poată util mânui. Dau, spre folosința d-lui profesor, două scene caracteristice. Popescu se află într-un oraș din Germania. E căldură mare. Trecând printr-un parc, concetățeanul nostru o ia prin iarbă, pe la
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
2015 Toate Articolele Autorului Idu, redevenit Diplomatul pentru camarazi, se trezi din propria-i reverie tocmai când Americanul anunța că urmau să apară niște fructe, să le mai dea puteri pentru noaptea abia începută. -Fructe, ce bine! Simțeam nevoia! se entuziasmă Flower-Power. -Sper că sunt din cele adevărate, nu ne mai faci vreo farsă! țipă Papa. -Fiți fără grijă! îi asigură atenționatul. Și, într-adevăr, apărură trei tipsii din alamă. Pe una tronau fructe neaoșe, de sezon - căpșune, cireșe, vișine, chiar
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
tocmai rostuise rozătoarea ticăloasă! Unde pui că fructa era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de piper; o pieliță subțirică răsucită dintr-o coajă de vișină sugera codița. -A! Ce reprezentativ șobolibozaur! se entuziasmă Babacul preluând oarece ostentație în mină și voce. Ce-ți seamănă!! E plin de furie ca și tine! Ce mai?! Ambii, sub efectul unui excedent de adrenalină! Ha! Ha! continuă el, trimițând parcă prin unde magnetice înspre Papa efectul amenințător
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
sterp. Pentru că, nu-i așa, în noi sălăsluiesc, laolaltă, ego-ul și demonul. Lumina poate veni, iată și din Septentrion. Aurorele boreale sunt fantastice, dar rămân iluzii. Nopțile nesfârșite adăpostesc har și lucruri frumoase, acolo e locul tainic al sensibilității. Sunt entuziasmat când sorgintea românească se păstrează, refuză alienarea și îndeamnă la reflecție. Tocmai acest aspect l-am urmărit. Scriitoarea Marta Bărbulescu este prezentă în volum cu destăinuiri mai vechi. La Bușteni poeta este prezentă și binevenită, alături de profesorul Simion Bărbulescu, soțul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
este perceput ca fiind un job, iar atribuțiile celui care-l practică constau în a spune ce ar trebui să facă o persoană pentru a-i fi bine. Oricare ar fi grupul țintă, masa de spectatori, rolul speakerului este să entuziasmeze. Exemplul personal motivează de fiecare dată. Tot noi, românii, mergem pe principiul că tot ce e al vecinului e mai bun, așa se face că admirăm și cumpărăm tot ce nu e autohton. Ne ignorăm valorile lasându-le să cadă în
"Tedy mă cheamă, "maistre" mă strigă, Tudor mă numesc!". Vezi aici povestea unui speaker motivațional () [Corola-journal/Journalistic/82256_a_83581]
-
în „Rigoletto”, la Scala, mi-au dat însă, oarecari emoții. Nu doream să-mi schimb impresia cu care mă fermecase, în urmă cu trei-patru ani, la Timișoara, când îl filmasem în „Traviata” de Verdi! Rar mi se întâmplase să mă entuziasmez așa, la un prim contact cu o voce de tenor. Prospețimea, strălucirea și dulceața cântului corespundeau cu: muzicalitatea, liniștea frazării, naturalețea mișcării, zâmbetul captivant și plăcerea de a fi pe scenă. Atunci, credeam că mă aflu în fața unei cariere fără
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
trei eseuri despre iubire și exasperare, doctorul Justin Neuman face docte aprecieri psihologice asupra luptei dintre generații, iar Camil Baltazar vorbește despre autenticitatea romanului lui Eliade. Tot în 1934 peste 20 de publiciști, mai mult sau mai puțin importanți recenzează entuziasmându-se de întoarcerea din rai (Emil Gulian, Iulian Vesper, Mihail Ilovici, E. Grozie, Dragoș Vrânceanu, Nicolae Roșu, C. Daniilescu, Nicolae Ursu, Ion Cantacuzino, Mihai Chirnoagă, Alfon, Adania, Pericle Martinescu, Aida Vrion, Lotar Rădăceanu, Constant D. Ionescu, Alexandru Bărbat, Ion Marinescu
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
discursului muzical. A urmat Concertul nr. 1 în Re major, opus 6 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, care l-a avut ca solist pe Gabriel Croitoru. Prestația sa, situată la cel mai înalt nivel instrumental și artistic, a entuziasmat spectatorii. Spre deosebire de alți violoniști care urmăresc aproape exclusiv să etaleze virtuozitatea creațiilor paganiniene, Gabriel Croitoru reușește să evoce întreaga frumusețe și expresivitate a muzicii compozitorului italian. Varianta realizată de apreciatul violonist, a oferit pe lângă momentele spectaculoase - redate cu
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
final tragic. Nimic nu părea să indice că Nicu Bălcescu, bunul prieten al lui Ion Ghica, ar fi fost sortit unui destin excepțional. Născut la 1819, în familia unui boier de a doua categorie, urmează cursurile Colegiului Sfîntul Sava, se entuziasmează de idealurile proprii generației, se înrolează în armata română incipientă, studiază mai tîrziu în Franța: traseu tipic de pașoptist muntean. Preeminența lui se schițează doar atunci cînd, paralel cu studiul stăruitor, trece la acțiunea directă și se implică într-un
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
in)dispoziție concurențială a conducătorului său. Interesul autorului Cadavrelor în vid, culegere ce avea să urmeze, se îndrepta pe atunci spre Arghezi, de curînd reoficializat, a cărui amabilitate, care s-a tradus într-o apreciere superlativă ce-l va fi entuziasmat pe prezumțiosul tînăr bard clujean, atîrna mai greu în cumpănă decît opinia ostracizatului Blaga. Nu uit nici asiduitățile pînă la un unghi al obedienței nu tocmai elegant pe care același Baconsky le îndrepta înspre un alt favorit de excepție al
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
culturii române. Sperăm ca în deceniile ce vor urma, opera sa - să biruie cu succes anii, să fie cât mai prezentă în programele instituțiilor publice de concerte și spectacole, în emisiuni de radio și televiziune etc, pentru a înnobila și entuziasma „multe generații de români și multe neamuri ale pământului”.
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
dotat - pictor, desenator, zugrav de biserici, critic de artă, jurnalist și nu în ultimul rând profesor, bântuit de contradicții și inconsecvențe, Tonitza s-a implicat febril în evenimentele culturale și politice ale timpului său. Pictura sa, mai ales după 1924, entuziasma, provoca superlative, iar colecționarii și-o disputau. Tonitza, o spune Han în amintirile sale, vindea tot. Dacă rezervele în aprecierea lui, și vom vedea de ce natură au fost ele, n-au lipsit, totuși personalitatea sa a fost întotdeauna înconjurată de
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
s-a contestat cu ocazia acestei expoziții a fost tocmai calitatea de pictor. Referințele critice puse în joc pentru înțelegerea lui erau - pe lângă Daumier - Puvis de Chavannes, Forain, Steinlen. Ultimul atinsese o notorietate care se întindea de la Barcelona, unde îl entuziasma pe tânărul Picasso, până la Viena. Am putea adăoga, până la București. Monocromia picturii picassiene din fazele roz și bleu contestă senzorialitatea culorii și a fost pe bună dreptate interpretată ca o reacție mai mult ideologică decât estetică față de impresionism. E și
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
înregistrate pe placă. Lambert nu e mulțumit, ar fi vrut să arate mai avantajos. Altădată o să iasă mai bine, acum a fost doar o încercare, ca să învăț. Voi încerca să vă fac tiraje pe hârtie albuminată, spune Duplessis. Baronul este entuziasmat. Comandă un astfel de aparat englezesc, oferă chiar și un aconto. Duplessis promite să i-l livreze la următorul drum. Lambert își zice că se prea poate ca asta să devină noua nebunie a stăpânului său. Duplessis nu uită de
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
culturii române. Sperăm ca în deceniile ce vor urma, opera sa - să biruie cu succes anii, să fie cât mai prezentă în programele instituțiilor publice de concerte și spectacole, în emisiuni de radio și televiziune etc, pentru a înnobila și entuziasma „multe generații de români și multe neamuri ale pământului
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
cu cate un pateu și o bere în mână, asta chiar nu a contat. Nu a contat pentru că cine a trebuit să-i asculte erau acolo: melomani cultivați, profesori, muzicologi, critici, impresari, de aici sau din lume. Și aplaudau, se entuziasmau, lăcrimau, se emoționau, în fine, trăiau momentul. Nu a contat nici căldura sau frigul, ploaia sau vântul ce făcea să danseze, de fapt chiar să zboare de-a dreptul partiturile sau stimele, pentru că cine a trebuit să-i asculte erau
Frumuse?ea ?nceputului by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84002_a_85327]
-
a fost o reușită artistică incontestabilă, la care au contribuit calitatea repertoriului, eficiența coordonării și omogenitatea ansamblului. Am admirat arta dirijorală expresivă și sugestivă a celor doi minunați îndrumători ai corului - Jean Lupu și Luminița Guțanu -, capacitatea lor de a entuziasma tinerii (elevi, studenți și absolvenți cu cunoștințe muzicale temeinice și cu credință în Dumnezeu) și de a-i conduce cu multă competență și pasiune. Prin intermediul muzicii, artiștii au încântat publicul și l-au făcut să viseze la o lume mai
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
oficiat pe altarul darului divin numit muzica! 16. Și a venit ceasul despărțirii, 28 septembrie, ora 19.30... Royal Philarmonic Orchestra condusă de Cristian Mandeal , solist Dmitri Sitkovetsky în Caprice Roumain de George Enescu. Mărturisim că de la început am fost entuziasmați ca violoniști de această partitură complexă, chiar dacă părerile au fost și încă sunt destul de împărțite. Nu ne referim la geneză ei, la tehnica în care este scrisă, la materialul inspirator ci la ceea ce autorul dorește să transmită cu adevărat prin intermediul
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Stettin, unde coborîsem, când se lungi pe peron cu tot ce avea în brațe, în hazul tuturor pasagerilor. O pusei pe picioare și luarăm o mașină care ne transportă la sala de concert. Fiind în bună dispoziție, am reușit a entuziasma numărul restrâns de ascultători, printre care se afla și ilustra bătrână doamna Maria von Bülow, a doua soție a marelui dirijor și pianist Hans von Bülow. Plină de încântare veni la mine, după concert, felicitându-mă și spunându-mi că
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în timpul manifestațiilor antirusești: e tânăr, direct, combativ și realmente epuizat. Oare cum a putut deveni președintele bufon, surâzător și mieros, aventurist și imprevizibil de astăzi? Avea dreptate Ofelia! Politica și simbolurile teatrului. În anii '60, în plin război rece, Sturua entuziasma publicul utilizând, pentru prima oară, o cortină de fier în Vrăjitoarele din Salem de Miller. Sala aplauda tocmai sensul ascuns al acestei deturnări, sens pe care îl înțelegea imediat. În timpul războiului din 1990, în fața Teatrului Rustaveli a fost instalat scheletul
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
asupra unor cuvinte, a unor versuri, a unei entități care urmărește tot ce facem, fără să știm, și face din acțiunile noastre o operă mai mare, fără să avem nici un fel de control." Sigur că nu e cazul să ne entuziasmăm în privința valorii acestei găselnițe. Însă omul din spatele ei merită toată admirația. Răspunde cu precizie infinitezimală, fără să vrea să scoată din asta un profit. E corect și nepractic, cum zice bancul. Oare câți poeți de vocație, având la îndemână asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]