9,846 matches
-
căreia aceste încurcături sînt în primul rînd un exercițiu de pronunție e însă ușor idealizata: în foarte multe cazuri, jocul e doar o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. Mai important, însă, decît judecată valorica a celor șase lucrări este lectură lor formală în raport cu enunțul tematic și cu autoritatea lui mitologica. Cei mai apropiați de reprezentarea materială a temei, de componentă ei pămînteana sau, cu alte cuvinte, de erosul profan, sînt Aurelian Bolea și Mircea Bochis; primul într-o variantă frusta, tridimensională, anatomica și carnala
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
sanctificare a carnalului, într-o compoziție care include planurile mari și volume de un figurativism discret, glosează Nicolae Miră, iar Dinu Câmpeanu în compoziția Aripi, monumentala și decorativă în aceeași măsură, definește volumul prin exploatarea controlată a suprafeței și repune enunțul tematic în dualismul sau originar. Dumitru Radu creează, în continuarea lui Dinu Câmpeanu, lucrarea cea mai pregnanta că anvergură spațială și că acuratețe formală din această ediție, adîncind ideea simultaneității sacrului cu profanul, în timp ce Aurel Stanca Olteanu rememorează, în directă
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de dăscălimea ieșeana pentru succesele misiunii din 1861, încredințată chiar de domnitorul Cuza, de a studia arhivele poloneze. Apoi Hașdeu nu putea tolera prostia și ignoranța, atacînd, în publicația să, stupidele enunțuri ale unor "învățați" cu morgă, cu care intră în conflict. V. Alexandrescu (atunci Alessandrescu) încă nedevenit și Urechiă (și, se pare, Nicolae Ionescu, liderul "Fracțiunii libere și independente" din Iași) au declanșat scandalul. Fapt este că în februarie 1863 un
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
însumi îmi amintesc că am citit împreună cu Sorana Gurian la Facultatea de medicină, altădată cu Geo Dumitrescu și Ion Caraion. Datorită lui Petru Comarnescu am redactat romanul Blocada, primul dintr-o trilogie care îl interesa. I.C.: Cum vă împăcați cu enunțul "generația pierdută"? P. Ch.: În legătură cu sintagma "generația pierdută" voi aminti doar de cîțiva romancieri, scriitori ai unei unice cărți care, în mod firesc ar fi avut o altă desfășurare a înfăptuirilor lor. Astfel Mihai Villara, despre al cărui roman Frunzele
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
bătrîn, nici frumos, nici urît, nici prea-prea, nici foarte-foarte." (Mitică) A crede, în anul 2000, că playboyul român e o variantă a lui Mitică înseamnă a nu avea habar nici ce e playboyul, nici ce e Mitică. Trecem peste alte enunțuri discutabile sau fade spre a ne opri la unul mai... specific: "Are prietene "homosexuale" și e tentat de sex în trei, cu cea mai bună prietenă a ei". Nu înțeleg de ce termenul "homosexuale" este pus între ghilimele, că doar "homo
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
sînt însă puține pasajele de analiză reușită și asta se întîmplă mai ales atunci cînd Alex. Ștefănescu renunță la programul de popularizare și redevine criticul din Preludiu: "Toate jocurile de abstracții, toate aforismele, toate solemnitățile de epopee, în sfîrșit, toate enunțurile aparent impersonale din poezia lui Nichita Stănescu au acest acompaniament sentimental. Acompaniamentul cunoaște fluctuații de regim afectiv, - de la deznădejde la bravadă și de la refuz la implorare -, dar de stins nu se stinge niciodată. În multe cazuri, mesajul din metatext se
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
ca retorică, ca dicționar, corpus de probleme, dileme, sau soluții. Termenul retorică sau acela de dicționar sînt cu deosebire importante, pentru că Arheologia cunoașterii încearcă să rezolve problema condițiilor de posibilitate ale cunoașterii introducînd concepte precum acela de discurs, formațiune discursivă, enunț sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
nu cred că scrierile mele sunt antologice și nici elocvente pentru evoluția spirituală a personalității mele." în schimb, aproape tot ceea ce a spus Petre Țuțea a reverberat în conștiința românilor. N-ar fi exclus ca în curând, prin repovestirea unor enunțuri sau chiar prin pastișarea stilului filosofului, să se constituie o operă apocrifă. Soarta gândirii lui Petre Țuțea este să devină folclor. Ce anume face ca o carte compusă din fraze sentențioase declamate în mijlocul unor prieteni, din sincerități teatrale, din invective
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
spune ce nu s-a mai spus, deși trebuia de multă vreme spus!" în romanul Muntele vrăjit al lui Thomas Mann există un personaj - secundar, dar de neuitat -, Peeperkorn, care farmecă asistența numind pur și simplu situațiile cunoscute de toată lumea. Enunțurile sale creează parcă acele situații, care altfel s-ar fi reflectat difuz în conștiința martorilor. Petre Țuțea seamănă cu Peeperkorn, cu deosebirea că gândirea sa este exclamativă, nu enunțiativă. Filosoful nu analizează, nu interpretează, nu demonstrează, ci exclamă. Exclamațiile lui
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă, catrenele se organizează în jurul unor idei, concepte, obsesii binare, enunțul însuși fiind biunivoc, denotativ-conotativ, reflexiv-tranzitiv, de o modernitate deconcertantă: "Scrii, tot mai scrii/ versuri eliptice/ cu fantezii/ apocaliptice -/ Vântul cuvântul/ singur mai spune ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece!". Bătăi în dungă convoacă mai toate semnele negativării vieții, istoriei și
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
este unul dintre pictorii interbelici destul de puțin cunoscuți astăzi, dar a căror imagine a rămas imprimată în straturile adînci ale memoriei prin cîteva lucrări devenite, într-o anumită perioadă, emblematice. Iar împreună cu aceste lucrări s-au mai perpetuat și anumite enunțuri stereotipe care au cîștigat, lent, autoritate de axiome. Pentru relansarea unei comunicări normale cu această categorie de artiști, ar trebui făcute cîteva observații elementare pornind de la o privire proaspătă și de la o analiză amănunțită a operei. în ceea ce-l privește
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
sunt convingătoare din punct de vedere estetic. În cuprinsul lor figurează numeroase poeme care reușesc să impună o atmosferă de sărbătoare sacra. Poetul are vocea gravă a unui preot care slăvește existența. Și tot că un preot, el repeta anumite enunțuri, până când le transformă într-o muzică obsesiva: Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime/ Aripile tale mai albastre decât eternele zboruri/ risipesc pretutindeni, prin spații, uitatele spaime și doruri/ În
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
Miorița nu e resemnat etc. etc. * În repetiția generală pentru examenul de capacitate, unul din punctele testului la română cerea să se exemplifice valoarea de prepoziție și de conjuncție a cuvîntului de. În finalul articolului sau, Florin Ioniță citează două enunțuri extrase din tezele viitorilor absolvenți ai ciclului obligatoriu de învătămînt: "De la acest examen eu nu am priceput nimica ca să am în minte" și "De la această școală nu se poate învăța ceva". Misterul lui Cristian Popisteanu Pentru un director de revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
mai prezent, cel mai agresiv. "Maestrul" îi inhiba pe amândoi cu prezența să impunătoare; statutul său este incert - nu-și însușește fățiș nici măcar un rând. Însă el transforma vocea și ecoul într-o societate autonomă a scrisului. El generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
indică un maximum de asumare generica ("noi, nu alții"), în timp ce persoană a II-a poate juca între diverse grade de generalitate, pînă la cea maximă, întotdeauna cu includerea vorbitorului ("noi, oamenii"). Din acest punct de vedere se pot interpreta diverse enunțuri jurnalistice: în care atitudinea e de evidentă distanțare critică - "prea tare se apasă pe contribuabil" (RL 2668, 1999, 20) - sau de asumare ipotetica - "Dai sau nu dai viza, ilegalii tot vin" (RL 2462, 1998, 5). Ultimul caz poate fi un
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a se încadra") sau ale transformării ("a se accentua", "a se restrînge"); frecvență mare a adverbelor ("predominant", "local", "izolat", "temporar", "trecător"); cuantificarea și modalizarea zonelor de inevitabilă imprecizie ("pe alocuri", "mai mult", "relativ", "unele"); enunțul rezultat e în genere accesibil, dar adesea prea artificializat în comparație cu stilul comunicării curente ("vremea se va răci accentuat, luînd aspect de iarnă" - RL 2686, 1999, 11). Titlurile recent "umanizate" uzează de un limbaj total diferit: familiar, popular, vag "sămănătorist", de
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
ineficienți și palizi." (Texte risipite, din Satul prin care mă plimbam rasă în cap) Versuri sibiline POEMELE care datează de acum treizeci de ani au o anumita geometrie. Cele mai recente sunt sumbre și învolburate, chiar dacă din când în când enunțuri apodictice creează impresia de control asupra fluxului verbal. Dar și unele, și altele cuprind numeroase versuri de neînțeles. Poeta vorbește parcă pentru sine, ca un pelerin venit de departe, care își face rugăciunea într-o limbă necunoscută. Dacă nu ar
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
puternică amprenta regională. Iar izolarea să la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la o carieră sigură în limitele enunțului și la o demonstrație consolidată cu încă un exemplu convingător că orizontul plasticii transilvane are un metabolism propriu. Că marile sale argumente sînt trăirea intensă, dezavuarea subtilităților de recuzita, priză puternică la materie și o anumita violență a expresiei. Faptele
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
era figurativ. Se putea observa limpede, anca de la primele sale ieșiri an lume, că gestul tânărului pictor era mai liber și se manifestă mult mai firesc an registrul grav, meditativ și interiorizat. Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumita voluptate a tusei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, ansa, exhibate că o preocupare specială. Toate aceste elemente au fost acum abandonate
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
să fie sesizabila. Deși lipsesc de aici Vasile Gorduz, Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu sînt în nici un fel perturbate. Prin acest enunț axiomatic, prin această conturare fermă a unei tendințe spirituale cu o mare continuitate în viața publică românească, expoziția de la Kalinderu nu este atît o expozitie temporară - și cu atît mai puțin o expoziție a unor artiști importanți -, cît o expoziție
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
în prezentarea numitei nuvele (selectată în antologia din 1981): „Mihai Sin scrie reținut, lapidar în austeritatea sugestivă a expresiei resimțindu-se o violentă comprimare: proza lui, obsedată de concretul existenței, este una a tensiunilor surde, controlate prin exprimarea laconică și enunțul alb de încordare. Producându-se rareori, explozia e mai mult potențială, neliniștind într-o măsură încă mai mare. Analiză minuțioasă a unei rupturi lăuntrice, a unui refuz obscur motivat, nu însă inexplicabil, În memoria unui atlet începător...poate fi citită
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
voce hot. proclitic pentru masculin: lui Bogdan, lui Mihai. Pot plină de experiență și echilibru al mesajului științifico primi articol hotărât proclitic și substantivele feminine didactic. terminate în consoane sau împrumutate din alte limbi: lui Totodată lucrarea încorporează în fiecare enunț, Carmen, lui Jeni, lui Cami. învățătură, o anume putere persuasivă la nivelul Cum vorbim, cum scriem este o carte bună de autocontrolului, un generator de ordine atât de necesară învățătură a limbii noastre cea română pe care o pot situa
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]