726 matches
-
recapitulative. 2. Propuneți o parodie sau o pastișă a paratextului unui autor. Puteți să vă inspirați din lucrarea lui Umberto Eco, Pastiches et postiches (Grasset, 1987). 3. Analizați secvențialitatea narativă și orientarea pragmatică (orientarea argumentativă, dimensiunea semantică și referențială, dimensiunea enunțiativă) din textul de pe ultima copertă a romanului Pour un rêve d'amour Pentru un vis de dragoste (de Violet Winspear) din colecția Harlequin. "Nepoată a celebrului muzician Courland Bell, Rosary sosește la Vozes do Mar pentru a preda pianul și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
falsă pentru cineva. Este nevoie de o modelare care să țină seama de validitate, de validitatea care face referire la un enunțător. Să vedem cazul numeroaselor și complexelor jocuri dintre două epigrafe pe aceeași pagină de titlu. Pentru locutor, asumarea enunțiativă a unei propoziții este supusă complexității de posibilități care creează o dependență între enunțători și propozițiile lor, față de care el se distanțează sau cu care fuzionează. b) Act de enunțare: în teoria polifonică a enunțării (Anscombre și Ducrot, 1983), locutorul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
însă acesta nu și le asumă. Totuși, în măsura în care epigraful se raportează la text, el marchează și aprobarea tacită a locutorului. În cazul mai multor epigrafe care apar pe pagina de titlu, efectele pot fi mai complexe și pot indica figuri enunțiative foarte diferite. c) Legătura (sau unirea) unei propoziții cu alte propoziții (explicite sau nu). Este vorba aici de formularea unei definiții paratextuale a propoziției: "unitate legată în funcție de dubla mișcare complementară a succesiunii (lineare) și a configurării" (J.-M. Adam, 1990
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lineare) și a configurării" (J.-M. Adam, 1990, p. 36). Ne interesează dimensiunea configurațională (argumentativă) a epigrafului; J.-M. Adam notează: Prin dimensiunea configurațională se subliniază necesitatea de a lua în calcul ansamblul de parametri anteriori: construirea unei reprezentări, asumarea enunțiativă și orientarea argumentativă. Cu alte cuvinte, construirea unei reprezentări nu poate fi separată de prezența relațiilor argumentative (1990, pp. 48-49). Relațiile argumentative dintre epigraf și text corespund noțiunii de forță ilocuționară de la G. Genette. Epigraful are o orientare argumentativă globală
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
stipulînd că, în secvența de după "fără îndoială", trebuie căutate (identificate), pe de o parte, două propoziții p și q, și, pe de altă parte, articulate într-o construcție în care se opun (1986, p. 88). Vom preciza care sînt caracteristicile enunțiative și argumentative ale unei funcționări textuale de acest fel. Prezența conectorului FĂRĂ ÎNDOIALĂ obligă la recitirea primelor două paragrafe: primul evidențiază impactul actual al spațiilor largi pentru comercializarea cărții; dar se încheie cu o revenire care introduce al doilea paragraf
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Căruțașul morții (Dumneavoastră sînteți eroul acestor cărți). (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de tatăl său. Cărți prezentate: Dumnezeu; Mozart; Picasso, înțelept și nebun. 2.1. Dimensiunea enunțiativă și referențială a propozițiilor Valorile de adevăr ale campaniei publicitare Teoria polifonică a enunțării (J.-C. Anscombre și O. Ducrot, 1983; J. Authier-Revuz, 1982) subliniază că orice discurs se adresează unui interlocutor. Un anumit număr de forme perceptibile, din punct
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de interlocutor, locutorul integrează, în producerea discursului său, o imagine a "unui alt discurs", cel pe care îl împrumută interlocutorului său (1982, p. 118). Locutorul poate astfel să se distanțeze sau nu de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care-l desemnează pe interlocutor (pe public) ca obiect sau condiție a discursului. Această posibilitate de descentralizare se bazează pe faptul că un enunțător este mereu sursa propoziției. Astfel, studiind ancorarea enunțiativă a propozițiilor care alcătuiesc campania publicitară pe care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care-l desemnează pe interlocutor (pe public) ca obiect sau condiție a discursului. Această posibilitate de descentralizare se bazează pe faptul că un enunțător este mereu sursa propoziției. Astfel, studiind ancorarea enunțiativă a propozițiilor care alcătuiesc campania publicitară pe care o studiem, observăm că unele microuniversuri sau spații semantice sînt (co)construite. În continuare, vom folosi mai puțin elementele unei logici vericondiționale (ADEVĂRAT/FALS), însă vom avea nevoie mai mult de influența
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
spații sînt sugerate? de ce ordin este validitatea acestei reclame? ce alegeri lingvistice și comunicaționale au presupus conceperea ei? Pertinența argumentativă a campaniei reiese, în plan textual, din enunțarea și valoarea validității generale a celor treisprezece propoziții. De fapt, lipsa asumării enunțiative, apropiată de cea a proverbului sau a maximei, permite locutorului (= editorului) să prezinte fiecare enunț ca pe unul asertat, dincolo de persoana lui, prin doxa (opinie acceptată sau sens comun), element al unei formațiuni discursive în care un enunțător generic conferă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
factor unitar al propozițiilor. În egală măsură, valoarea generală a enunțurilor capătă un sens; A. Grésillon și D. Maingueneau scriu despre proverb: Predicatul "GENERAL-adevărat", în loc să varieze din punct de vedere numeric și calitativ la infinit, după bunul plac al contextelor enunțiative, tinde să coincidă cu ansamblul locutorilor din limbă. Prin enunțarea unui proverb, locutorul conferă spuselor sale un maxim de validitate, situînd-o dincolo de diversitatea și relativitatea "autorităților" (1984, p. 114). Valoarea ironică a campaniei publicitare Recunoașterea validității generale este dublată de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lucrări (Micul Colț; Povestea foii de hîrtie) este antitetică concluziei r așteptată de la propoziția p; pe de altă parte, prezența celor două cărți produce un efect de ecou al unei enunțări distante a propoziție p. Acest joc dublu, această "duplicitate enunțiativă" (A. Berrendonner, 1981, p.197) corespunde unui dublu nivel al enunțării. În definitiv, cînd se ironizează, o enunțare E1 se referă la o enunțare E0, anterioară sau implicită, pentru a o desconsidera. A menționa micul colț, povestea foii de hîrtie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fiecărui extras de presă și prin prezentarea felului în care ironia apare în raportul dintre propoziția enunțată și cărțile propuse. Lăsăm deocamdată cazul [P1] în care [P1'] realizează o valoare ironică a enunțării; vom reveni asupra lui. Vom urmări dimensiunea enunțiativă și referențială din întreaga campanie și vom pune întrebări privind funcțiilor ironiei: după "cum" și "de ce". De ce o instituție ca "Gallimard Jeunesse" a recurs la ironie? Ce rol are ea? Remarcile lui A. Berrendonner ne sînt de real folos: Ironizînd
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
diferitelor reprezentări discursive, unificîndu-le în urma unei mișcări argumentative care evită orice sancțiune posibilă: este atît de ușor să ironizezi după pofta inimii... Interesul unei asemenea alegeri, pentru Gallimard Jeunesse, este de cel puțin două tipuri: pe de o parte, dimensiunea enunțiativă a propozițiilor permite stabilirea adevărului/validității absolute pentru importanța, totuși relativă (față de concurență), a diferitelor colecții; pe de altă parte, dimensiunea referențială rezultată articulează o prezentare reală a cărților cu o auto-referențialitate a enunțurilor (a căror validitate este relativă față de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
măcar să le alegeți voi înșivă. E. Roulet consideră ORICUM drept un marcator al reformulării nonparafrastice. El precizează că enunțarea "încearcă să convină mai bine împlinirii interactive prezentînd intervenția principală ca pe o nouă formulare, legată de o schimbare a perspectivei enunțiative indicată de conector, de o primă mișcare discursivă (sau al unui implicit)" (1987, p.115). Subliniem importanța parantezei din [P10]: intervenția principală este legată de schimbarea perspectivei enunțiative indicate, implicit, de conector. E. Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
principală ca pe o nouă formulare, legată de o schimbare a perspectivei enunțiative indicată de conector, de o primă mișcare discursivă (sau al unui implicit)" (1987, p.115). Subliniem importanța parantezei din [P10]: intervenția principală este legată de schimbarea perspectivei enunțiative indicate, implicit, de conector. E. Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM: [...] adesea este dificil de stabilit dacă reformularea trimite la un constituent anterior sau la un implicit. Nu este incomod pentru interpretare, căci adesea reformularea urmărește mai mult să
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM: [...] adesea este dificil de stabilit dacă reformularea trimite la un constituent anterior sau la un implicit. Nu este incomod pentru interpretare, căci adesea reformularea urmărește mai mult să marcheze o schimbare a perspectivei enunțiative față de discursul anterior decît să reformuleze (în sensul restrîns al termenului) un constituent determinat de acesta (1987, p. 116). În cazul de față, ORICUM se bazează pe un enunț implicit și prezintă intervenția principală pe care o introduce ca dependentă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
e), luat(e) distinct(e) de NON-p și NON-q. Aceste propoziții valide într-un univers nu mai sînt prezente în [P5] și [P9] decît ca "imagini ale universului", sub forma unei imagini. Reținem două elemente ale definiției funcției textuale și enunțiative a negației: pe de o parte, [P5] și [P9] nu sînt simple aserțiuni (NON-p și NON-q); ele se poziționează în raport cu presupuse imagini ale universului. Pe de altă parte, aceste reevaluări ale unei reprezentări discursive printr-o alta tind să devină
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
P5] și [P9] nu sînt simple aserțiuni (NON-p și NON-q); ele se poziționează în raport cu presupuse imagini ale universului. Pe de altă parte, aceste reevaluări ale unei reprezentări discursive printr-o alta tind să devină "imagini ale universului", urmări ale eterogenității enunțiative în măsura în care aceste imagini sînt fie anterioare, fie doar posibile, sau mai mult, tocmai în situația care ne interesează, înscrise în prezentarea cărților vizate. Am observat de nenumărate ori pînă acum că este imposibil de realizat o separare între redacțional și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în situația care ne interesează, înscrise în prezentarea cărților vizate. Am observat de nenumărate ori pînă acum că este imposibil de realizat o separare între redacțional și vizual și că un studiu complementar este util. De asemenea, după examinarea dimensiunilor enunțiativă, referențială și secvențială a extraselor de presă din această campanie și a diferitele structuri secvențiale ale enunțurilor propoziționale care o alcătuiesc, putem să încercăm acum o delimitare a orientării configuraționale a ansamblului publicitar. 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pentru a înțelege întreaga campanie publicitară este necesară o trecere de la secvență (lectura-înțelegerea propozițiilor ca succesiune a lor) la figură (înțelegerea ansamblului ca avînd sens global). Prin urmare, propozițiile au o semnificație proprie în acest întreg. Am văzut cum dimensiunile enunțiativă, referențială și secvențială contribuie la organizarea ansamblului; rămîne de văzut care este orientarea sa argumentativă globală: un act de discurs, explicit sau nu, rezumîndu-i orientarea pragmatică. J.-M. Adam și A. Petitjean subliniază miza acestei analize: Un asemenea demers procedural
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
esențială pentru înțelegerea textului publicitar: o finalitate sub formă de "morală", o evaluare în care ironia este explicită. [P6] ne-o oferă spre lectură. Sensul configurațional al textului este explicit actualizat în această morală. Morala pune în scenă două modalități enunțiative care denotă prezența enunțătorului: [P6] "Imbecilul! Spărsese ambalajul sticlei de Balafre!" Să marcăm acest caz de ambiguitate anaforică: "spărsese" face referire la agresor, nu la John; noțiunile de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită, evocate mai sus, permit reconstruirea coerenței
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
C. Kerbrat-Orecchioni: Adjectivele afective enunță atît o proprietate a obiectului pe care îl determină, cît și o reacție emoțională a subiectului vorbitor față de obiect. În măsura în care ele implică o angajare afectivă din partea enunțătorului și își manifestă prezența în cadrul enunțului, ele sînt enunțiative (1980, p. 84). Subiectivitatea limbajului afectiv este foarte întîlnită în paratextul editorial; am putea astfel analiza cvasi-totalitatea extraselor din presă care se prezintă sub forma unei fotografii a cărții sau a autorului, însoțită de un mic comentariu: (2) O carte
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alcătuit din două fraze (P1 și P2), celelalte două (P3) și (P4) dintr-o singură frază. Vom insista mai întîi pe mișcarea dinamică a construcției progresive a unei reprezentări discursive. În primul paragraf, discursul este ancorat din punct de vedere enunțiativ (a), secvențial (b) și referențial (c): (a) Enunțiativ, enunțul "[...] Rosary ajunge la Vozes do Mar" trasează anaforic evenimentele ("povestirea" de la Benveniste): evenimentele ulterioare se vor raporta unele la altele, fără să facă trimitere la aici-acum din enunțare. Verbele la prezent
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
două (P3) și (P4) dintr-o singură frază. Vom insista mai întîi pe mișcarea dinamică a construcției progresive a unei reprezentări discursive. În primul paragraf, discursul este ancorat din punct de vedere enunțiativ (a), secvențial (b) și referențial (c): (a) Enunțiativ, enunțul "[...] Rosary ajunge la Vozes do Mar" trasează anaforic evenimentele ("povestirea" de la Benveniste): evenimentele ulterioare se vor raporta unele la altele, fără să facă trimitere la aici-acum din enunțare. Verbele la prezent din narațiune: "sosește", "cade", "dorește" se raportează unele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Cele cîteva instrucțiuni acționează ca niște operatori de control pentru interpretarea textului. În această dinamică textuală, primele instrucțiuni apar ca niște determinatori procedurali pe baza cărora se va putea construi progresiv o reprezentare. Ele furnizează instrucțiuni locale de orientare semantico-referențială, enunțiativă și secvențială (este o povestire) care face posibilă apariția unor anticipări privind coerența globală a textului. Mai pe larg, instrucțiunile inițiale ajută cititorul să prevadă orientarea secvențelor ulterioare și, implicit, ele îi vor ajuta să perceapă textul. De pildă, ele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]