1,945 matches
-
aprilie 1920 publică articolul "Pascalia", o primă formă a textului său de referință "Juxta Crucem". Articolul, care tratează problema suferinței în creștinism, va fi reluat pe larg de Nae Ionescu în lecția de deschidere a cursului său universitar, intitulat "Funcția epistemologică a iubirii", publicat postum în revista Isvoare de filosofie, I, 1942. Un alt text de referință, "Suferința rasei albe", va fi publicat în anul 1924. Ca gazetar, dar și ca filosof, atinge maturitatea în perioada anilor 1926-1933, perioadă legată de
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Concepția despre relația dintre intenționalitatea creatoare în artă și sensul spiritual al lumii orientează numeroase demonstrații din acest al doilea volum. Pe un plan mai larg este foarte important modul cum Domnul Profesor Mihail Diaconescu organizează în mod logic și epistemologic demonstrațiile în care s-a angajat. În fiecare dintre capitolele acestui tratat demonastrațiile sunt multidisciplinare și transdisciplinare. În acest sens, modelele sale sunt mari învățați precum Leontius Byzantinum, teologolul enipostazierii, fondatorul scolasticii, și Sfântul Dionisie Smeritul și Areopagitul (Dionysius Exiguus
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
traducerea Episcopului Grigorie Râmniceanu al Argeșului. Cine citește în tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei îndeosebi capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei și constată felul și modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu discută, dezbate și abordează problema logică și epistemologică a noțiunilor de maximă generalitate (indefinisabilele genera generalissima) poate observa și sesiza imediat cât de profundă și de rodnică este influența exercitată asupra judecăților sale de gândirea Sfântului Ioan Damaschin. Nu este întâmplător nici faptul că, după cum mi-a mărturisit
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Comunicare și manipulare”, colonel (r) dr. Ion Petrescu - “Reîntoarcerea la KGB”, Ion Bădoi - “Dialog despre justiție, cu și fără justiție...”; “Însemnări despre scriitorul lunii - Augustin Buzura”, Constantin Băjenaru - “Rațiuni pentru apărarea și susținerea cuplului - familiei tradiționale românești”, Nicolae Vasile - “Analiza epistemologică a creației jurnalistice a lui Mihai Eminescu”, Irina Airinei - “Doctorița Răsărit de soare”, Ghe. Benone - “Poezii”, Mihail Diaconescu - “Rodica Vătăman Subțirelu - Bijuterii lirice”, Silvia Dușan - “Crochiu”, Alecu Marciuc - “Memoria benzii de magnetofon: apel la neuitare”, dipl. ec. Petre Crăcănel - “Eminescu
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
narațiune în care toate domeniile narative sînt guvernate de seturi identice de maxime și reguli este semantic-omogenă. Cînd seturile nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
atunci cu Geoffrey Chew, fondatorul teoriei bootstrap-ului. Discuțiile pe care le-am avut cu el și cu alți colegi de la Berkeley m-au stimulat foarte mult în formularea acestei idei. La Berkeley am început redactarea unei cărți privitoare la prelungirile epistemologice și filosofice ale fizicii cuantice. În 1981, am fost intrigat de noțiunea de "real voalat" a lui Bernard d'Espagnat 2, care nu mi se părea o soluție satisfăcătoare la problema care mă preocupa și am hotărît să fac publică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
matematică. Teorema pe care Gödel a demonstrat-o în 1931 nu a avut însă decît un foarte slab ecou dincolo de un cerc restrîns de specialiști. Aceasta explică probabil ciudata tăcere a lui Lupasco asupra acestei teoreme și a semnificației sale epistemologice, atît de lupasciene. Structura gödeliană a ansamblului nivelurilor de realitate, asociată cu logica terțului inclus, implică imposibilitatea construirii unei teorii complete pentru a descrie trecerea de la un nivel la altul și, a fortiori, pentru a descrie ansamblul nivelurilor de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lume invadată de semnături și guvernată de principiul semnificației universale, dădea naștere unor efecte de alunecare neîncetată și de respingere a oricărui semnificat posibil"1. Diagnosticul lui Umberto Eco este seducător, dar se sprijină pe o eroare totodată logică și epistemologică. Există cu siguranță o confuzie care se traduce printr-un inacceptabil amestec de niveluri de înțelegere. Nivelul de înțelegere la care se situează gîndirea lui Jung (și Lupasco) este radical diferit de cel, născut printr-o reduc-ție sau alta, din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Pauli apare, după părerea mea, în tranziția nu logică, ci existențială și alogică de la un nivel de realitate la un altul. Regăsim în această dezbatere ternar vs. cuaternar aceleași elemente caracteristice ale dezbaterii dintre Abellio și mine. EROAREA LOGICĂ ȘI EPISTEMOLOGICĂ A LUI UMBERTO ECO La un nivel de realitate bine determinat (să spunem NR0), este valabilă logica clasică. Îndeosebi principiul de identitate (A = A) este adevărat la acest nivel. Influența unui alt nivel de realitate, pusă în evidență de teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cu cecitate"13. Să admitem, totuși, accepția cuvîntului "logic" în sensul lui Lupasco, integrînd o componentă ontologică. Acest demers este în plin acord cu propria poziție a lui Abellio: "Nu ne aflăm, de fapt, decît la începutul unei mari crize epistemologice care face ea însăși parte din criza decisivă a civilizației noastre [...]. Orice conflict de civilizație este, în ultimă instanță, un conflict de logici. Am trăit și credem că trăim încă sub domnia logicii maniheene a lui Aristotel, cea a categoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
adînc în secolul al XVII-lea 107 Sarcina cea mai importantă a vremii noastre: o nouă idee despre Realitate 113 Nivelurile de realitate sunt prezente la Jung și la Pauli? 114 Noi perspective în dezbaterea ternar-cuaternar 115 Eroarea logică și epistemologică a lui Umberto Eco 120 Cîteva remarci despre problema sincronicității 122 Reducționism, anti-reducționism și trans-reducționism 125 Ce este Realitatea? 126 5. Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard Umbre și lumini 128 6. De la lumea cuantică la lumea artei 137 André Breton
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pentru deciziile morale pe care trebuie să le luăm în cazuri particulare. Etica aplicată este ramura filosofiei morale care se ocupă cu rezolvarea problemelor etice. Ea este, practic, puntea de legătură dintre teorie și practică și presupune aplicarea răspunsurilor logice, epistemologice sau semantice oferite de meta-etică, precum și a regulilor și principiilor eticii normative la cazuri practice, concrete. Meta-etica "nu constă din teorii sau cercetări de natură empirică ori istorică, nici nu presupune a face sau a apăra judecăți normative sau de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nici nu presupune a face sau a apăra judecăți normative sau de valoare. Ea nu încearcă să răspundă la vreo întrebare particulară despre ceea ce e bun, corect sau obligatoriu. Ea pune și încearcă să răspundă unor întrebări de natură logică, epistemologică sau semantică, cum ar fi: Care e înțelesul și utilizarea expresiilor "corect" sau "bine"? Cum pot fi formulate sau justificate judecățile etice sau valorice? Pot fi ele justificate în vreun fel? Care e natura moralității? Care e distincția dintre moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu este valorificat în varianta din prima ediție a subcapitolelor privindu-l pe Kant. Gândul în cauză ține de formula "eu sunt". Este vorba de ceva ce trebuie asumat pe linia vaihingerianului "ca și cum" (ceea ce îl absolvă de orice referință "epistemologică"), referitor însă nu la existența subiectului (subiectului cunoașterii, de exemplu, cum se întâmplă, cumva, la Descartes), ci la o "existență" din afara subiectului, care condiționează însăși posibilitatea de a fi a subiectului. Acesta din urmă "este" numai prin experiență, ea însăși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
identității de structură dintre conștiință și "unitatea lumii" reprezintă răspunsul filosofic la această problemă, care deschide, în personalismul energetic, două orizonturi: a) ontologic, instituit pentru a răspunde la întrebarea: în ce raport se află unitatea conștiinței cu unitatea universului? ; b) epistemologic, instituit în legătură cu următoarea întrebare: cum putem dobândi, prin conștiința noastră limitată, adevăruri necesare și universale? Este de semnalat faptul că la începutul veacului nostru, această problemă era formulată și în alte spații filosofice. Iată ce scria H. Bergson, în 1915
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Florica, Filosofie românească. Studii și articole, Editura ALMA, Craiova, 2008. DIACONU, Marin, Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică, Editura Eminescu, București, 1998. DIACONU, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers enciclopedic, București, 2002. GEANĂ, Gheorghiță, Antropologia culturală. Un profil epistemologic, Criterion Publishing, București, 2005. HERSCH, J., Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, traducere de Drăgan Vasile, Editura Humanitas, București, 1994. IANOȘI, Ion, O istorie a filosofiei românești, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. LOVINESCU, Eugen, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București, 1972
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altele, să fie ratificate În concordanță cu anumite valori. Ceea ce lipsește investigației strict disciplinare este raportarea la un context mai larg, deschiderea abordărilor și explicațiilor unele față de altele, semnificarea rezultatelor lor din perspectiva unor etaje mai Înalte ale căror ținte epistemologice ne lipsesc de multe ori. Astfel de inițiative pot veni din direcții diferite, uneori „neconvenționale”. Nu numai unele ipostaze ale științei „dure” se pot constitui În astfel de poluri coagulante. Avem În vedere, de pildă, teologia. Ni se pare că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-lea Congres al ARIC (Asociația Internațională pentru Cercetare Interculturală), ținut la Amiens (Franța) În 2003, la o masă rotundă la care am avut privilegiul să particip, mai mulți cercetători francezi din domeniile sociologiei și pedagogiei au pus bazele unei „cotituri” epistemologice dinspre intercultural spre interreligios și interconfesional. În 2002, Consiliul Europei a luat decizia de a face din dialogul intercultural și interreligios o axă majoră de acțiune, cu un program deosebit de coerent, realizat În mai multe țări și eșalonat pe mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
exemplelor. Dacă multe dintre cursurile noastre te proiectau În orizonturile abstracte ale ideilor platoniciene, pedagogia te aducea cu picioarele pe pământ, dar nu Într-o modalitate brutală sau ostilă, ci Într-una plăcută, Îmbietoare și mobilizatoare. Dincolo de osatura conceptuală și epistemologică a unei teme evocate (uneori, dincolo și de o „Încadrare” ideologică minimală și de fațadă), ne aștepta aventura culturală insinuată la nivelul cursului. O expunere de pedagogie devenea un prilej pentru doamna Cernichevici de a aduce În discuție opere, destine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
literă / Cuibărită chiar în gând.” În zone eterate, trupurile însele sunt construite doar din sunete sau din esențe („talangă de văzduh”) ce se întrepătrund fără amestec în nuntirea lor. Poet meditativ, A. încearcă circumscrierea și transfigurarea lirică a unor idei epistemologice în Stelăria (1981) și Stelăria II (1986). Teritoriul său liric, de astă dată, este unul material - delimitat de neant și stând sub puterea neantului -, din care poetul extrage idei esențiale, înfățișate ca trepte ale devenirii sale. Același limbaj și aceeași
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
schimbul fiind, prin excelență, o activitate economică, apărută în urma altora, dar tot mai expansivă. Darul poate fi privit și ca activitate economică, de ce nu? Pierre Bourdieu vorbește frumos despre "economia darului". Să spunem că e vorba doar de un tremolo epistemologic, deși mai sunt și alte sintagme nefericite, sau exprimări aproximative. De pildă, ne sunt prezentate întâi funcțiile monedei și abia apoi ni se oferă și o definiție a monedei. Să spunem că e doar un tremolo de natură logică. Avem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
folosită este diversă, utilizându-se termeni cum ar fi „personal”, „forță de muncă”, „salariați”, „capitalul uman”, „membrii orga nizației” etc. Sensul acordat termenului de „resurse umane” are o importanță deosebită în studiul activităților manageriale, fiind în măsură a asigura baza epistemologică (de cunoaștere științifică) și metodologică a preocupărilor de problematizare corectă și de direcționare a căutării răspunsurilor relevante și generatoare de noi întrebări<footnote „Cea mai durabilă contribuție pe care o teorie o poate aduce la dezvoltarea cunoașterii științifice o constituie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
interpretarea și reconstruirea subiectivă a unui univers de sensuri, un demers care nu poate conduce la generalizări, la legi și la teorii cu pretenții de universalitate. Prin conținutul și scopul său, această carte se plasează „dincolo” de dezbaterile cu caracter epistemologic. Lucrarea de față se dorește a fi un instrument pentru cei care vor să se inițieze În studiul mitului și ritului: Înainte de a-și exercita acuitatea critică prin punerea la Îndoială a categoriilor antropologice, ei trebuie să știe care sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
culturi, sunt evident asemănătoare). Chiar dacă literatura de specialitate cunoaște numeroase dezbateri și polemici legate de acest mod de gândire sau de specificul uneia sau alteia dintre subspeciile de ritual, statutul teoretic al acestor clase a făcut rareori obiectul unei reflecții epistemologice (vezi dezbaterile din C. Bell, 1992; G. Lewis, 1980). Speciile ritului O tipologie frecvent citată este aceea propusă de Anthony Wallace (1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]