309 matches
-
loc discuțiile estetice cu magistrul partener Titu Maiorescu, discuții în care se nasc atît de valoroase și modernele idei despre roman, hrănite fără contenire de nobilul foc al pasiunii creatoare. Putem concluziona că, începînd cu Duiliu Zamfirescu, că literatura noastră epistolară dobândește expresia ei cea mai înaltă, comparabilă cu a marilor literaturi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Corespondența ca mijloc de comunicare a elaborării operei la Duiliu Zamfirescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ROMÂNIA BALNEO-TURISTICĂ Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului România balneo-turistică „Să trăiești și să fii sănătos”- Seneca Cu această formulă epistolară își începea uneori și își încheia Seneca epistolele sale, cu un astfel de îndemn de urmat ne stârnesc autorii lucrării „Spa tourism în România balneo-turistică” să parcurgem paginile unui volum enciclopedic. Știința împreună cu documentele care pornesc de la termele romane de pe
ROMÂNIA BALNEO-TURISTICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358823_a_360152]
-
om al creștinismului antic, potrivit căruia autorii profani nu sunt de disprețuit, dacă în scrierile lor este și adevăr. Aurelius Augustinus (354-430) este cu siguranță unul dintre cei mai talentați autori, distingându-se prin vasta creație teologică, filosofică, didactică, istorică, epistolară, care include “Confesiunile”, “Solilocviile”, “Cetatea lui Dumnezeu”. Augustin susține ideea timpului liniar, cu un sfârșit bine determinat, precum și ideea unei cetăți divine superioare celei lumești. Să-i trecem în revistă și pe alți autori de antichitate târzie și ctitori de
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
este o Filosofie ortodoxă a esențelor spirituale peste pâlpîirile de azur ale geniului creștin și cu câteva ceruri deasupra pretinșilor teologi instituționalizați. Toată urzeala țesăturii contemporane în care existăm este reliefată de lumina cuvântului său hristic, ca o sabie spirituală, epistolară ce despică negura apocaliptică, învolburată numai de nesăbuința indivizilor autohtoni și a confraților alogeni care au decăzut de mult din condiția lor firească de oameni și din Icoana Chipului lui Dumnezeu. Profetul-mărturisitor Ioan Ianolide nu ne vestește apocalipsa, ca să ne
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
ISBN 978-973-0-15564-8. 22. „Scriitura feminină”, la Simpozionul Internațional „Disponibilități creative în lume”, Iași, 16 februarie 2014, CD cu ISBN 978-606-576-692-1. 23. „Scriitura și lectura în impas?” , la Simpozionul Internațional „Universul științelor”, Iași, sept. 2014, CD cu ISBN 978-606-576-697-6. 24. „Creația epistolară”, la Simpozionul Internațional „Disponibilități creative în lume”, Iași, februarie 2015, CD cu ISBN 978-606-576-703-4. 25. „Lectura și adolescenții erei digitale”, în nr. 5 al revistei „În lumea cărților” (ISSN 2248-163X), la Festivalul Național al Cititorului Atemporal „Ești în trend dacă
ELENA NEGOIȚĂ de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343925_a_345254]
-
om al creștinismului antic, potrivit căruia autorii profani nu sunt de disprețuit, dacă în scrierile lor este și adevăr. Aurelius Augustinus (354-430) este cu siguranță unul dintre cei mai talentați autori, distingându-se prin vasta creație teologică, filosofică, didactică, istorică, epistolară, care include “Confesiunile”, “Solilocviile”, “Cetatea lui Dumnezeu”. Augustin susține ideea timpului liniar, cu un sfârșit bine determinat, precum și ideea unei cetăți divine superioare celei lumești. Să-i trecem în revistă și pe alți autori de antichitate târzie și ctitori de
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut, Editura „Cuget Românesc”, Bârda - Malovăț - Mehedinți, 2012, 271 pagini, în completarea celui publicat anterior, Nicolae Iorga - concepția istorică, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Sitech, Craiova, 2011, 369 pagini. Cartea de memorialistică epistolară este rezultatul fericit al proiectului tematic inițiat de îngrijitorul volumului încă de prin anul 1980 și derulat timp de trei decenii. Inițiativa inspirată a Părintelui Alexandru Stănciulescu Bârda, prezentată la Simpozionul anual de comunicări al Muzeului Județean Botoșani, 20 - 21
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
ca număr de izvoare istorice letrice și ca intensitate memorialistică: partea I, Nicolae Iorga - omul (pp. 49 - 113), include 24 de emitenți cu 37 de evenimente memorate; partea a II-a: Nicolae Iorga - profesorul (pp. 115 - 171) cu 21 de epistolari și 26 de scrisori reproduse; partea a III-a: Nicolae Iorga - cetățeanul (pp. 173 - 181), cea mai modestă dintre toate, cu 4 memorialiști și tot atâtea „momente” moral - civice istorisite; partea a IV-a: Nicolae Iorga - omul de cultură (pp.
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
profesoral, în frunte cu directorul I.V. Luca ( ... ). La dorința lor de a intra, I.V. Luca a răspuns: „- Aici e locaș de cultură, nu se intră cu arme!”. Huliganii s-au întors fără nici un rezultat ( ... ).” (pp. 255 - 258). Marea majoritate a epistolarilor a trecut la cele veșnice. Au rămas aceste mărturii, adunate cu multă seriozitate și meticulozitate, cu pasiune și răbdare de către Părintele Alexandru Stănciulescu Bârda într-un volum consistent și captivant, pentru ca amintirile lor să nu se uite niciodată, iar icoana
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
poetă apreciată. Deschiderea culturală foarte mare (spre filosofie, sociologie, teologie, psihologie și alte discipline socio-umane) a făcut posibilă apropierea firească de cărți de o varietate tematică și stilistică remarcabilă: poezie, roman, jurnal de călătorie, memorialistică, critică literară, studiu despre literatura epistolară, dialog, antologie de legende etc. De fiecare dată autoarea reușește să adapteze discursul analitic în funcție de orizontul propus în cele 37 de cărți (un raft de bibliotecă, așa cum afirma profesorul și scriitorul Lucian Costache), fiind receptivă la universurile deschise. Articolele critice
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
deprinderile, moravurile și inerțiile ei, asociate adesea și paradoxal cu marile elanuri înnoitoare. Din această perspectivă, lucrarea sa Adevărul despre un destin politic. Gr. Al. Ghica (1849-1854), apărută la editura ieșeană Junimea, în 1973, constituie un sugestiv reper, iar spovedania epistolară a ultimului voievod moldav, făcută după încheierea mandatului său septenal, ministrului de Externe francez Al. Walewski, la 30 mai 1857, este demnă de orice antologie a neputinței politice românești. Dacă s-a ocupat cu stăruitoare consecvență - identificabilă pentru unele cazuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tablou revendicativ aproape complet, începând cu 1768. Memorii, cereri, corespondență către și cu înalte autorități politice ale marilor Puteri limpezeau revendicările românilor, le dădeau girul consecvenței și perseverenței. Frații Pârvu și Mihai Cantacuzino s-au aflat angajați într-o legătură epistolară directă cu Ecaterina a II-a și Maria Tereza. Atunci au fost invocate și înfățișate așa-zisele capitulații ale românilor. Nu este în intenția noastră să reluăm discuția, devenită astăzi superfluă, asupra autenticității lor. Important este să reținem că ele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pour l’anémone, 1931, Égalité, 1935, Le Rire de la Naïade, 1935, Images d’Épinal, 1937, Feuilles de calendrier, 1939). Stabilită în Franța după 1946, B. continuă să publice, pe linia unor preocupări mai vechi, câteva cărți de evocare, în manieră epistolară, a unor personalități (La Vie d’une amitié, I-III, 1951-1957, Le Confesseur et les poètes, 1970, Échanges avec Paul Claudel, 1972). Proiectul unei lucrări mai ample, legată de istoria neamului românesc (La Nymphe Europe), va fi abandonat după primul
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
chestiune foarte clar în favoarea lui Elinor în relație cu Marianne prin prezentarea lumii interioare. Teza unei asemenea părtiniri ar fi putut să fie așezată pe un fundament mai ferm prin intermediul criticii textualiste, dacă versiunea mai timpurie a romanului în formă epistolară ar fi fost păstrată. Am putea presupune că prezentarea experienței interioare a fost mai echilibrat împărțită între cele două surori în forma epistolară a primei versiuni, cu condiția ca atît Elinor, cît și Marianne să fi funcționat în rolul de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
așezată pe un fundament mai ferm prin intermediul criticii textualiste, dacă versiunea mai timpurie a romanului în formă epistolară ar fi fost păstrată. Am putea presupune că prezentarea experienței interioare a fost mai echilibrat împărțită între cele două surori în forma epistolară a primei versiuni, cu condiția ca atît Elinor, cît și Marianne să fi funcționat în rolul de corespondenți 309. În orice caz, în opera Mariei Edgeworth intitulată Scrisori ale Juliei și Carolinei (1795), care i-a servit lui Austen ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Schnitzler, finalul textului "Fräulein Else") Dificultățile care derivă din prezentarea morții unui "eu" narator nu i-au împiedicat pe autori să selecteze forma de persoana întîi pentru prezentarea ficțională a acestei situații extreme. Romanul timpuriu a folosit în principal forma epistolară pentru acest subiect, pentru că îi permite autorului să reprezinte autoprezentarea intimă a gîndurilor și a sentimentelor persoanei care moare pînă în pragul de la finalul vieții. După moarte, un narator auctorial în rolul editorului scrisorilor apare de obicei pentru a completa
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în partide politice, și istoricii (cardinalul Daniélou între alții) evocă în mod spontan "partidul nicean", "extrema stîngă ariană", "o largă coaliție majoritară anti-Arie". Episcopii și șefii de școală ai diferitelor regiuni ale creștinătății în fașă își încep campania sub formă epistolară, dar o termină cu forța militară. În acest interval, un tratat dogmatic; o profesie de credință, în chip de notă diplomatică; un singur calificativ, "asemănător" sau "consubstanțial", cu valoare de ultimatum. N-au fost sinoade care să nu fi prilejuit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
viabilă, porturi și căi imperiale romane pentru creștinism, porturi și navigație pentru Renaștere, drumuri și fluvii din Europa pentru Reformă, poduri și drumuri pentru răspîndirea Luminilor în Franța și în Europa etc. Citim, de exemplu, eseuri foarte plăcute despre arta epistolară ca exercițiu de intersubiectivitate între un scriitor și un destinatar, ca artificiu retoric, ca subterfugiu etc., care nu spun un cuvînt despre expedierea scrisorilor și despre serviciile de mesagerie existente. Trebuie să amintim că acest uz cultural modern presupune o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Radu Stanca, G. Ciprian, Dimitrie Stelaru. Numărul 3-4/1996-1/1997 este, de altfel, dedicat teatrului, mai ales celui tradus în românește după autori străini. Deosebit de interesantă este corespondența din M. Ilustrată de nume semnificative din cultura română și universală, secvența epistolară evocă, pe de-o parte, laboratoare de creație în care s-au configurat opere fundamentale, literare sau critice, iar pe de altă parte, consemnează aspecte necunoscute din existența personajelor culturale implicate. Astfel, în numărul 1/1970, Corin Grosu publică, sub
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
Marin Bucur, Poezia conceptelor la I. Heliade-Rădulescu, RITL, 1972, 3; Al. Bistrițeanu, Preocupare și inspirație folclorică la I. Heliade Rădulescu, LL, 1972, 2; Șerban Cioculescu, „Poeta vates” vizionarul, RL, 1972, 17; Cornea, Originile, 442-443, 547-550, 556-558, 561-563, 576-579; Săndulescu, Lit. epistolară, 77-85, 211-216; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 113-118, 159-161; Mircea Anghelescu, I. Heliade Rădulescu: un clasic în haine romantice?, în I. Heliade-Rădulescu, Versuri și proză, îngr. Vladimir Drimba, București, 1972; Mircea Zaciu, Viaticum, VTRA, 1972, 5-6; Țepelea-Bulgăr, Momente, 152-158
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
a anecdoticii istorice și legendare legate de Alexandru Macedon, iar alt ciclu, Întâie mișcări, e modernist-folclorizant, cu recurs la mitologia pastorală arhaică, mioritică. Scrisori de toată ziua (1977) e o carte de proză meditativ-confesivă, la limita eseisticii, alcătuită sub formă epistolară (destinatarul textelor fiind „străinul de aproape”). Prin Cronica nisipurilor (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), I. a dat un roman de reconstituire istorică, având o localizare exotică, puțin obișnuită, la noi, în epocă: Egiptul antic, în vremea faraonului Akhenaton, reformator al religiei
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
paginile de față - poate fi ușor imaginat, citându-i un ultim pasaj dintr-o epistolă: „Pare puțin probabil ca lucrurile să mai continue așa în aceste provincii (subl. ns.). Austria le va anexa, sper“41. Iată, așadar, o altă viziune (epistolară), cu un interpret de altă factură și vizând alte obiective decât cele urmărite de J.O. Noyes, datând însă din aproximativ aceeași etapă evolutivă a societății românești, care, asociată scenelor ilustrate narativ de medicul american și, desigur, multor altor surse
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din epoca Unirii, STD, 1970, 4; Paleologu, Spiritul, 156-163; Al. Zub, Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Bibliografie, București, 1971; Cornea, Originile, 492-493, 495, 507-508, 526-527, 570-574; Ist. filos. rom., I, 253-277; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 105, 119, 144-148; Săndulescu, Lit. epistolară, 89-95, 230-237; Piru, Varia, I, 64-67; Cioculescu, Itinerar, I, 77-79; Cornea, Oamenii, 72-83; Maria Platon, „Dacia literară”. Destinul unei reviste. Viața unei epoci literare, Iași, 1974, passim; [M. Kogălniceanu. Acte și documente], DCM, I, 221-280; Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
de data aceasta într-un dozaj eficient, derivă și romanul din 1988, Moartea baroanei, în care naratorul „transcrie” în cheie modernă ultimele clipe din viața baroanei Vera Kemény. Volumele memorialistice Sokrateion sau Mărturie despre om (1991), un omagiu în formă epistolară adus personalității lui Mircea Vulcănescu, și Caietele unui fiu risipitor (1994) încearcă să limpezească unele aspecte din destinul tragic al reprezentanților unor vechi familii nobile. SCRIERI: Noul oraș, București, 1952; Spre șantier, București, 1953; Împreună, București, 1953; Oameni și fapte
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
este azvârlit pentru ispășirea „păcatului” de a fi nepotul unui boier - care s-a sinucis nemaisuportând umilințele din partea comuniștilor - și pentru vina de a scrie împotriva regimului instituit prin crimă și minciună. Ca procedeu narativ, S. face apel la tehnica epistolară, pretextul fiind calsic: medicul psihiatru care l-a îngrijit pe Radu Șendrea încredințează unei edituri, spre publicare, scrisorile primite de la acesta. Totodată, unul din volumele trilogiei conține, alternativ, epistole trimise recent, după anul 2000, de Șendrea, din diferite colțuri ale
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]