433 matches
-
era subminată. Ancheta a fost făcută tot de epitropul Liteanu. Nu cunoaștem rezultatul, dar știm că, în perioada care a urmat, conflictul s-a accentuat, iar ospiciul a continuat să decadă. Conflictul a antrenat, desigur, cu discreția necesară, chiar pe epitrop care, în anii care au urmat, cu prudență, dar perseverent, s-a întrecut în aprecieri contradictorii cu privire la activitatea ospiciului. Ne oprim, ținând seama de această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în anii care au urmat, cu prudență, dar perseverent, s-a întrecut în aprecieri contradictorii cu privire la activitatea ospiciului. Ne oprim, ținând seama de această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate de epitropul Boțan, provocată de raportul lui Onicescu, administratorul care, la 3 iulie 1887, îl acuza pe Ballomir de grave abateri. La 6 iulie, Epitropia îl trimite pe epitropul Boțan să ancheteze și să dispună măsurile "de cuviință". În raportul său, Onicescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate de epitropul Boțan, provocată de raportul lui Onicescu, administratorul care, la 3 iulie 1887, îl acuza pe Ballomir de grave abateri. La 6 iulie, Epitropia îl trimite pe epitropul Boțan să ancheteze și să dispună măsurile "de cuviință". În raportul său, Onicescu se plângea că ospiciul a devenit "otel zi și noapte așa că orice visitator vine cu trăsura la Dl. Medic Primar, portarul îl primește să dezhame caii în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de același tip, Onicescu reclamă că "Dl. Medic primar au găsit de cuviință a'i respunde (portarului n.n) că n'ai să asculți pe nimene afară de mine, eu sunt mai mare aice față fiind și eu" și continuă: "Domnilor epitropi, prestigiul meu de Cassier este atins". Judecând obiectiv, plângerile casierului Onicescu, chiar exasperante, cum probabil sunt, nu constituie acte de gravitatea acelora pentru care era reclamat el: imixtiune permanentă și subminare a autorității medicului. Nu este de înțeles rostul participării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bucură de anumite sprijine ("mâine poimâine Ospiciul va putea lua foc și nu se va atribui neglijența D-lui Medic, ci subsemnatului..." și mai departe "...însuși D. Inspector Botzan sa (sic) încredințat despre aceasta și a rămas a vă raporta"). Epitropul primește, în adevăr, de la inspectorul Boțan, prin raportul nr. 293 din 7 iulie 1887, relatări de natură a-i întări poziția casierului, care, în ochii epitropului, putea foarte bine conduce singur ospiciul. Ca și Liteanu, Boțan considera ospiciul un azil
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
D. Inspector Botzan sa (sic) încredințat despre aceasta și a rămas a vă raporta"). Epitropul primește, în adevăr, de la inspectorul Boțan, prin raportul nr. 293 din 7 iulie 1887, relatări de natură a-i întări poziția casierului, care, în ochii epitropului, putea foarte bine conduce singur ospiciul. Ca și Liteanu, Boțan considera ospiciul un azil care trebuie doar administrat și minimalizat activitatea medicală. Că ospiciul se afla în declin rezultă și din hrana bolnavilor (cu ani în urmă, cupă cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Judeciul în care locuiesce, atunci tot omul, făcând parte dintr-o comună și județiu, fiecare trebuie să plătească găzduirea sa și atunci unde este ospitalitatea gratuită dăruită de donatori, garantată de lege și pusă sub auspiciul Sf. Spiridon și onor Epitropii?" Cazurile de alienați abandonați erau tot mai numeroase. Intervenind Ministerul de Interne, cu o anchetă, a mediat oarecum un acord între Epitropie și Prefectura orașului Iași, prin adresa care a venit la o lună de la apariția neînțelegerii de care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ori ca medic administrator. Din document reiese că timp de 5 ani a fost unicul medic al ospiciului Adam. Directorul decedat lăsase ospiciul cu "serviciul medical precum și promta curățenie și lengiul edificiului într-o stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropul de Galați menționează că "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic, ci ca administrator, dar și ca bun creștin și bun Român care în privința umanității a dat tot concursul maladilor (sic) infirmi găzduiți de atâția deci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziei, starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că "terenul și binaua a acelui ospiciu din toate punctele de vedere nu sunt și nu pot fi condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îi învățase tot vânătoarea. El îi sfătui să vâneze pe oriunde, numai pe Muntele Vânăt să nu se ducă, că cine s-a dus acolo nu s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scăpătate, de la Cutiacea orân dui tă de către Înălți mea Ta de mi los te nie.“ Jalba este trimisă de domn marelui vistier, persoanei care ad mi nis trea ză fon dul, în speță tot un mare dregător, numit în epocă epitrop. După anchetaa la fața locu lui, se alcătuiește un raport asupra fapte lor constatate și se recomandă domnului suma ce urmează a fi vărsată în funcție de starea socială a solicitantului. Cu alte cuvinte, dacă fata aparține clasei boierești, ea primește o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată și epitropi, sora sa și Biserică. Ilinca, numită cu drag „iubita mea soție“, își primește dota, urmărindu-se punct cu punct „foi ța ei de zestre“; epitropii trebuie să în locuiască toate cele ce „s-ar fi purtat sau s-ar fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată și epitropi, sora sa și Biserică. Ilinca, numită cu drag „iubita mea soție“, își primește dota, urmărindu-se punct cu punct „foi ța ei de zestre“; epitropii trebuie să în locuiască toate cele ce „s-ar fi purtat sau s-ar fi stricat, să-i facă altele la loc noao“. Primește și toate darurile făcute de el de-a lungul vieții, plus inelul pe care ea i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o mai primească, considerând că i-a adus „mare stingere și necinste“ și chiar dacă nu divorțează, refuză s-o mai vadă, alungând-o din casă. El îi interzice să se apropie de copii, pe care preferă să-i încredințeze unor epitropi de cât să-i dea mamei: „ci după fapte le dumneaei ce arăt mai sus, las ca să nu aibă nici o trea bă cu casa mea și cu copiii miei“. Chiar atrage atenția epitropilor să nu se lase cumva înșelați de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe care preferă să-i încredințeze unor epitropi de cât să-i dea mamei: „ci după fapte le dumneaei ce arăt mai sus, las ca să nu aibă nici o trea bă cu casa mea și cu copiii miei“. Chiar atrage atenția epitropilor să nu se lase cumva înșelați de vorbele ei și să îi permită să locuiască la un loc cu copiii, „fiindcă dintr un în ce put s-au arătat fără milă și ca o nebună risipitoare și nedurere dă inimă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă = haină lungă boierească de ce re mo nie încheiată în față cu cea pra zuri și uneori cu câte 24 de nas turi de fir. epitrop = tutore, dar și executor testamentar. fi li gea = ceaș că mică fără toar tă și pusă pe un su port numit zarf (far fu rioa ră). fustaș = ostaș român din gar da vo ie vo du lui, în ar mat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Humanitas, 2004, 270 p.), apărută într-o ireproșabilă versiune românească semnată de Andreea Gabrian și Eva Leonte, este o cronică a localității suedeze omonime în ultimele trei decenii ale veacului trecut, scrisă de colecționarul de autografe Stellan, de meserie băcan, epitrop și, de fapt, narator și personaj detectivist al propriei vieți în conjuncție cu viețile celorlalte personaje. Adevărul e că autorul (1937-2000) și-a trăit în acel orășel turistic din districtul Värmland (leagăn al culturii suedeze, locul de naștere al romancierei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mihailic, toate uneltile agronomiei și alte care s-ar pute transporta. Totodată, s-ar pute face, cu cheltuiala moșiei, oarecare binale, care, după ce ar sluji institutului, ar rămâne, la închierea contractului, în folosul proprietarului. Îndată s-ar supune Cinst<itei> Epitropii acele întâi temeiuri a<le> organizației institutului, din care s-ar publica condițiile neapărate sub care, la 1840, s-ar primi tinerii spre începerea cursului teoretic și practic, încât doritorii de asemine știință să aibă vreme a câștiga cerutele însușimi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acel institut cel puțin doi profesori statornici și anume: unul pentru teorie, iar altu aplicația agronomiei și așezare de fabrici și că la acest din urmă ram este îndatorit d<umnealui> Mihailic, iar pentru acel dintâi împregiurările cunoscute C<institei> Epitropii nu iartă a întrebuința pe d<umnealui> Filipescu, apoi iscălitul socotește că d<umnealui> Zefirescu, carile au învățat himia, tehnica, istoria naturală, adică două din trii părți a<le> agronomiei, trimețându-să la Institutul d. Altenburg, în Ungaria, ar pute, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Sale, spre a să încuviința vreo remunerație. C. Sturdza ș.a. SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 12. 7 28 septembrie 1844 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor Potrivit cu a me îndatorire, aduc la cunoștința cinst<itei> Epitropii că lucrarea apeducului cu țevi de fier de câteva zile s-au închiet și anume de la zidiul din Tătăraș pân la turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și Epitropia, spre înlesnire mergirii mele acolo, cât și întoarcirii, îmi va slobozi pentru cheltuiala drumului douzăcișicinci galbini, precum și câte zăci galbini pi lună pentru viețuirea me pi câtă vreme voi sta acolo, după trebuința ci va urma și porunca Epitropii. Al 7<-lea>. De asămine, să fiu siguripsit din partea Epitropii că la orici prifacire <a> mădulărilor, eu să nu fiu dipartat supt nici un cuvânt, îndeplinindu-mi datoriile prescrisă mai sus, ci să fiu neschimbat pâr la închierea lucrării. Cătră toate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul Moldovei În privire că peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive, și netăgăduite, fiind plin de încredere că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul banilor obținuți din arendarea moșiei Chetriș. Spitalul comunal a pornit inițial de la o capacitate de 15 crivaturi (paturi) și un medic angajat. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea urmare s-au mai închis și un puțin imaș ce mai rămăsese
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aici au fost înhumați în spatele gării pe dealul numit de localnici Comănești. Nu am găsit niciun semn distinctiv care să amintească de vreun cimitir. La Buhăiești-sat, informatorul nostru a fost Valică Cucoș (82 de ani), care până în 1992 a fost epitropul bisericii. Tot el ne-a povestit că până în 1991 cimitirul militar avea semne distinctive sub forma a 50-60 de cruci din lemn aproape putrezite, fapt care i-a determinat pe locuitori să le înlocuiască cu o cruce mare din beton
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]