562 matches
-
la masa unde Trahanache, Farfuridi și Brânzovenescu numără voturile posibile și unde cetățeanul fără drept de vot - dacă votează, merge la pușcărie, onorabilul - are drept să voteze cu guvernul: Altă vorbă... Să voteze cu noi e ușor: are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare. 4.6. Comicul microcosmului caragialian Latura socială a comicului apare în O scrisoare pierdută mai mult decât în orice altă piesă a lui Caragiale. Personajele sunt înfățișate sub multe aspecte individuale, precum nume proprii, ticuri verbale, stâlciri
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în locuind valoarea acesteia cu o parte din propriul patrimoniu. Dacă nu devine moștenitoarea sa, el are grijă să-i lase o parte din avere care să-i asigure traiul zilnic. Radu își lasă averea și cei trei băieți sub epitropia ginerelui, Tudor. Soția nu este uitată, dar se pare că ea n-a adus zestre prea multă, căci soțul nu-i lasă decât un cazan și o căldare mare. Are însă grijă să privescă în fiecare an câte 30 de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este „bătrână, slabă și neputincioasă“, Păuna s-a recăsătorit și ar putea risipi oricând banii fără să se gândească la viitorul fiicei sale (ea sau cel de-al doilea soț), Mărgărita este încă minoră și mai presus de toate femeie. Epitropia pare o soluție de compromis capabilă să ofere bani (din chiria prăvăliei de bărbierie de lângă hanul lui Șerban vodă) pentru lipsa de zestre, pentru grija unei babe și a unui copil, dar și să prezerve moștenirea ce va fi parte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al răspunderii civile: „...care din știință sau cu neștiință, sau cu greșeală va aduce stricăciuni altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul doftorilor și tocmeala lui. Această evoluție vom încerca să o analizăm
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
bune convingeri economice" care au propulsat ideea înființării unui institut special de agronomie și a unei școli mecanice de artă și meserii. Paternitatea ideii, controversată o vreme, rămâne doar aparent discutabilă. A aparținut ea lui Gheorghe Asachi, pe atunci referendarul Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova, care, în numele acesteia, se adresa domnitorului, în martie 1839, cu cererea de a aproba înființarea școlii de arte și meserii, sub direcția lui Carol Mihalic de Hodocin 3, sau penitentul prelua propunerile acestuia din urmă, vizând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
A. Velini (fizică), A. Stamati (chimie) ș.a. Mihalic de Hodocin joacă, în această ecuație, rolul specialistului-invitat. Dovada peremptorie în acest sens este demersul său olograf, în limba germană (însoțit de traducerea textului în limba română), din 24 ianuarie 1839, prezentat Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova 5, în cuprinsul căruia își prezenta, mai întâi, necesarele și pomenitele deja repere biografice, susținute, în propria-i expresie, de "vrednice de credință documenturi". Animat de dorința și speranța, mărturisite, că "poate prin a<le> sale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sârguință, menite a-i atrage nu numai respectul instituției căreia îi fusese adresat memoriul, ci și pe cel al publicului. Demersul său beneficia, precum am amintit, de sprijinul Comitetului Academic din Iași, care, imediat după depunerea textului olograf în cancelaria Epitropiei, alătura tot acolo, la 25 ianuarie același an, propriul raport constatator pe marginea acestuia 6, adăugând, desigur, propriile observații și concluzii. Dacă în privința traiectului biografic al personajului, ca elemente de noutate (față de cele deja cunoscute), apărea vârsta de 38 de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
exprimau, în final, convingerea fermă că, sub "povățuirea" acelei înalte instituții guvernamentale și prin concursul "unui om cu caracter și științe recomenduitoare", viitorul industriei moldovenești era ca și asigurat, consonând cu preocupările stimulative în domeniu ale domnitorului Mihail Sturdza. Răspunsul Epitropiei n-a întârziat, de vreme ce instituția n-a fost doar interesată, ci chiar complice, în aducerea în țară a acestui policalificat specialist. La nici o lună de la primirea cererii, adică la 20 februarie, arătându-se convinsă de abilitățile științifice și practice, probate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
comunica informația că, între timp, ceruse domnitorului Mihail Sturdza, prin anafora, înalta încuviințare ca solicitantul să îndeplinească funcția de "profesor la numitul institut și povățuitor școalei mecanice". Cum și "luminata rezoluție" domnească venise între timp, la 10 februarie același an, Epitropia se afla deplin îndreptățită a-l și oficializa ca "profesor al secției practice acelui institut și povățuitor școalei mecanice, pentru a cărora pregătire, organizație, punere în lucrare și urmare (subl. ns.) vei întrebuința toate mijloacele, științele și sârguința spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-l și oficializa ca "profesor al secției practice acelui institut și povățuitor școalei mecanice, pentru a cărora pregătire, organizație, punere în lucrare și urmare (subl. ns.) vei întrebuința toate mijloacele, științele și sârguința spre a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d<umi>tale"7. Ar fi de reținut, așadar, pe de o parte, faptul că postul sau funcția ce i se încredințase ținea de un proiect mai amplu al guvernului moldav, a cărui materializare și-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1835, acea instituție academică fanion pentru spiritualitatea românească din prima jumătate a veacului XIX9, manifesta încă suficientă prudență în chivernisirea banului public, chiar și în acest caz. Astfel, răspunzând unei intervenții a mitropolitului Veniamin Costachi, din 26 ianuarie, făcută în numele Epitropiei, pentru avizarea favorabilă a proiectului școlar angajat de Mihalic de Hodocin, domnitorul îl încuviința, cerând însă instituției beneficiare să se îngrijească de organizarea acelei ferme model, menită a asigura facilitățile promise "recomenduitului" încă din acea vară și a evita, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ferme model, menită a asigura facilitățile promise "recomenduitului" încă din acea vară și a evita, în felul acesta, risipirea salariului (de 10.000 de lei anual) alocat de Casa Școalelor 10. Luând act și procedând în spiritul înaltei rezoluții domnești, Epitropia, prin vocea aceluiași mitropolit, comunica lui Vodă Sturdza, la 3 martie 1839, că hotărâse a organiza mai întâi școala mecanică, devansând astfel des invocatul Institut agronomic, după un plan al cărui proiect 11 fusese elaborat și înaintat cancelariei instituției chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sârguință, disciplină și maturitate al acestora, spre a conchide că "un ucenic vrâsnic mai mult va învăța într-un an decât un băiat cu gândurile împrăștiete în doi sau mai mulți ani". Sugestia a fost preluată doar pe jumătate de Epitropie, care, în demersul către domn, preconiza selectarea ucenicilor "parte dintre oamenii miliției și parte dintre școlerii de pe la ținuturi". Cum orice început reclama investiții bănești pe măsură, asociate cu timpul necesar estimat pentru construcția sediului școlii și a anexelor "trebuincioase" (ateliere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
parte dintre școlerii de pe la ținuturi". Cum orice început reclama investiții bănești pe măsură, asociate cu timpul necesar estimat pentru construcția sediului școlii și a anexelor "trebuincioase" (ateliere, magazii, depozite de unelte și materiale, șuri ș.a.), Mihalic de Hodocin sugera și Epitropia i-a împărtășit propunerea, transmițând-o aidoma domnitorului ca, pentru noul așezământ, să se cumpere "casăle cu via d. consilier Constantin Balș (Dumbrăveanul) de la Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite pentru o școală de industrie în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința". Acestor înlesniri previzionate, Epitropia, prin pana mitropolitului Veniamin Costachi, le mai adăuga și "apropierea capitaliei", oferind astfel șansă profesorului de desen linear, de la Academie, de a se deplasa acolo de două ori pe săptămână, dar și "întinderea viei și a locului", care puteau astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-ar fi ridicat la suma de 37.350 de lei, plus alți 378 de galbeni cu destinație precisă (atelierele menționate), "afară de uneltele trebuitoare la fieștecare atelie". Evident, decizia finală, și în acest caz, aparținea lui Sturdza, de la care reprezentanții Epitropiei așteptau cu nerăbdare cuvenitul și pozitivul răspuns "spre a putè grăbi a lui înființare". Cu siguranță, domnitorul, care, în cuprinsul ofisului prezentat la deschiderea Adunării Obștești pe anul 1839, sublinia relația directă între dezvoltarea ramurilor economice productive din Moldova (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe atât de luminat și de deschis inițiativelor legate de procesul modernizării în propria-i țară și de răspândirea învățăturii și a științei de carte în rândul tinerilor 15. La numai o lună de la precedentul referat transmis lui Vodă Sturdza, Epitropia revenea cu câteva importante precizări pe aceeași temă, desprinse, pe de o parte, din avizul și porunca domnească de "înființare în această vară (1839 n.ns.) a Institutului agronomic și a școalei mecanice [...] spre a putea începe cursul învățăturii agronomiei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căzuse din motive ce pot fi doar închipuite? Până la formularea unui răspuns exact, întemeiat pe documente, să spunem doar că aceeași instituție condiționa realizarea obiectivului de dobândirea, din chiar acea primăvară, a unei moșii "aproape de Eși, care moșie, sub privirea Epitropiei să se administreze de dumnealui Mihailik, profesorul Agronomiei, în chipul cel mai folositor". Sugestia aparținea lui Gheorghe Asachi 17 nefiind străin de ea, cu siguranță, nici Hodocin și avea să fie deplin împărtășită de autoritățile competente. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plecare și chezășie că vor săvârși cursul învățării lor, primind ei din partea părinților sau patronilor lor îmbrăcăminte, iar a lor ținere și învățătură să fie pe cheltuiala Casei Școalelor". Rațiuni contabile, de bună seamă, îi vor fi determinat pe reprezentanții Epitropiei să revizuiască această condiție, pe parcursul publicității preconizată pentru noul așezământ, adăugând că, pe lângă tinerii beneficiari ai scutirilor de taxe școlare, "se vor primi și unii cu oarecare plată pe an, pentru întâmpinarea cheltuielilor lor". Altfel spus, alături de "bursierii" școlarizați prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Dacă pentru prima și pentru cea de a treia dintre pozițiile "practice" citate erau recomandați inginerul de la Academie (Mihăileană n.ns.), cu obligația expresă de a merge acolo două zile pe săptămână și, respectiv, Mihalic de Hodocin, pentru partea teoretică, Epitropia propunea în lipsa fostului elev Filipescu, aflat la Hohenhaim și oricum incompatibil din pricina unor "oarecari împregiurări neplăcute" pe un specialist în devenire, Zefirescu. Despre acesta din urmă se nota că, învățând științele istoriei naturale, ale chimiei și tehnicii, dobândise deja "două
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
domeniu, fără însă ca blocajul să fie și definitiv. Suspendarea forțată a lucrărilor, în acel an, s-a impus ca urmare a "neînchipuirii unui local potrivit" pentru școală, după cum își motiva decizia în cuprinsul unui raport explicativ către domn19 aceeași Epitropie, cu același subsemnatar, mitropolitul Veniamin Costachi, la 18 noiembrie 1839. Faptul devenise evident și respectivele autorități conștientizaseră, încă din primăvară, propria neputință de a afla acel local care să corespundă cerințelor pentru desfășurarea actului didactic și a procesului instructiv-educativ, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu același subsemnatar, mitropolitul Veniamin Costachi, la 18 noiembrie 1839. Faptul devenise evident și respectivele autorități conștientizaseră, încă din primăvară, propria neputință de a afla acel local care să corespundă cerințelor pentru desfășurarea actului didactic și a procesului instructiv-educativ, de vreme ce Epitropia i-a schimbat, la sfârșitul lunii mai, programul de lucru al noului profesor (ba chiar "director") al școlii, Mihalic de Hodocin. La 4 noiembrie același an, el raporta superiorilor ierarhici că, "în urmarea poruncii cinstitei Epitropii din 30 mai, an
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a procesului instructiv-educativ, de vreme ce Epitropia i-a schimbat, la sfârșitul lunii mai, programul de lucru al noului profesor (ba chiar "director") al școlii, Mihalic de Hodocin. La 4 noiembrie același an, el raporta superiorilor ierarhici că, "în urmarea poruncii cinstitei Epitropii din 30 mai, an curgător (1839), gios iscălitul, de la 1 iunie și până la sfârșitul lunii octombrie, nu numai că au făcut geognostică cercetare șirului munților aflători în Moldova, de la Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
raport, el urmărea să-și recupereze cheltuielile prilejuite de-a lungul celor aproape cinci luni de lipsă motivată de la post, în sumă totală de 2.878 de lei, peste avansul bănesc de 1.500 de lei primiți, la plecare, din partea Epitropiei. Acele cheltuieli, potrivit propriilor declarații, fuseseră reclamate de achiziționarea uneltelor și instrumentelor necesare periegezei, pentru plata lucrătorilor (zilieri) angajați și pentru alte "însemnătoare stricăciuni și păgubiri în a sale lucruri și straie, numai spre a face folositoare slujbe țării"21
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]