501 matches
-
remarcă în mod special Vasile, soțul Alexei, un om școlit, educat, inteligent, cu o mare dorință de reușită în viață. Destine mai mult sau mai puțin triste, mai mult sau mai puțin fericite, dar și cu finaluri umane, în esență. Eposul beneficiază de adnotări ample asupra oamenilor, locurilor și faptelor, autorul reușind să prezinte un tablou aproape complet al României acelor vremuri. O carte bine scrisă, întâmplările fiind completate de autor cu piesele de „puzzle“ lipsă, pentru ca scenele să capete realism
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
Eminescu visa pe Împăratul țăran, din basme, care iese sara-n prispă să stea cu țara de vorbă și, fără să aibă noțiuni de drept și de politică, judecă pe supușii lui numai cu bunul-simț” ( G.Călinescu, 1982:458). Penetrația eposului popular în basmele culese de Mihai Eminescu este evidentă și în atitudine și în expresie pentru că această specie literară survine modalităților gândirii lui poetice nu numai ca o cerință de a se subtiliza prin basm în lumea fantasticului ”cu zâne
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
zbor, a împlinirii aspirațiilor proprii. Dincolo de toată această joacă inocentă cu timpul, cu slovele, tânăra poetă dorohoiană reușește să creeze o poezie plină de subtilități stilistice, care - în aparență simple - abundă de metafore, ceea ce contribuie la transcenderea sensurilor și îmbrăcarea eposului liric în aura-i de inocență și de frumusețe sufletească. Fiecare poezie a sa poate fi privită ca o nouă provocare, revelând alte și alte nuanțe lirice, purtând eul către alte porți deschise, privind către lume sau chiar dincolo de lume
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
doctor în filologie, scriitor și director al Bibliotecii Județene „V.A.Urechia”. Volumul de față oglindește dragostea nesecată de orașul în care trăiește, față de Dunărea, căreia îi suntem cu toții datori, față de cultura și arta existente la porțile fluviului, etosul și eposul locului cu legendele și miturile lui, față de oamenii cărora le-a devenit model de perseverență și de dăruire în slujba culturii și artei, oameni cu care permanent intră în contact, prin Instituția de cultură și informare pe care o conduce
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
e și susținut și contrazis de prea multe ipoteze. O bucurie inimaginabilă, mai ales de partea publicului, este acum aceea că a cântat din nou, după nouăsprezece ani, cu Romina, la Moscova. Mirabil eveniment, Al Bano poartă în suflet un epos încărcat de văzduh... A revenit la București singur în 2013, dar peste numai câteva cuvinte de la acest concert avea să vină, spre extazul publicului din România, cu Romina. Pentru cei ce și-au recâștigat de la viață un surâs, o lacrimă
ALBANO! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346999_a_348328]
-
banal balansează într-un colaps, spulberîndu-mi gîndurile, politizate și ele, pentru salvarea unui vis prăbușit. Reculeg materia din cer și o preschimb în cosmos anesteziat. Aici, într-un spațiu poetizat, nici nu ți-ai dori să iradiezi între glorie și epos. Așteptîndu-mi întîrziat pașii, azi, spre un final de mîine, rostesc idei, evolutiv, într-un cosmos relativ, venerînd lumina soarelui, probanta, ce lasă o umbră de mit, năruit peste un suflet trecător, Iubitor de mult soare. (Poezie de Lilia Manole) Spre
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
războiul fizic, declanșat uneori de revoluția eliberatoare, nu trebuie să conducă la războiul tiranic înrobitor, cum a fost cazul Revoluției Franceze ("înrobirea energiei", i.e. a Prolificului, de către Devorator). Este interesant de urmărit această funcție dizolvanta a războiului la Blake, în eposul sau războiul și poezia contopindu-se în imaginea compozita a versului războinic, cu funcție intelectuală: "închizînd" în textul poetic desfășurările energice ale războiului, si pentru că războiul în sine este o "închidere" a energiei (cf. Cei patru Zoa, IX, 152), putem
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este versiunea Nopții a Șaptea scrisă de Blake probabil mai tîrziu (cf. notei editorului englez). Descrie punctul culminant al crizei cosmice, începutul însănătoșirii și profilarea unui erou (Los) al poemului. În acest sens, cum bine remarcă Harold Bloom, pînă aici eposul lui Blake nu are un erou propriu-zis, principalul protagonist fiind Urizen, la fel cum în Paradisul pierdut al lui Milton Satan predomina acțiunea din primele cărți. În această versiune a Nopții a Șaptea și în Noaptea a Opta, Blake își
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
susținută de două argumente: unul etnografic și altul metodologic. Primul se bazează pe identificarea, În diferite culturi, a unor sisteme de clasificare asemănătoare cu cele prin care noi separăm mitul de povestirile obișnuite (după modelul distincției antice dintre mythos și epos). Al doilea pornește de la tradițiile teoriei literare, care postulează existența unor mărci referitoare la conținut și la formă, capabile să diferențieze variatele matrice (genuri) În care poate fi construit un text. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea cercetările de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oaste de războinici incapabili să i se opună: de exemplu, Cuchulainn Învinge singur Întreaga armată a reginei Medb, Heracle Își Înfrânge toți adversarii, luptători-eroi sau armate, iar Ahile Își Îngrozește dușmanii numai prin „puternicul glas de aramă”. La fel, În eposul românesc, Novac sau Gruia Înfruntă singuri, uneori cu mâinile goale, armate Întregi de turci (vezi pe larg M. Coman, 1980, pp. 147-174); b) dificultatea ieșirii din furor sacer: elanul războinic fără măsură face ca eroul să nu se poată opri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Harvard University Press, Cambridge Collet, Sergé, 1982, „La manifestation de rue comme production culturelle militante”, În Ethnologie française, nr. 2 Coman Mihai, 1980, Izvoare mitice, Cartea Românească, București Coman Mihai, 1983, Sora Soarelui, Albatros, București Coman, Mihai, 1985, Mitos și Epos, Cartea Românească, București Coman, Mihai, 1986, Mitologie populară românească I - Viețuitoarele pământului și ale apei, Minerva, București Coman, Mihai, 1988, Mitologie populară românească II - Viețuitoarele văzduhului, Minerva, București Coman, Mihai, 1992, Punctul și spirala, Eminescu, București Coman, Mihai, 1994, „La
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care l-a ucis pe acel râu, Moldova. I-a plăcut această țară și a rămas într-însa și a colonizat țara cu acei romani ungureni". În sfârșit, Cronica moldo-rusă oferă mai multe amănunte în legătură cu venirea lui Dragoș. După înfățișarea eposului legendar despre Roman și Vlahata, se arată că "Dragoș din Maramureș a pornit cu drujina lui la vânătoare de fiare". Urmărind un bour, el a trecut munții și a ajuns la șes, unde bourul a fost ucis. Apoi, impresionați de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care l-a ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă, biografia fiind urmată de prezentarea operei și de aprecierea ei. Scriitorii sunt grupați în funcție de structurile operei: eposul, realismul dur, caleidoscopul mediilor, analiza psihologică, literatura autenticității și a experienței, poezia htonică, poezia sentimentului cosmic și a fiorului metafizic, lirica sensibilității religioase, lirica elegiacă și sentimentală, lirica avangardistă, poezia pură ș.a. Numai enumerarea capitolelor din sumar este suficientă pentru
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
inițiale și a reintrării în mit: „Mire mort, mire pierdut/ Plop cu frunze tremurate/ Plai și câmpuri nearate/ Iarăși ziuă s-a făcut.” „Plângerea” sa este de fapt o „mirungere” (în înțeles voiculescian) cu ideea de îndumnezeire. Ca și în eposul popular, C. transpune o hierofanie, o nuntire cosmică, o trasmigrare, prin revelație creștină. Același înțeles creștin al judecății de apoi identifică semnificația asumării mesajului cu parabola biblică a lui Saul: „Zorile crapă cu silă,/ toate la judecată se strâng.// Mironosițele
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
Este singura epopee românească dusă până la capăt și pe deplin realizată literar, operă concepută după modelele clasice ale speciei (homerice mai cu seamă), însă în variantă comică, pătrunsă de spiritul Renașterii, individualizată estetic printr-o structurare barocă, prin inserții de epos picaresc, de scenerie realistă, de folclor, de culoare locală, de sentimentalitate romantică avant la lettre. În procesul de maturizare, de cristalizare a culturii românești, după Unirea Principatelor, modelul clasic își demonstrează viabilitatea prin ținuta, prin ansamblul conduitei intelectuale a unor
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
lucrările lui Georges Dumézil, aceste studii sunt centrate mai ales pe riturile de inițiere (identificate în colindele de fecior și în cântecul epic), precum și pe modelele cosmogonice identificate în legendele populare. Modificarea de perspectivă metodologică este evidentă în Mitos și epos (1985), unde sunt dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia cognitivă. Aceeași metodă este pusă în aplicare în Mitologie populară românească (I-II, 1986-1988
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
și de mecanismele de transformare, care determină evoluția textelor culturale dinspre o epocă spre alta, circulația lor dintr-un areal cultural spre un altul. SCRIERI: Izvoare mitice, București, 1980; Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Mitos și epos. Studii asupra transformărilor narative, București, 1985; Mitologie populară românească, I-II, București, 1986-1988; Punctul și spirala, București, 1991; Bestiarul mitologic românesc, București, 1996; Introducere în sistemul mass-media, Iași, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, Mihai Coman, „Izvoare mitice”, CNT, 1980, 37
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
Mihai Coman, „Mitologie populară românească. II: Viețuitoarele văzhudului”, REF, 1980, 6; Ștefan Borbély, „Izvoare mitice”, VTRA, 1981, 2; Sorin Titel, Pasiune și erudiție, RL, 1981, 24; Paul Drogeanu, Reinterpretarea izvoarelor, LCF, 1981, 26; Ciobanu, Opera, 295-299; Ion Taloș, „Mitos și epos”, TR, 1985, 44; Ioana Bot, Mihai Coman, „Mitos și epos”, AAF, 1987; Sanda Cordoș, Mihai Coman, „Mitologie populară românească”, AAF, 1987; Valeriu Cristea, „Mitologie populară românească”, RL, 1987, 1; Țeposu, Istoria, 170-171; Muthu, Cântecul, 28-34; Iordan Datcu, „Bestiarul mitologic românesc
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
6; Ștefan Borbély, „Izvoare mitice”, VTRA, 1981, 2; Sorin Titel, Pasiune și erudiție, RL, 1981, 24; Paul Drogeanu, Reinterpretarea izvoarelor, LCF, 1981, 26; Ciobanu, Opera, 295-299; Ion Taloș, „Mitos și epos”, TR, 1985, 44; Ioana Bot, Mihai Coman, „Mitos și epos”, AAF, 1987; Sanda Cordoș, Mihai Coman, „Mitologie populară românească”, AAF, 1987; Valeriu Cristea, „Mitologie populară românească”, RL, 1987, 1; Țeposu, Istoria, 170-171; Muthu, Cântecul, 28-34; Iordan Datcu, „Bestiarul mitologic românesc”, RL, 1997, 41; Marius Radu, „Bestiarul mitologic românesc”, „Altarul Banatului
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
de producția literară curentă, C. își îndreaptă antenele, ocazional, și spre trecut. Portrete consacră el unor figuri emblematice, din alte secole - Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Dinicu Golescu, Eminescu, Caragiale, Maiorescu; Creangă e „primul romancier al literaturii noastre, primul creator de epos într-o durată spirituală”. La originea substanțialului eseu Tudor Arghezi sunt de semnalat treisprezece comentarii preparatorii ; poetul Cuvintelor potrivite era un „romantic”. C. și-a exprimat părerile despre Lucian Blaga, Ion Barbu, G.Bacovia, V. Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
origini până la 1900. Convinsă că cercetarea de teren este singura cale care poate conduce la clarificări științifice în problematica pe care și-a propus s-o dezbată, în Balade din Moldova (1986) B. a procedat inițial la studierea nemijlocită a eposului eroic contemporan în spațiul Moldovei, examen care i-a permis deopotrivă să obțină o imagine de ansamblu a fenomenului și să raporteze cântecul moldovenesc la întregul repertoriu românesc. Chiar în acest spațiu cercetătoarea distinge particularități ale unor zone ca Suceava
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
un singur act - nu era lipsit de făgăduieli. Dintre alte texte dramatice, Steaua, „fantezie dialogată”, nu s-a păstrat, iar La Rhapsodie des dieux, scrisă probabil tot în deceniul al treilea, dar tipărită abia în 1940, reformulează cu oarecare ingeniozități eposul homeric. E un capriciu în răspăr, mizând pe contrapunctul parodic, o nonșalantă erudiție susținând, cu sclipiri de spirit, amalgamul de replici și aluzii. B. demitizează cu un surâs subțire povestea, căreia încearcă să-i imprime și o dimensiune psihologică, punându
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
artei ajunge așadar în {EminescuOpXIV 220} {EminescuOpXIV 221} {EminescuOpXIV 222} poezie la perfecțiunea sa cea mai naltă. Culmea acestei arte este drama, ca să zic așa fructul cel mai copt al poeziei, (purcesă) rezultată organic din lirică și din 311 r epos. Cum presupu ne drama (conform noțiunei sale) concepționalmente esistența liricei și a epopeei, pe care le conține și ea ca momente (înălțate) de înălțime, așa a purces ea și istoric de abia după dezvoltarea numitelor două specii de arte. Cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor lua o formă diferită. Această individualizare însă ne {EminescuOpXIV 327} prezintă o varietate multicoloră, ci e fixată prin spețiile poeziei. Ele ni dau așadar cu necesitate formele declamațiunii poetice. Și fiindcă poezia se desparte în cele trei speții, de epos, lirică și dramă, rezultă dintr-asta și o triplă împărțire a feliurilor de declamațiune poetică: în declamațiunea epică, lirică și dramatică. Și precum drama e o monas mai înaltă a eposului și a liricei, tot astfel și declamațiunea dramatică e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiindcă poezia se desparte în cele trei speții, de epos, lirică și dramă, rezultă dintr-asta și o triplă împărțire a feliurilor de declamațiune poetică: în declamațiunea epică, lirică și dramatică. Și precum drama e o monas mai înaltă a eposului și a liricei, tot astfel și declamațiunea dramatică e o pătrundere reciprocă a declamațiunei epice și a celei lirice. Deaceea declamațiunea dramatică coprinde în sine cea mai mare varietate și cere o cultura naltă a vorbirei. Alături cu el [ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]