417 matches
-
spa?iile nelimitate macrocosmice e un privilegiu rar de care doar „magul c???tor", Înzestrat cu aceea?i „adânc?, ?i dreapt?-n?elepciune" s-a bucurat cândva, În „vremuri de mult trecute", cănd „gândul era paz? de vis ?i de eres", cănd „basmele iubite erau Încadev?ruri", În epoca sacr? a mitului, singura care putea reconcilia idealul cu realul, spa?iul mitic fiind un ț?ram magic În care zeul I?i f?cea sim?it? prezen?a prin crea?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din ceruri Erau copile albe cu p?rul blond ?i des ?i coborând pe raz???ara lor de misteruri În marea cea albastr? se cufundau adesea; Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, Cănd gândul era paz? de vis ?i de eres ". B.Reprezentari cosmice ale Paradisului pierdut Motto: „A pus În tine Domnul, nemargini de gandire...". (M. Eminescu. Feciorul de Împ?rât f??? stea) Ceea ce impresioneaz? În mod deosebit În opera eminescian? este manieră atât de proprie prin care artistul I
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din ceruri / Erau copile albe cu p?rul blond ?i des / ?i coborând pe raz???ara lor de misteruri / În marea cea albastr? se cufundau adesea; / Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, / Când gândul era paz? de vis ?i de eres ". Alteori, steaua reprezint? Ins??i Întruparea puterii diverse, „izvorul cel de tain? al lumii adev?rate": „ Din durerea unui secol, din martiriul lumii-ntrege ????ri o stea de pace, luminând lumea ?i cerul.. ", (Dumnezeu ?i om) speran?? a poetului c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a basmului, „ce zilele-mi copile ?i albe le-a ?esut": „ Trecut au anii că nori lungi pe ?esuri ?i niciodat? n-or s? vie iar?, ??ci nu m?-ncânt? azi cum m? mi? car? Pove?ți ?i doine, ghicitori eresuri Ce fruntea mi de copil o-nseninar?, Abia-n?elese, pline de n?elesuri ". (Trecut-au anii...) Identificat? cu lumea mitic? a p?durii, copil? ria este În termenii existen?ialismului modern, aceea?i „lume a miracolului" ?i a surprizei: „Este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mai firesc: Ei! Dar ce fel de carte e asta? Uite-te minune! Aci lipsesc o mulțime de slove! Ăștia vor să ne lase săraci! (Gramatica s-a tipărit fără eta, xi, psi, omega și altele. Vedeți lucruri copilărești! Vedeți eresuri! Vedeți nesocotință! Toată lumea se silește din ce mai are să mai adaoge și să se mai îmbogățească, dar ei! Ia uitați-vă că și din ce mai avem vor să lepede! Ait! S-a stricat!! S-aaa duuus acum și limba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și atrase în sistemul Europei apusene cu pierderea puterei dinlăuntru a vieței sale. Până și patriarhul Anthimie au recunoscut acest adevăr Când (în vremea celei dentîi răscoale grecești) au spus: pronia a trimis domnia osmanilor ca zid de apărare împrotiva eresurilor Apusului și în locul imperiului bizantin, slăbit în credință. Și într-adevăr, urmează d. Danilevski, ce ar fi {EminescuOpIX 241} devenit ortodoxia dacă cruciații germani s-ar fi așezat la Sf. Mormânt; ce ar fi devenit slavii dacă germanii, ce pătrunsese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și împărțea casa cu soră-sa Caroline - ei bine, ea nu îi făcea cine știe ce bine. Era zărghită rău. Și când a descoperit că fusesem în Mexic, s-a amorezat de mine, căci se credea spanioloaică. Îmi scria bilețele, de genul „Eres muy Guapo.“ Și din când în când sosea câte o telegramă de la ea, cu: „Amigo, que te vaya con toda suerte, Carolina.“ Era dusă bine, biata femeie. Dar în fond nu era ca și cum n-avusesem grijă înainte de frate-meu, George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mareice și inundații. Pe-acestea nu le negăm, da, le recunoaștem, bineînțeles că nu le omitem, la bilanț. Și, totuși, totuși... Nu! Demonul minte. Da, e logic! Pesemne, că asta trebuie să fie! Să nu cădem, acum, în superstiții. În eresuri, în ficțiuni milenariste, în superfluitate și obscurantism, iubite frate! Merită să vorbim, sub beneficiu de inventar, numai și numai despre abstracțiuni, despre variante ipotetice, teme, profeții escatologice și despre posibile linii directoare ale continuum-ului. Linii care converg, cândva, către
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
devine bizară, ciudată, nefirească. Depinde ce anume vrem să comunicăm prin scrisul nostru. Nu orice abatere de la credibilitate este blamabilă. Să ne gândim la faptul divers care trăiește tocmai prin ciudățenia unei întâmplări sau la un reportaj despre credințe și eresuri rurale, despre vâlva lupilor sau blestemul căzut pe capul unei familii. În jurnalism, devine defect doar incredibilul scăpat de sub control, rezultat dintr-o proastă sau inconsecventă gestionare a detaliilor. Dacă într-un reportaj de atmosferă (descrierea unei cofetării, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
25, 1, 77-92. Bass, B. (1999). "Two decades of researches and development in transformational leadership", EJWOP, 8, 1, 9-25. Bastin, G. (1966). Les techniques sociométriques, PUF, Paris. Baubion Broye, A. (ed.) (1998). Evénements de vie, transitions et construction de la personne, Eres, Saint-Agne. Bauer, T.; Green, S. (1994). "Effect of newcomer involvement in work-related activities: a longitudinal study of socialization", Journal of Applied Psychology, 79, 2, 211-223. Beauvois, J.-L.; Bourjade, A.; Pansu, P. (1991). "Norme d'internalité et évaluation professionnelle", Revue
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fără ca măcar s-o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
păstrându-le în putere și pentru epocile de decădere când școala, cartea și gazeta scad spontaneitatea și ofilesc memoria poetului anonim. Astfel putem avea viu în literatura noastră cultă sufletul strămoșilor noștri din veac. MIHAIL SADOVEANU În Creangă trăiesc credințele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului, cum s-au format în mii de ani de adaptare la împrejurările pământului dacic, dedesubtul fluctuațiunilor de la suprafața vieții naționale. Creangă este un reprezentant perfect al sufletului moldovenesc între români; al sufletului țărănesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
epitete: fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică și erotică) pentru Vitoria. Autorul îl introduce în conștiința cititorului, aplecînd la eresuri folclorice, încărcîndu-l de sentimentalitate. În oralitate poate fi identificată o întreagă tipologie numenală cu funcție mitico-familială și estetică. Este suficientă simpla citare a numelui într-un text, ca individul căruia i se adresează să fie convențional avansat în sfera frumosului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mitologii foarte bogate, viața vandanilor se desfășoară mereu simultan pe două planuri: în realitatea cenușie și în încântătoarele basme ce-i însoțesc fără încetare. Astfel, ei încearcă să-și explice fiecare eveniment trăit nemijlocit prin întâmplările similare din vechile lor eresuri. În Biblioteca Națională se găsesc mai multe culegeri de legende, unele în caligrafii străvechi, altele în graiuri pe cale de dispariție. Însă marea majoritate a vandanilor n-are nevoie de acele scrieri, consultate doar de specialiști. Marea majoritate a vandanilor cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și medicale ale teologiei păcatului originar..." 773. Păstrarea sub o formă degradată, mutilată, a anumitor fragmente din revelația originară, în cărțile apocrife, amintește de încercarea pătimașă a lui Iorgu din Pe strada Mântuleasa, de a găsi, în credințele populare, în eresuri, "taine pe care Biserica nu are îngăduința să le dezvăluie" (tot de strada Mântuleasa se apropie nuvela, prin intriga polițistă cu tot arsenalul ei: anchetatorul atipic, "hermeneutica suspiciunii", atmosfera epocii etc.). Concepția "cu totul personală" a doctorului era că "bolile
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de biografii a domnitorilor bulgari, adunate după niște manuscrise mai vechi de Paisie la 1150). Acest Paisie spunea: „După aceea părintele Teofilact a invitat pe împăratul Asan să treacă în Valahia (balcanică) să o cucerească și să o curețe de eresul roman, care pe atunci stăpânea în ea. Și Asan s-a dus și a supus ambele Vlahii sub stăpânirea sa și a silit pe vlahi, care până atunci ceteau în limba latină, să lase mărturisirea romană și să nu cetească
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
De asemenea, credința, atestată În Basarabia că planta are „rădăcina În formă de drac”, care ar putea fi un indiciu al unei arhaice credințe populare, vizând antropomorfismul mătrăgunei, nu este atestată la noi. Unele vagi informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
acum În cadrul cultului creștin. În unele zone, când e vreme rea , se face În casă fum din frunze de paltin aduse În ziua de Ispas, crezându-se ca te ferește de trăsnet. Ioan Candrea comentează acest fenomen, ca fiind un eres: „Știința recunoaște astăzi că fumul și gazele de combustie măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie la descărcările tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. Poporul, fără să realizeze cauza reală a fenomenului, atribuie lemnului de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
joc. Între cei care ne-au lăsat studii despre Călușari și datinile legate de ei este și Învățatul domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir, care scrie: „afară de felurite jocuri care se joacă pe la sărbători, mai sunt Încă altele câteva, aproape cu eres, care trebuie alcătuite din numerele fără soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numesc călușari, se adună o dată pe an și se Îmbracă În straie femeiești. În cap Își pun cunună Împletită de pelin și Împodobită cu flori; vorbesc ca
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sabie fără teacă, cu care ar tăia Îndată pe oricine ar cuteza (... așa că nici nu pot fi trași la judecată, când omoară pe cineva În acest chip.” Se știa despre jocul Călușarilor că aparținea unei vechi tradiții cu Înclinație spre eres, adică spre păgânism și că reprezintă reminiscențe ale unor vechi rituri. Datina foarte veche le conferă autoritate și Îi scoate cumva de sub legea statală. Călușarii făceau parte dintr-un fel de asociație secretă, măștile pledînd și ele pentru această ipoteză
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la fiecare carte a Bibliei. Am introdus, sub prima copertă a Bibliei 50 de foi subțiri pe care am scris mărunt toate textele și explicațiile necesare combaterii dușmanilor credinței. Din anul 1947 am făcut parte din echipele eparhiale pentru combaterea eresurilor și a sectelor. în colective de preoți, sau singur, am vizitat majoritatea parohiilor contaminate de sectari în Bucovina anilor 19471952. Am învățat de la Părintele Dr. Ștefan Slevoacă, de la părintele Prof. Dr.Vladimir Prelipceanu, de la părintele diacon Prof. Dr. Orest Bucevschi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și umane, sărăcia și boala reprezintă partea esențială a acestui ansamblu noțional. De altfel, tocmai pe aceste dimensiuni diferite s-a publicat un volum despre RS și excludere, sub coordonarea lui Jean-Claude Abric (1996, Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Eres). Este vorba despre o temă de analiză complexă, deoarece trimite la procesele care conduc la nenorocire și la anumite destine nefericite. A studia acest obiect pluridimensional înseamnă și a trasa harta minorităților stigmatizate, purtătoare ale semnelor căderii "dincolo de ziduri" sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se mai miră...” (N. Iorga) Observații: În funcție de diferitele lor sensuri, unele adverbe pot aparține la două din cele trei mari subclase semantice. Astfel, termenul abia este adverb calificativ, când caracterizează o acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem, p. 59) sau este adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai întins mâna
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
706. Cum spune poetul: "O, veghe gravidă de lucrurile lumii, să nu te întuneci, să nu te stingi, nu te stinge acoperă-ți cu os, cu mușchi, cu piele a ta meninge. Să nu te stingi, să nu lași alt eres să-ți dea o altă formă frunții, să-ți ningă înțelesuri fără de-nțeles ierburile, iederele, munții...! 707. Avem cheia! A spune că visul este asemenea poesiei și revelației, starea adevărată de veghe a poetului pare un adevăr tainic ce marchează
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
La țigănci, Cele trei grații și Noaptea de Sânziene. Perspectiva abordării pentru care optează S. este cea folclorică : La țigănci constituie călătoria în lumea de dincolo, narațiunea din Cele trei grații transpune credința în nemurire, iar Noaptea de Sânziene exploatează eresurile legate de ziua de 24 iunie. Concluzia, într-un fel derutantă, e că din unghiul interpretării folclorice aceste scrieri nu ar avea țesătură fantastică. Cu preocupări constante privind cultura populară și plecând de la constatarea că „în folclorul românesc s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]