1,078 matches
-
potrivite, ale termenului ergativ. Termenul ergativ a fost folosit, în mod nefericit, de Halliday (1967) pentru a denumi subiectul unei construcții ca The officer marched the soldiers ' Ofițerul i-a pus pe soldați să mărșăluiască'. La Lyons (1995 [1968]), termenul ergativ este folosit în legătură cu relația dintre perechi de structuri, intranzitivă și tranzitivă, de tipul The stone moved 'Piatra s-a mișcat' și John moved the stone 'Ion a mișcat piatra', în cea de-a doua structură John fiind subiectul ergativ (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termenul ergativ este folosit în legătură cu relația dintre perechi de structuri, intranzitivă și tranzitivă, de tipul The stone moved 'Piatra s-a mișcat' și John moved the stone 'Ion a mișcat piatra', în cea de-a doua structură John fiind subiectul ergativ (vezi și supra, 3.4.). O altă accepție, combătută de Dixon, este cea lexicală (vezi supra, 3.4.), în care ergativ și cauzativ sunt termeni sinonimi. La Burzio (1981), Pesetsky (1982), Pullum (1988)55, termenul ergativ este folosit în legătură cu perechile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mișcat' și John moved the stone 'Ion a mișcat piatra', în cea de-a doua structură John fiind subiectul ergativ (vezi și supra, 3.4.). O altă accepție, combătută de Dixon, este cea lexicală (vezi supra, 3.4.), în care ergativ și cauzativ sunt termeni sinonimi. La Burzio (1981), Pesetsky (1982), Pullum (1988)55, termenul ergativ este folosit în legătură cu perechile John opened the window 'Ion a deschis fereastra'/The window opened ' Fereastra s-a deschis', dar nu pentru a descrie relația
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structură John fiind subiectul ergativ (vezi și supra, 3.4.). O altă accepție, combătută de Dixon, este cea lexicală (vezi supra, 3.4.), în care ergativ și cauzativ sunt termeni sinonimi. La Burzio (1981), Pesetsky (1982), Pullum (1988)55, termenul ergativ este folosit în legătură cu perechile John opened the window 'Ion a deschis fereastra'/The window opened ' Fereastra s-a deschis', dar nu pentru a descrie relația dintre S și O, ci, într-un context total nepotrivit, cu referire la S (subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
The window opened ' Fereastra s-a deschis', dar nu pentru a descrie relația dintre S și O, ci, într-un context total nepotrivit, cu referire la S (subiectul construcției intranzitive, the window). La Halliday (1967) și la Anderson (1968), termenul ergativ este pus în relație cu structuri medio-pasive englezești: Marry washed the woollens well 'Maria a spălat bine rufele'/The woollens washed well ' Rufele s-au spălat bine', faptul că, în cea de-a doua construcție, O devine S fiind considerat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rufele'/The woollens washed well ' Rufele s-au spălat bine', faptul că, în cea de-a doua construcție, O devine S fiind considerat o manifestare a ergativității, și nu ceea ce este de fapt, adică un mecanism sintactic asemănător pasivizării. Termenul ergativ apare cu o accepție diferită de a lui Dixon la Delancey (1981) și Tchekhoff (1980)56. La acești autori, ergativitatea presupune numai ca marcarea poziției sintactice A să fie diferită de marcarea argumentului S, fără a fi necesar ca S
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferită de marcarea argumentului S, fără a fi necesar ca S și O să fie marcate la fel (vezi supra, 4.1.3.). Având în vedere, pe de o parte, accepția dată de Dixon fenomenului ergativității, și, în special, statutul cazului ergativ în limbile în care acesta există, anume acela de caz specializat pentru marcarea agentului acțiunii, și, pe de altă parte, criticile pe care Dixon le aduce folosirilor improprii ale termenului, se pune întrebarea cât de potrivită este denumirea de verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în limbile în care acesta există, anume acela de caz specializat pentru marcarea agentului acțiunii, și, pe de altă parte, criticile pe care Dixon le aduce folosirilor improprii ale termenului, se pune întrebarea cât de potrivită este denumirea de verbe ergative pentru verbele neagentive cu un singur argument din limbile de tip acuzativ. Este evident faptul că, în sintagma verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
criticile pe care Dixon le aduce folosirilor improprii ale termenului, se pune întrebarea cât de potrivită este denumirea de verbe ergative pentru verbele neagentive cu un singur argument din limbile de tip acuzativ. Este evident faptul că, în sintagma verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul specializat pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termenului, se pune întrebarea cât de potrivită este denumirea de verbe ergative pentru verbele neagentive cu un singur argument din limbile de tip acuzativ. Este evident faptul că, în sintagma verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul specializat pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în special, este diferită în studiile tipologice și în teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe ergative pentru verbele neagentive cu un singur argument din limbile de tip acuzativ. Este evident faptul că, în sintagma verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul specializat pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în special, este diferită în studiile tipologice și în teoriile de tip localist. Acesta este motivul pentru care ceea ce înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din limbile de tip acuzativ. Este evident faptul că, în sintagma verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul specializat pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în special, este diferită în studiile tipologice și în teoriile de tip localist. Acesta este motivul pentru care ceea ce înțeleg localiștii prin ergativ face obiectul unei prezentări separate. Prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verb ergativ (adică verb intranzitiv cu subiect nonagentiv), semnificația termenului ergativ este total opusă semnificației aceluiași termen din sintagma caz ergativ (cazul specializat pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în special, este diferită în studiile tipologice și în teoriile de tip localist. Acesta este motivul pentru care ceea ce înțeleg localiștii prin ergativ face obiectul unei prezentări separate. Prezentarea accepției localiste nu este o chestiune de inventar, ci constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru marcarea agentului). 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste Accepția cazului, în general, și a cazului ergativ, în special, este diferită în studiile tipologice și în teoriile de tip localist. Acesta este motivul pentru care ceea ce înțeleg localiștii prin ergativ face obiectul unei prezentări separate. Prezentarea accepției localiste nu este o chestiune de inventar, ci constituie un punct de plecare, o explicație și pentru una dintre accepțiile din studiile de sintaxă și de semantică 57, care asociază ergativul cu agentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
localiștii prin ergativ face obiectul unei prezentări separate. Prezentarea accepției localiste nu este o chestiune de inventar, ci constituie un punct de plecare, o explicație și pentru una dintre accepțiile din studiile de sintaxă și de semantică 57, care asociază ergativul cu agentul acțiunii, înțeles în sens larg. Dintre aceste teorii, o atenție specială va fi acordată celor formulate de L. Hjelmslev (1972 [1935]) și de J. M. Anderson (1971). 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev Teoria tridimensională a cazurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și de semantică 57, care asociază ergativul cu agentul acțiunii, înțeles în sens larg. Dintre aceste teorii, o atenție specială va fi acordată celor formulate de L. Hjelmslev (1972 [1935]) și de J. M. Anderson (1971). 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev Teoria tridimensională a cazurilor pe care a formulat-o Hjelmslev 58 are ca puncte de plecare idei preluate de la F. Bopp, conform căruia cazurile sunt expresii primitive de ordin spațial (Hjelmslev 1972 [1935]: 36), de la F. Wülner, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazual tridimensional (tabassaran și lak, limbi caucaziene) și, în cea de-a doua parte a studiului (Hjelmslev 1972 [1937]), limbi cu sistem cazual bidimensional, pentru care semnificația "subiectivitatea perspectivei" nu este relevantă (avar, hurqili, küri, cecenă, udi, eschimosă). (a) Locul ergativului în sistemul cazual tridimensional Tabassaran este limba cu cel mai mare număr de cazuri − 52: nominativul (fără desinență); patru cazuri cu desinențe, a căror temă este identică cu cea de nominativ; trei cazuri cu desinențe, a căror temă este diferită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trei clase: cazuri gramaticale sau abstracte, în număr de zece; cazuri locale, în număr de zece; cazuri secundare, în număr de trei, exprimate prin formanți care se pot adăuga la forme cazuale deja existente. Hjelmslev nu vorbește despre un caz ergativ în limba lak, preluând de la Dirr denumirea de instrumental (numit cauzativ la Schiefner 61), dar descrierea instrumentalului din lak, comparată cu descrierea instrumental-ergativului din tabassaran, arată că e vorba despre același caz. Instrumentalul redă nu numai instrumentul acțiunii, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cauza inițială a acțiunii, motivul sau agentul: calba mazra-inu iuš undi 'din cauza limbajului său, el a fost mutilat'; us u-inu q'unXundi 'prin fratele său, datorită fratelui său, el a crescut'. Prin urmare, acest caz redă clar depărtarea. (b) Locul ergativului în sistemul cazual bidimensional În limba avar, cazul ergativ (numit instrumental la Dirr și Schiefner) este asemănător cu instrumental-ergativul din tabassaran. În avar, ergativul are valoarea obișnuită a acestui caz din limbile caucaziene: este cazul care exprimă agentul acțiunii, subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iuš undi 'din cauza limbajului său, el a fost mutilat'; us u-inu q'unXundi 'prin fratele său, datorită fratelui său, el a crescut'. Prin urmare, acest caz redă clar depărtarea. (b) Locul ergativului în sistemul cazual bidimensional În limba avar, cazul ergativ (numit instrumental la Dirr și Schiefner) este asemănător cu instrumental-ergativul din tabassaran. În avar, ergativul are valoarea obișnuită a acestui caz din limbile caucaziene: este cazul care exprimă agentul acțiunii, subiectul verbelor tranzitive: 'vacas bos'ila ču 'fratele va cumpăra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
său, datorită fratelui său, el a crescut'. Prin urmare, acest caz redă clar depărtarea. (b) Locul ergativului în sistemul cazual bidimensional În limba avar, cazul ergativ (numit instrumental la Dirr și Schiefner) este asemănător cu instrumental-ergativul din tabassaran. În avar, ergativul are valoarea obișnuită a acestui caz din limbile caucaziene: este cazul care exprimă agentul acțiunii, subiectul verbelor tranzitive: 'vacas bos'ila ču 'fratele va cumpăra un cal'. Specific pentru avar este faptul că poziția subiectului nu este rezervată ergativului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avar, ergativul are valoarea obișnuită a acestui caz din limbile caucaziene: este cazul care exprimă agentul acțiunii, subiectul verbelor tranzitive: 'vacas bos'ila ču 'fratele va cumpăra un cal'. Specific pentru avar este faptul că poziția subiectului nu este rezervată ergativului, ci poate fi ocupată și alte cazuri, superesivul sau dativul. În poziția de subiect, ergativul exprimă mai ales incoerența, una dintre valorile dimensiunii intimitate. Ergativul mai poate exprima timpul în care are loc procesul redat de verb. În limba hurqili
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentul acțiunii, subiectul verbelor tranzitive: 'vacas bos'ila ču 'fratele va cumpăra un cal'. Specific pentru avar este faptul că poziția subiectului nu este rezervată ergativului, ci poate fi ocupată și alte cazuri, superesivul sau dativul. În poziția de subiect, ergativul exprimă mai ales incoerența, una dintre valorile dimensiunii intimitate. Ergativul mai poate exprima timpul în care are loc procesul redat de verb. În limba hurqili, despre care se știu foarte puține lucruri azi, ergativul este subiectul verbului tranzitiv, la aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
va cumpăra un cal'. Specific pentru avar este faptul că poziția subiectului nu este rezervată ergativului, ci poate fi ocupată și alte cazuri, superesivul sau dativul. În poziția de subiect, ergativul exprimă mai ales incoerența, una dintre valorile dimensiunii intimitate. Ergativul mai poate exprima timpul în care are loc procesul redat de verb. În limba hurqili, despre care se știu foarte puține lucruri azi, ergativul este subiectul verbului tranzitiv, la aspectul nondurativ. Ergativul reprezintă instrumentul, implicând ideea de reciprocitate, de stare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau dativul. În poziția de subiect, ergativul exprimă mai ales incoerența, una dintre valorile dimensiunii intimitate. Ergativul mai poate exprima timpul în care are loc procesul redat de verb. În limba hurqili, despre care se știu foarte puține lucruri azi, ergativul este subiectul verbului tranzitiv, la aspectul nondurativ. Ergativul reprezintă instrumentul, implicând ideea de reciprocitate, de stare de tensiune între două obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]