590 matches
-
utilizată copios în ultimii ani, în așa zisele campanii de demitizare a valorilor naționale, începând cu istoria și terminând cu literatura... Schimbarea care a intervenit, între timp, este stângismul de dreapta: stimulanții "anticomuniști", descinși din familia foștilor doctrinari cominterniști, se erijează azi în campioni ai "dreptei", asigurându-ne că sunt "neoconservatori" și, în consecință, își revendică legitimitatea de a judeca și conservatorismul lui Eminescu" (p. 187). Vindicativii inși "de dreapta" au convertit servirea unui regim politic într-o abordare plină de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Stat, „care consideră drept erezie concepția despre un drept non-statal”, fapt care intră În contradicție cu realitatea istorică. Filosoful dreptului ne arată că numai istoria nu ne dovedește existența „unei tendințe către etatizarea dreptului; dimpotrivă, această tendință de a se erija În sistem, având o intrinsecă logică și coerență pozitivă, și, prin urmare, chiar un centru propriu, În jurul căruia toate elementele sau instituțiile gravitează, este caracteristică procesului de formare istorică a dreptului În general. Dar, alte tendințe, Într-un sens contrar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
proprietari, care dominau acest colegiu. Înainte de deschiderea Parlamentului Constituant Al. Marghiloman (devenit din 4 iunie 1914 șeful Partidului Conservator) i-a convocat pe fruntașii conservatori, pentru a stabili tactica partidului. În timpul acestor discuții Constantin Argetoianu și N. Filipescu s-au erijat în apărătorii celor care nu admiteau nici o concesie, cel puțin față de reforma agrară, căci „sufragiul universal nu mai reprezenta demult un principiu revoluționar și fusese introdus în mai toate țările Europei, fără să provoace nici o catastrofă". Spre deosebire de poziția acestora, gruparea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
politicii de atunci a Uniunii Sovietice, de întărire la maximum a controlului asupra țărilor pe care și le dorea în „lagărul socialist.” Era pentru prima dată, când un lider comunist, conducător de stat, îndrăznea să înfrunte supremația „tătucului”. El se erija, pe de o parte, în partizan fervent al intereselor propriei patrii, contestând principiile internaționaliste, pentru ca, în al doilea rând, să promoveze pentru partidul său un rol independent. Contesta și respingea în chip explicit pretențiile de monopolizare a adevărului, dogmă cominternista
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a părinților naturali, obligat să îndure cu stoicism privațiuni materiale și ofense aduse de vecinii din mahala, singura figură luminoasă, de care scriitorul își va aminti mai târziu cu nostalgie, este prietenul Tutulă. Mai mare cu patru ani, acesta se erijează în protectorul firavului Camil și îl apără de ironiile răuvoitoare ale celorlalți copii. Cu timpul, Tutulă îl va iniția în tainele alfabetului și cifrelor, fiindu-i deopotrivă părinte, dascăl și tovarăș de confesiune. Îi este și prima călăuză, familiarizându-l
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
i-ar fi folosit lui Nicolae Manolescu în aprofundarea amorului de tip vanitate. Aceeași stare de disconfort, manifestată prin susceptibilitate și infatuare, i-o induce Camil Petrescu și lui Mihail Sebastian, după cum rezultă din mărturiile atât de comentatului său Jurnal. Erijându-se într-un strateg genial, Camil se simte neînțeles, cere să fie numit comandant al apărării antiaeriene a Capitalei și e ferm convins că noua conflagrație care se profila va fi tranșată de țara care va reuși să-și impună
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la timonă la scurt timp după evenimentele din 1989, când corabia noastră se afla în derivă, când democrația și libertatea mult visate de români se transformaseră în anarhie cvasigeneralizată, când unii colegi dezorientați și deficitari la capitolul deontologie didactică se erijau în tribuni ai elevilor sau ai personalului ajutător, incitându-i la demonstrații, greve, mitinguri, revendicări absurde și păguboase. Erau atât de prinși cu activitatea revoluționară încât unii dintre ei uitau să mai intre la ore. Sprijinit de câțiva colaboratori devotați
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de drepturi. Sunt însă și momente în care cei doi scriitori devin, am putea crede, tributari epocii în care trăiesc, și adoptă orientarea misogină, ridiculizând sau ironizând fin încercarea femeii de a dobândi un nou statut social, de a se erija într-un egal al bărbatului. Însă această ezitare, o pendulare aproape firească între două atitudini contrare, nu umbrește imaginea de protofeminiști pe care și-au creat-o prin accentuarea valorii personajului feminin în universurile lor diegetice. Lucrarea de față a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În cel de-al patrulea capitol am insistat pe un aspect ce subliniază din nou nevoia de emancipare a femeii: accesul ei la educație. Considerăm că Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer sunt printre primii scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj, spre agentul care declanșează evenimentele 113. 113 Herta Perez, Ipostaze ale personajului în roman, Iași, Editura Junimea, 1979, p. IX. 48 IV. Educația personajelor feminine IV. 1. Doi medievali preocupați de instruirea femeii Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer se erijează în apărători ai femeii pe care o consideră nedreptățită de societatea medievală intransigentă, masculină. Sunt, în pofida epocii în care scriu, primii feminiști în adevăratul sens al cuvântului: încearcă să-i ofere femeii un loc al ei, îi atribuie o scriitură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau o salvare de la superiorii ei. Dimpotrivă, devine familiară cu argumentele clericilor și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care erau portretizate femeile, văzând-o ca pe un produs al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu dezinvoltură, îi acuză de viciu.324 Reproduce în vorbirea ei aceste blamări misogine asupra sexului slab și astfel oferă o parodie spirituală, expresivă, care subminează autoritatea numelor pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
științelor politice și aplicațiilor acestora. Metalogicul, la rîndul său, prin distanțare și reflexivitate oferă deschiderea spre cerul valorilor spirituale și al principiilor morale, dar și spre profunzimile psihicului uman individual și colectiv. Nici una dintre aceste ipostaze, însă, nu se poate erija într-un test al rezonabilității politice, căci fiecare dintre ele conține deja, în mod intrinsec, o anumită raționalitate exersată într-o manieră specifică, în funcție de specificul ipostazei. Numai ideologicul, prin caracterul său paralogic, distorsionat și distorsionant, angajat și angajant este chemat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
existente preiau abordări parțiale ale procesului globalizării fără a avea autoritate asupra ansamblului procesului (OMC, ONU, cu instituțiile lor). Dar se „lucrează” la o prezumtivă guvernare mondială, proiectată într-un viitor 2, eforturile făcute de vectorii globalizării de a se erija într-un „trezorier” mondial sunt semne că acest obiectiv al globalizării se găsește pe agenda exponenților procesului. Globalizarea nu poate fi zugrăvită numai în culori de alb și negru, ci, cu siguranță, că între efectele pozitive și cele negative se
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
aspect emoțional pe a cărui psihologie moralistul mizează, și anume umilința simbolică. Pedeapsa fizică sub privirile mulțimii rămâne, în mentalul colectiv, un spectacol al torturii extreme pentru că durerea fizică este mult amplificată de trauma psihologică a expunerii rușinoase. De aceea, erijându-se în spirit responsabil de protejarea valorilor etice, moralistul enunță sentențios: Morala practică încuviințează următoarele pedepse: Rânjetul va fi bătut peste buze și dinți (a se cere la autor și lista rânjiților), cu palma strânsă într-o mânușă groasă: imitație
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
său ritualic, o ficțiune lingvistică, asemeni incantațiilor magice, în care rostirea devine act ce are forța de a transforma realitatea după bunul plac al șamanului. Nu e întâmplătoare alegerea termenului din urmă, pentru că, la acest nivel al agresivității, pamfletarul se erijează în asanator al comunității. Adversarul său e un personaj impalpabil ("năpârcă ți-e numele colectiv") sau abstractizat prin antonomaza polemică și amenințător, cu care se înfruntă direct, într-o luptă imaginară, pe viață și pe moarte. Discursul fictiv, alcătuit eminamente
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care percep actul jurnalistic și, mai ales, finalitatea acestuia, iar celălalt se referă la tipul și structura discursului. Eminescu, romantic și vizionar, format în perioada presei postpașoptiste, în care discursul de tribună, emfatic și retorizat, moștenise puternice accente mesianice, se erijează într-o providențială vox populi și își asumă, în virtutea acestui fapt, o responsabilitate de la care nu va abdica niciodată: aceea de a proteja adevărul istoric. El este tributar atât filierei culturale, în descendența căreia se așază exponențial, ca "unic reprezentant
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
au sfârșit, se știe, prin capitularea, mai devreme sau mai târziu, a părții adverse. Dacă, cel mai adesea, obiectul polemicilor l-au constituit originalitatea liricii argheziene și talentul poetului, cei trei invocați au sfârșit prin a le recunoaște 282, uneori erijându-se chiar în avocați din oficiu ai lui Arghezi, în confruntarea cu Iorga (cum a fost cazul lui E. Ionescu și al lui Lovinescu). Dincolo de inerentele implicații etice, mai puțin importante în ceea ce ne privește, acestei polemici trebuie să i
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
redând totodată logicilor clasării și rupturii o nouă forță de solidificare. Perspectiva de totalizare a antropologiei ceea ce constituie totodată originalitatea și aportul ei esențial este convocată aici în orientarea ei proprie de descoperire a articulărilor de date, fapte și concepții erijate în domenii de interes separate și specifice de către celelalte discipline ale științelor sociale. Această orientare epistemologică vizează să dizolve în mod tendențial autonomia categoriilor economicului. Să luăm așadar ca exemplu o ipoteză a economiștilor, care ajung să considere că în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca o reflectare a importanței conferite circulației banilor, pe de o parte, și stăpânirii tehnicii, pe de altă parte. Atât una, cât și cealaltă se prezintă, desigur, ca punctele nevralgice ale funcționării producției capitaliste, însă ele nu sunt mai puțin erijate în atribute ale dominației străine, ba chiar dimpotrivă. Aproprierea lor de către fracțiunile sociale superioare africane ivoriene sau alogene concentrează mizele sociale esențiale care, atât în întreprindere, cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
teoretic, antropologia furnizează materiale pentru relativizarea imaginilor muncii și hegemonia ei în Occident în secolele XIX și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi așadar erijată în model universal, luarea în considerare a singularității nu ar putea servi ca suport de legitimare pentru expulzarea din munca protejată și din salariat a unor fracțiuni din ce în ce mai importante ale populației. În fața realităților actuale ale întreprinderii și ale muncii ale
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
démocratie locale. Représentations, participations et espace public, PUF, Paris, 1999; C. Neveu (coord.), Espace public et engagement politique, L'Harmattan, Paris, 1999. 119 A se vedea lucrările lui Catherine Neveu. 120 B. Badie, 1999, op. cit. 121 Figura lui José Bové, erijat în erou al luptei antimondializare după ce a devastat un restaurant McDonald's pentru a protesta împotriva penalizării vamale a brânzeturilor de către Statele Unite și despre care unul din tovarășii de luptă spune că e "cel mai bun promotor al brânzei Roquefort
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru a-i cere să se supună îndatoririlor sale de moștenitor, având legea departea sa. Conflictul nu ajunge până acolo, deși mama pare foarte hotărâtă să-l reclame la Mitropolie, datorită intervenției unei rude, marele stolnic Pârvu Cantacuzino, care se erijează în arbitru, obligând-o pe mamă să-și înzestreze fiica cu propria zestre. În acest document trei principii converg: primul principiu legislativ prin care tatăl trebuie să-și înzestreze fiica, este susținut de Hera; al doilea principiu cutumiar prin care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
momentul prielnic, își încarcă toată zestrea într-un car sau doar într-o boccea și pleacă. Rareori se întâmplă ca tatăl să-și trimită fiica înapoi. Se așteaptă venirea ginerelui pentru a da explicații, pentru a fi dojenit. Frații se erijează, la rândul lor, în apărătorii surorilor, gata oricând să se ia la bătaie cu cumnatul, chiar dacă în propria familie și ei își maltratează soțiile. Une le dintre aceste femei nu se pot adap ta la viața de cuplu, iar existența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a nu com pli ca și mai mult legătura sfântă a căsătoriei. Totodată, soțul rămâne în afara conflictului conjugal, în prim-plan aflându-se doi protagoniști, socrul și amanta, nu străini de viața cuplului și cu roluri total diferite: unul se erijează în apărător al lui, iar celălalt este văzut ca distrugător. Actorii principali, cei doi soți, cei care ar trebui să-și spună părerea despre situația creată, rămân în umbră. Boierii și imo ra li ta tea Re cla marea în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și mai târziu (Ne vom dezmetici, când?), în 1933. În virtutea unor atare abordări, V.n. s-a lansat în atacuri dure împotriva lui N. Iorga, G. Ibrăileanu și a „Vieții românești”. Titu Maiorescu și junimiștii erau repudiați pentru că s-ar fi erijat cu ostentație în salvatori ai limbii și literaturii, ca „singurii înțelegători ai nevoilor noastre” (Ovid Densusianu, O legendă literară, Hoardele pretoriene în literatură, Un rol contestat al criticii, O minciună, două minciuni, Iluzii patriotice, Literatura de peste munți, Pompiliu Eliade, Sămănătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]