564 matches
-
oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomopatologice. a. Clasificarea etiologică Angine infecțioase virale bacteriene micotice Angine neinfecțioase imunalergice cauzate de factori fizici (arsuri) sau chimici (nicotina) b. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudo-membranoasă Angina ulceroase și ulcero-necrotice Angine veziculoase sau aftoase Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale si paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reactiva în anumite circumstanțe. Tablou clinic Incubația este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau neinfecțioase (sindromul Bechcet, lupusul eritematos sistemic). Clasificarea infecțiilor SNC se poate face după mai multe criterii: patogenice, evolutive, localizare. 11.2 Epidemiologie În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și inter pretate corect. Manifestările muco-cutanate apar cu frecvență de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșu-violacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Manifestările respiratorii sunt dominate de dispnee, cu evoluție progresivă pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare în endocardita tricuspidiană
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
localizată se manifestă după 3-32 de zile după înțepătura căpușei prin eritem migrator („erythema migrans”, EM), care apare la 60-80% dintre pacienți. Eritemul migrator este markerul clinic principal al boreliozei, definit ca leziune cutanată apărută inițial ca maculă sau papulă eritematoasă, care se extinde formând o leziune rotundă, deseori cu decolorare centrală parțială, cu diametru de cel puțin 5 cm. Deseori, EM se însoțește de alte manifestări infecțioase generale: febră, cefalee, artralgii, mialgii sau chiar meningism discret. Stadiul 2 de infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau sindrom hemolitic uremic, glomerulonefrita extramembranoasă asociată cu VHB, amiloidoza. Medicamentele antiretrovirale cu potențial nefrotoxic sunt Tenofovirul (nefropatie), Indinavirul (litiaza). Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA Leziunile orale din cursul infecției cu HIV pot avea aspecte macroscopice diverse: ulcerative, eritematoase, pigmentate, pseudomembranoase, hipertrofice. Principalele cauze ale acestor leziuni sunt sumarizate. Afecțiunile reumatismale asociate HIV/SIDA sunt de natură inflamatorie (artrite reactive, reumatism psoriazic, artralgii hiperalgice, artrite septice) sau vasculitice (eritem nodos, angeita necrozantă, osteonecroza aseptica). Afecțiunile oftalmologice frecvente sunt conjunctivite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
etiopatogenică clară se folosește termenul de „factori asociați”. Condițiile patologice în care apare hipertensiunea intracraniană idiopatică sunt numeroase și dificil de sistematizat: tulburări metabolice și endocrine, obezitatea, hipotiroidie, anomalii paratiroidiene, etc., anemii prin carența de Fe; boli de sistem - lupus eritematos; medicamente: acid nalidixic, tetracicline, vitamina A, carbonat de litiu, sindroame familiale etc. Mecanismele patogenice sunt reprezentate de afectarea barierei hemato-encefalice cu hiperproducție de fluid interstițial și edem cerebral extracelular; lichidul cefalo-rahidian este produs normal, există schimburi crescute dinspre fluidul interstițial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
antiplachetari (test Coombs). Diagnostic diferențial PTI este un diagnostic de excludere. Este necesară eliminarea altor trombocitopenii de cauză periferică, în principal a CID, infecțiilor virale (frecvent HIV), sindromul hemolitic uremic, cauze iatrogene (trombocitopenia indusă de heparine), afecțiuni autoimune (ex. lupusul eritematos sistemic). Principii de tratament Tratamentul este nefarmacologic și farmacologic. Tratamentul nu este necesar în formele cu trombocite > 50.000/mmc, asimptomatice, situație în care pacientul este supravegheat periodic. Dacă apar hemoragii este necesar tratament. Măsurile igieno-dietetice cuprind: - evitarea strictă a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
m., administrarea de antiagregante plachetare și AINS. Singurul preparat acceptat este Panadol (conține paracetamol). Profilaxia este necesară în forma severă de boală și constă în administrarea de concentrat de factor de coagulare deficitar la fiecare 2-3 zile. CAPITOLUL IV LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC Definiție, noțiuni generale Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecțiune inflamatorie cronică autoimună caracterizată prin interesare multisistemică, producere în exces de autoAc și depunere de complexe imune. LES este inclus în categoria colagenozelor, adică a acelor afecțiuni caracterizate prin
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
AINS. Singurul preparat acceptat este Panadol (conține paracetamol). Profilaxia este necesară în forma severă de boală și constă în administrarea de concentrat de factor de coagulare deficitar la fiecare 2-3 zile. CAPITOLUL IV LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC Definiție, noțiuni generale Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecțiune inflamatorie cronică autoimună caracterizată prin interesare multisistemică, producere în exces de autoAc și depunere de complexe imune. LES este inclus în categoria colagenozelor, adică a acelor afecțiuni caracterizate prin modificări inflamatorii și imunologice ale țesutului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
răspuns imun inadecvat aberant la o gazdă cu susceptibilitate genetică floră Răspuns imun mediugene Anatomie patologică Inflamație discontinuă, parcelară asimetrică, transmurală care afectează și organele vecine și ganglionii limfatici Localizare - oriunde; frecvent ileon terminal; nu rectul Ulcerație aftoidă cu halou eritematos.ulcere profunde, șine de tren, piatră de pavaj, fistulizări, afectarea seroasei și a organelor vecine, îngroșarea peretelui, stenoza Histo-infiltrat inflamator, granulom tip sarcoid, colagenizare 24 Clinic Diaree - colonic, malabsorbție săruri biliare, malabsorbție IS Scadere în greutate inflamație, malabs, anorexie Durere
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
glomeruloscleroza din CH, boli tubulare renale), sau boli, sau agresiuni în care sunt afectate concomitent atât funcția hepatică cât și cea renală, determinând așa-zisul sindrom pseudo hepatorenal (boală polichistică hepato-renală, hemocromatoza, B. Wilson, amiloidoza, DZ, eclampsia, panarterita nodoasă, lupusul eritematos, leptospiroza, șocul, insuficiența cardiacă, arsuri, toxine, tetraclorura de carbon, halotanul, paracetamolul, tetraciclina etc.). În practica curentă cea mai importantă condiție care trebuie exclusă este insuficiența renală iatrogenă (produsă de diuretice, lactuloză, antibiotice aminoglicozide, substanțe de contrast). PROFILAXIE, TRATAMENT Prevenirea SHR
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
au fost eliminate. Este un fenomen rar întâlnit în practica curentă; noi am semnalizat un procent de 4% din cazuri într-un studiu preliminar (30). Edemul neuropat se instalează de obicei lent. Piciorul poate fi cald, uscat, cu o tentă eritematoasă, iar câteodată rece și eritematoviolaceu, mai ales atunci când cazul este complicat de boli cardiace. Pacientul prezintă edem unilateral sau bilateral agravat de poziția declivă. S-a arătat că pierderea tonusului simpatic cu creșterea consecutivă a fluxului sangvin prin șunturile arteriovenoase
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
denumit și „angiodermita necrotizantă” în unele cercuri este spontan în apariție, relativ rar, localizat în zona maleolei externe sau în partea laterală a gambei. Este dureros, acoperit de o escară necrotică, cu margini bine delimitate cu sau fără o tentă eritematoasă, baza este fibrinoasă (spre deosebire de baza roz, granulată a ulcerelor neuropate). Acest tip de ulcer se mai întâlnește la pacienții cu hipertensiune și insuficiență renală cronică. Ulcerele mixte sau neuroischemice în sensul strict adevărat, al denumirii, adică cauzate totodată de arteriopatie
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
la nivelul membrului inferior respectiv și vene dorsale destinse), dar poate fi cauzat și de insuficiența venoasă cronică sau de insuficiența cardiacă sau renală. Edemul poate fi cauzat de infecție, neuroartropatie, infarct muscular diabetic sau traumatism (toate având o tentă eritematoasă), în timp ce varicele și insuficiențele cardiace produc edeme cu tenta ușor violacee. La ulcere se vor observa: localizarea, dimensiunile, marginile și fundul leziunii, starea tegumentelor ce înconjoară leziunea. Ulcerele neuropate sunt localizate, de obicei, în zone de mare presiune (zona plantară
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
prin depistarea anticorpilor la preparatele insulinice inclusiv cele de tip HM, puțini dintre aceștia exprimă reacții clinice. Hipersensibilitatea la insulină poate avea caracter local și sistemic (29). Hipersensibilitatea locală este mediată IgE și apare la locul administrării insulinei. Reacția este eritematoasă sau cu aspect de papulă, pruriginoasă sau chiar dureroasă. Uneori, local, pot apărea noduli subcutanați, la aproximativ 30 min de la administrarea insulinei, fenomenul durând aproximativ 24 h. Cu timpul, prin administrările repetate insulinice se produce desensibilizarea și dispariția fenomenelor locale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
pe scurt cauzele non-ateromatoase ale bolii arterelor coronare epicardice. Aceste afecțiuni pot fi, în mare parte, ele însele cauze ale insuficienței renale cronice, putând persista/reapărea la pacientul dializat. Vasculita coronariană din granulomatoza Wegener, sindromul Churg-Strauss, purpura Henoch-Schoenlein și lupusul eritematos sistemic survine rar, dar este bine caracterizată. Anevrismele arterelor coronare au fost evidențiate în poliarterita nodoasă clasică, în boala Kawasaki la copii, sindromul Churg-Strauss, displazia fibromusculară și boala polichistică renală forma autosomal dominantă [Goldsmith și Covic, 2001]. Afectarea vaselor mici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
obstructivă consecutivă. Afectarea cardiacă este rară (5%), fiind caracterizată prin disfuncție sistolică, aritmii și tulburări de conducere atrioventriculară. Răspunsul la corticoterapie este în general bun. Alte boli sistemice cu afectare concomitent renală și cardiacă sunt reprezentate de scleroza sistemică, lupusul eritematos sistemic, oxaloza primară și de sindromul imunodeficienței umane dobândite. Fiziopatologia insuficienței cardiace la pacientul renal Insuficiența cardiacă congestivă reprezintă un sindrom clinic caracterizat prin semne și simptome cauzate de suprasolicitarea de volum și/sau reducerea debitului cardiac. în termeni fiziopatologici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Ipoteza este în acord cu localizarea lor anatomică, la poarta de intrare în organism, în țesuturile nelimfoide (tegument, intestin), dar și în situsurile inflamatorii. Limfocitele T γ/δ se aglomerează în focarele inflamatoare cronice (membrana sinovială, leziunile asociate cu lupusul eritematos diseminat). 1.2.1.4. Dezvoltarea ontogenetică a limfocitelor În ultima parte a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a celulelor îmbătrânite sau modificate sau a celor care au fost infectate cu diferiți agenți patogeni etc.). Dacă intensitatea acestor procese depășește limitele fiziologice și sunt afectate și celulele proprii (self-ul funcțional) atunci se declanșează manifestări patologice (exemplu, lupusul eritematos sistemic). Uneori, aceste manifestări sunt precedate de existența unor alterări preliminare ale țesuturilor (exemplu, colita ulcerativă). Incidența și impactul asupra societății. Bolile autoimune considerate individual au o incidență redusă în populația generală (tabelul 11.1). Cu toate acestea, numărul mare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă clasică, sarcoidoza, criopatiile, boala grefă-contra-gazdă etc. În unele boli autoimune anticorpii nu par a fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]