2,389 matches
-
a cinematografului și teorie a imaginii cinematografice. Cinefilul nu este obligat să privească filmul în această ordine a prezentului, a actualității, a unei diacronii legitime, selecția lui nu este nu doar una de gust, ci una ființială. Cinefilul este un erudit al nostalgiei, prin urmare, inevitabil și aproape extatic întors cu fața către trecut prin intermediul căruia comunică cu prezentul, explorator al unui univers de umbre tandre, îndepărtate, efemere, hipnotice, până la a deveni, în timp, una dintre ele. Cinefilul are propriile sale
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
sfântului traducător. Obiectul este unic în tratarea temei Chilia Sf. Ieronim, altfel foarte populară printre pictorii renascentiști. S-au încercat felurite și fanteziste interpretări, dar toate nu au putut explica simbolismul dovleacului uriaș, atârnat de grinda chiliei unui sfânt și erudit traducător al Bibliei. În opinia noastră, „dovleacul lui Dürer” se cere înțeles ca o glumă cu notă de pamflet, și nu ca un banal decor realist, care, chipurile, cum spune exegeza academică a lui Ch. Heaton din The Life of
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
academică a lui Ch. Heaton din The Life of Albrecht Dürer of Nürnberg (London, 1881, p. 204), ne „vorbește de agricultura practicată de călugări (sic!)”. În opina noastră, uriașul dovleac trimite la o anecdotă a lui Seneca, celebră în mediile erudite ale vremii lui Dürer și care circula în ediția Beatus Renanus (Basilea, 1515) „la pachet” cu satira anticatolică a lui Erasmus, Elogiul nebuniei (1509). Este vorba despre pamfletul lui Seneca intitulat Ludus de morte divii Claudii Caesaris (Glumă la moartea
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
permite și o observație amuzantă. În Viața Sfântului Ieronim, atribuită lui Eusebius, există un episod în care episcopul traducător povestește un vis în care se făcea că a ajuns în cer. Aici, instanța divină nu pregetă să îl acuze pe eruditul teolog că este mai degrabă „ciceronian, decât bun creștin”. Episodul consună însă flagrant cu călătoria la judecata din cer a Împăratului Claudius din pamfletul lui Seneca. Hilar este faptul că, citind visul în respectul propriei traduceri, acest „monachus Christi fidelissimus
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
maestru: crearea unei așteptări în cititor brusc dezamăgită, iar pe golul ivit, explozia de dinamită a unui nou sens. Așa se petrece cu primul „creion“, dedicat lui Lovinescu, care pare la început recenzia unei ediții, apare ulterior drept o cercetare erudită a mediului și angoaselor criticului, o enumerare cantitativă a medicațiilor sale, pentru ca, brusc, sugestia aproape tacită a unui diagnostic incredibil să deschidă implicații filologice sclipitoare (descifrarea unor abrevieri ale jurnalului), dar și rescrierea unei pagini importante de biografie literară. La
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
pășind pe un teren al antecesorilor luminați, de unde și-a ales un alt critic, spre a-și măsura forțele „în funcție de el” (Milton II), Samuel Johnson, care, în calitatea sa de critic de poezie, a scris ca poet, și nu ca erudit. „Din cauză că el însuși era poet - și încă unul bun -, ceea ce a scris despre poezie trebuie citit cu respect” (Johnson, critic și poet); „mă interesează mai mult ce au scris despre poezie poeții decât ce spun despre ea criticii care nu
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
personalitate cunoscută, frecventată și prețuită, are și el instincte care-l ajută să găsească în maldăre de volume titlurile care se vând apoi la preț înzecit, însutit. Într-un asemenea comerț contează enorm educația și cultura, căci anticarii autentici sunt erudiți, văd cu un ochi lumea ficțională, cu altul obiectul în care ea se perpetuează. Colecționarii de cărți alcătuiesc o clasă aparte, eterogenă, cu motivații diferite, au în comun pasiunea și banii care le îngăduie să obțină cărți rare și scumpe
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
acelea stilistice din Arta prozatorilor români. Tocmai înclinația spre ideile generale îl va determina să se consacre unor studii precum Dualismul artei sau Estetica. De altfel, Vianu nu e un creator, ci un consolidator, spirit mai curând didactic decât artistic, erudit și circumspect. O singură dată s-a lansat într-o aventură intelectuală, și anume în teza de doctorat susținută cu Karl Gross la Tübingen în 1922, având ca temă „problema valorizării” în estetica lui Schiller, când a dovedit temeritatea de
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
căreia răbufnirea lui Grama s-ar datora nu unei antipatii sau unei convingeri de ordin personal, ci unei mentalități (prilej pentru o minuțioasă investigație a „specifiului” cultural blăjean). S-ar părea, conform lui Ioan Chindriș, că pur și simplu tradiția erudită, marcat științifică și în consecință strălucind de sobrietate a orașului transilvan respingea organic romantismul. Și nu e întâmplător, arată editorul, că, atunci când acesta s-a manifestat, a făcut-o subreptice, sub protecția anonimatului. Era deci pe undeva firesc ca Alexandru
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
Apoi, în martie 1937, a fost internat în sanatoriul bucureștean Saint Vincent de Paul și, după alte suferințe atroce, în martie 1938 moartea l-a izbăvit. Secțiunea de corespondență din această ediție a d-nei Mădălina Lascu e răvășitoare iar prefața eruditului domn Ion Pop lămurește cum se cuvine tot ce mai era de spus. M. Blecher, mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică. Ediție întocmită de Mădălina Lascu. Prefață de Ion Pop. Editura Hasefer, 2000.
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
a lui Derrida trebuie să-l ignore dacă dorește să-și mențină valabilitatea. N-am să reiau poeticele distincții între fantome și spectre pe care prefațatorul le-a descoperit în Dali și pe care i le servește, cu oarecare sadism erudit, prefațatului. Prefer să nu văd în Marx nici o fantomă rotofeie, nici un spectru scheletic, dar un strigoi popular, unul din acei moroi care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
se erijează în autorul prefeței, lăsînd publicul să creadă că volumul în sine ar aparține filosofului în viață, personaj continuînd de fapt tradiția lui Moses Herzog. Idee nuanțată cu ocazia apariției romanului Ravelstein: "Fiindcă o persoană care construiește o teorie erudită, pentru orice situație, cu o singură variabilă și profund fantastică, despre motivul pentru care lumea se descompune este exact genul de personaj căruia Bellow i-a dedicat întreaga sa carieră". (Louis Menand, Bloom's Gift, "The New York Review of Books
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
aer de mare personaj. Spunea că a venit pentru cîteva zile la Cluj spre a se recrea, fiind dezgustat de numeroasele intrigi ale coteriilor scriitoricești din capitală. Sper că va petrece clipe de reală destindere alături de mai tînărul său prieten, eruditul Mircea Vaida, spirit prob și dezinteresat". Ori, în aceeași notă, portretul lui Augustin Buzura: "Buzura, aferat ca de obicei, plin de sentimentul valorii sale, pe care îl refulează cu greu în așteptarea ceasului său de glorie și de consacrare oficială
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
a lui Constantin Brăiloiu). Tonul convențional-academic al eseului dispare în cea de-a doua parte, Antifonic: Dialog între Philologus și Philomena. Duetul secund instaurat de cuvîntul editorului Șerban Foarță se arată acum în toată complexitatea sa - un dialog liber și erudit, o explicație și o subminare a lucrării de tip academic. Discuția se încheie firesc, așa cum a și început, motivul fiind epuizarea Kairos-ului: "Philologus: Și iată că, așa cum mi-ai promis, ai executat o frumoasă "roată a țiganului", revenind pe banda
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
20-30 unii zic chiar 40 de redactori-colaboratori" în Răspunsurile "Revistei Contimporane". Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special la erorile lui V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît "nu este erudit și literat ex professo", ca .V.A. Urechia, "nu este profesor de literatură și istorie la o universitate a statului". Grădișteanu nu înțelege că, în limba română, cuvintele "imediat alăturea", subliniate de Maiorescu, reprezintă "beție de cuvinte". Lecția lui Maiorescu
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
ceilalți). Cristian Bădiliță este, după cum se știe, un tânăr poet și eseist strălucit, aflat la studii la Paris. Jurnalul său cuprinde însemnări făcute în anul 1997, când autorul avea 29 de ani. Inițiat în filologie clasică, literatură modernă și teologie, erudit ca un nou "adolescent miop", specialist în patristică, autorul jurnalului face înainte de toate o cronică a aventurii lui spirituale. El se supraveghează în timp ce învață, își gândește propria sa gândire și povestește în cuvinte inspirate - care aparțin uneori poetului, alteori filosofului
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
Despărțămîntul "Mihail Kogălniceanu" - Iași) e publicat un interviu luat de Valeriu P. Stancu profesorului Andrei Corbea-Hoisie, laureat al Premiului Herder și al Premiului "Jacob și Wilhelm Grimm" - prestigioasă distincție acordată celor mai buni germaniști din lume. Din interviu aflăm că eruditul și talentatul nostru colaborator este și un bun organizator, de vreme ce a fost ales să conducă, la Universitatea Al. I. Cuza, nu Este o presă anarhizată și din pricina veleităților unor patroni de presă și datorită nivelului celor care scriu prin ziare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
nu izbutește cu adevărat să comunice lucrurile cu adevărat esențiale despre sine. Tehnicile literare din Sub vulcan sînt moștenirea modernismului: fluxul conștiinței, între acestea, funcționează impecabil, creînd din inși mici golfuri pierdute în ceața gîndurilor. De modernism țin și aluziile erudite, citatele din Marlowe, Blake și mulți alții. Lowry scrie cu ustensilele subtile și greu de manipulat ale începutului de secol 20, dar o face, totuși, cu scepticismul și ironia subțire ale sfîrșitului acestui veac. Poate că într-o asemenea combinație
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
controlez recepția; am dat drumul la cărți, iar cărțile au soarta lor. Acesta ar fi un motiv de iritare și de satisfacție în același timp, de neaderență la tot ce se întîmpla". Uluitor e să aflăm că marele cercetător și erudit a efectuat, timp de multe decenii, un travaliu pentru care nu avea chemare, care nu-l exprima: "nu eram un om de litere...". Ca și: Nu eram pur și simplu "literat", dar trebuia să fac o astfel de figură, să
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Timpul nisiparniței Catrinel Popa Timpul nisiparniței La prima vedere, Cartea ceasului de nisip (Das Sanduhrbuch) este doar un fermecător și erudit eseu despre instrumentele de măsurat timpul. Chiar dacă nu ar fi decît atît, cartea lui Ernst Jünger ar constitui, cu siguranță, un punct de referință într-o eventuală istorie a discursului cultural despre timp și temporalitate. Nisiparnițe, cadrane solare, clepsidre, ceasuri
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
îi interzicea să scrie. (De aceea n-a apărut niciodată acel tratat de sociologie pe care profesorul îl anunța, în anii treizeci, ca o apariție iminentă). Dar în îndelungatul său stagiu de studii, acumulase atîta carte încît era un efectiv erudit în materie, putînd alcătui, la cerere, unui student, pentru o lucrare cu orice temă sociologică, o bibliografie completă și chiar la zi. Ajuns profesor de sociologie la Iași, a fost surprins de dezlegările finalmente ale războiului. Și cum avea în
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
ca metodă comparatistă, Oedip: între mitanaliză și psihocritică, Copilul divin în Faust, Eidola - imagini ale dublului în Romantism, Omul fără însușiri:între androgin și hermafrodit... Dar dorința autorului nu e de a le propune cititorilor doar cîteva noi studii comparatiste, erudite și subtile, asupra unor teme ce sînt locuri comune ale cursurilor și tratatelor de literatură comparată. în spatele primelor nouă eseuri se ascunde o aceeași perspectivă; celui care nu a înțeles lucrul acesta în urma lecturii, Corin Braga îi dezvăluie secretul, în loc de
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
gîndit mult la astfel de puncte de vedere citind, cu mare interes, cartea d-lui Andrei Oișteanu Imaginea evreului în cultura română. Neluînd în seamă teorii, totuși, antropologice, precum cele amintite mai înainte, dl Andrei Oișteanu își construiește, senin și erudit, o carte care le infirmă. Pentru că ce alta face autorul nostru decît să studieze, atent și cu metodă, într-o carte corpolentă și incitantă, felul cum se reflectă imaginea unui popor (în cazul de față cel evreu) în mentalul imaginar
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie într-un ansamblu caracteristic și, să spun, specific. În acest fel, autorul nostru reface, în felul său, erudit și cu umor, interacțiunea dintre români și evrei pe o distanță de aproape un secol și jumătate. E, numai și asta, o performanță care merită apreciată cum se cuvine. La începutul cărții, autorul dezvăluie, bine, ce urmărește cu cartea sa
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
aceste prejudecăți născătoare, bimilenar, de numeroase atacuri antisemite. Și, ca și în capitolul precedent, aceste prejudecăți sînt urmărite, în modul de manifestare, în toată Europa, inclusiv, firește, în România, relevîndu-se pogromurile, destule, ivite ca urmare a prejudecății omorului ritual. Cartea, erudită, a d-lui Andrei Oișteanu e o pledoarie, inteligentă, împotriva tuturor prejudecăților legate de evreul imaginar. O recomand cu căldură. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european. Editura Humanitas, 2001.
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]