237 matches
-
care țin de o relație imemorială a omenirii cu spălatul rufelor... Munca creatorului de publicitate constă, ca în cazul medicului care decodează un vis, să vorbească eficient, astfel încât un verb în aparență neînsemnat să conducă la cumpărarea produsului, după ce a escamotat barajul constituit de gândirea conștientă". citat de Isabelle Pons și Laurence Villepelle în Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, p. 186. În alt loc, însă, Barthes îi acceptă mitului funcția asertivă, notând că "mitul nu neagă lucrurile, funcția sa este, dimpotrivă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dalta, îl strâng în găleți și-l aruncă jos. Totul cu grijă, minuțios, fără grabă. Romanticii au făcut din ruine un obiect al regretului, dar, din păcate, istoria a fost amestecată în multe lucruri urâte pe care elegiile ruinelor le escamotează... Memfîs, jefuit și ajuns carieră de piatră, Teba, cea cu o sută de porți, cum o slăveau cei vechi, prădată și distrusă, Babilonul cel detestat de profeți, dărâmat, locuitorii uciși și pământul risipit în cele patru vânturi, cetatea Ninive arsă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
afară, și reziduuri de fabulație, acestea fiind nu numai transferate, imperceptibil, din planul ideal în cel al realității, ci și ridicate la rangul de lipsuri caracteristice întregului colectiv, lucru pe care îl resping cu toată fermitatea. Nu vrem, tovarăși, să escamotăm lipsurile ce ne revin nouă, comuniștilor, tuturor celor din redacție. Este, în opinia mea, clar că tocmai aceste lipsuri, la care mă voi referi ceva mai încolo, au oferit o canava pentru broderie. Maturitatea politică la care suntem chemați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
activitatea organizației, în general, un mod nepartinic de abordare și de rezolvare a problemelor. Nu s-a folosit, tovarăși, cadrul generos oferit de spiritul documentelor de partid pentru discutarea comportării morale a unor membri de partid. Nu e momentul să escamotăm, tovarăși, că o serie de membri ai acestui colectiv nu și-au justificat locul în ce privește mobilizarea plenară a forțelor lor pentru a da tot ceea ce pot sau ar putea să dea și trebuie să avem în vedere acest fapt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
burice, la cățui, cu jeraticul pe jumătate stins, ca și cum tot ar mai fi avut de dat rest, în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor clienți care cumpărau stafide, acadele și alte multe produse coloniale, escamotate de comerțul socialismului biruitor; cu țațe grăsune, care pipăiau perdelele de mătase de la ferestre, în serile geroase și vineții, căutând, cu o atroce duioșie, fisuri în morala nevestelor tinere, după părerea lor, prea frumoase, pentru un singur bărbat, având premoniția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la modă, de "Vladimirovici", fu impresionat plăcut de apelativul înnoitor "Vlady". Îmbunat și binevoitor, se aplecă spre fătuca obraznică despre care el nu știa nimic, nici măcar că începuse ea singură să-și promoveze numele fanariotizat de "Zoe", pentru a-l escamota pe "Zoia" înscris în actul ei de naștere. Prenumele Zoia fusese caligrafiat în catastif de mâna unui notar beat, la îndemnul lui taică-său, care era și mai beat și care în plus citise cu câtva timp în urmă romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
totul altă legendă: Acolo, în lagărul de robotă, mama a avut norocul să i se facă milă de ea unei femei-comisar, fata unui comandant de submarin al flotei marine sovietice din Baltica. Era fiica acelui nemilos Serghei Marinescov, nume ce escamota pe Marinescu, cetățeanul de obârșie română din Odesa, comandantul submarinului care a lovit cu trei torpile nava nemțească Wilhelm Gustlof, scufundând-o cu tot cu miile de nenorociți refugiați, ce încercau să scape din punga de la Konigsberg, unde-i înconjuraseră tancurile T
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
noastră. Acum venim la opul pe care "Romînul" îl numește Teoria generală a statului și al cărui titlu adevărat e Allgemeines Staatsrecht. Vom reproduce întreg pasagiul din capitolul XXIV (pag. 223), ca să se vază înc-o dată în ce fel "Romînul" escamotează toate părțile câte nu-i convin, citând numai bucățele cari, izolate, nu reprezintă spiritul textului. Iata-l: În fine înstrăinarea teritoriului statului sau a unor părți a lui în formele și după noțiunile dreptului privat, precum au obicinuit a o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vestitul Pseudo-Ureche, reprezentantul-prototip al furtișagului literar și coleg cu d. Petrescu, Pseudo-Ureche, care își ia operile dramatice din Lope de Vega, știința filologică de la un băiat de 15 ani (Ascoli) și care n-are nimic al lui, de la nume începînd, escamotat de la un cronicar vechi, până la zecile de volume ce promite a le publica, acest prototip, zicem, n-a putut rămâne fără imitatori mai mult ori mai puțin îndrăzneți. În prefața Aritmeticei sale d. Petrescu zice că, profitând de experiența făcută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rândul ei, nu poate fi apucată și trasă înaintea judecății de nimenea. Acesta e sistemul cel mai nou, inventat anume de d. C. A. Rosetti, întîi pentru a scăpa de orice responsabilitate pe confrații din ministeriu, al doilea pentru a escamota coroanei dreptul ei de control legiuit asupra actelor guveniului, al treilea pentru a face iluzoriu dreptul pe care îl are nația de a-și exercita controlul în afacerile publice. Pe această cale de nelegiuită suveranitate d. C. A. Rosetti a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne despart în realitate. Din toate discursurile n-am văzut decât două idei ce par a stabili o divergență de opiniuni. Minoritatea se miră cum guvernul nu ia inițiativa în cestiunea izraelită, făcîndu-i din aceasta o acuzațiune că voiește să escamoteze cestiunea și ascunzîndu-se în adăpostul maiorităților să scape de răspunderea ce incumbă. Al doilea se supără pentru lauda legalității, care ar fi fost asemenea o cauză a liniștei. N-aveți drept să cereți fin proiect de lege. Ele sunt sesizate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
frenetică la retragerea subită a finanțării" (p. 148). Un episod remarcabil merită evocat pentru a depicta calea politică ezitantă adoptată de elita guvernamentală cu privire la educația publică. Legea instrucțiunii din 1864 prevedea înființarea de școli "în fiecare comună rurală". Pentru a escamota această prevedere fără a o și viola în mod fățiș, conservatorii aflați la guvernare au recurs la un artificiu legislativ ingenios, adoptând, în 1874, o lege asupra unităților administrative care a redus numărul de comune la jumătate. Titu Maiorescu, ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu-l însărcinează a reprezenta idei ce nu sunt împrăștiate de tară. Când însă cineva a fost republican la Ploiești numai pentru că n-avea slujbă, iar din momentul în care a căpătat-o se leapădă de tot trecutul lui și escamotează principiile adversarilor săi politici, pentru a se drapa cu ele, făcîndu-se a nu ști ce au fost până ieri, atunci țara cunoaște cu cine are a face și nu-i mai dăruiește încrederea pentru nici o împrejurare. Astfel stă azi lucrul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
muncă proprie. Acesta e, din contra, totdauna la dispoziția muncitorului, căci, daca n-ar fi, ar rămânea improductiv. Daca socialiștii români ar face bine să cerceteze sub câte sute de forme bugetare, fie ale comunei, ale județului, ale statului, se escamotează și cel din urmă ban câștigat de omul din popor prin muncă, pentru a hrăni cu el clasa de postulanți și de ambițioși de rând cari trăiesc din fondul mizeriei comune, fără nici o compensație pentru aproapele lor, atunci s-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cultiva, nici liniștea de a ajunge la bun trai, pentru a ajunge în urmă la asemenea rezultate, de a vedea Caradalele și Pherekyzii, străinii aceștia, rățoindu-se, fără merit și fără compensație, în demnitățile publice și formând pătura menită a escamota încet - încet din mînile rasei române moștenirea ei istorică atunci în adevăr la ce ne mai și permitem luxul unui stat propriu? Din acest punct de vedere, dureros și crud ca orice cunoaștere de sine însuși, poate fi cineva un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în urcarea birurilor, în înmulțirea datoriei publice ș. a. m. d. Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare, el e evident. Formula unei organizații conservatoare, abstracție făcând de țară și de poporul istoric, se dovedește a fi sterilă și lesne de escamotat. Vedem că roșii, maiestri în precupețirea unor asemenea formule, au devenit peste noapte din republicani monarhiști și că primesc orice program politic, numai la putere să rămâie. Treaba lor să răsucească și să falsifice principiile conservatoare și să pretinză că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Treaba lor să răsucească și să falsifice principiile conservatoare și să pretinză că sunt ale lor. Pentru noi principiile sunt un mijloc pentru păstrarea predominării rasei române în țară; pentru ei un mijloc de-a rămânea la putere și a escamota încrederea celor lesne de amăgit. Lupta trebuie să devie mai substanțială și s-apropie timpul în care, în genere, deosebirea între idei conservatoare și liberale, între idealuri abstracte de organizație va căta să înceteze. Lupta se va naționaliza. De o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face de bună credință și în cunoștință de cauză sau numai ca pretext și pro forma. Roșii sunt în adevăr meșteri în escamotarea ideilor noastre și în renegarea propriului lor trecut. Și una și alta-i privește. Dar cum le escamotează și cum se renegă? Ni se pare că, totdauna, îndărătul apostaziei lor se ascund vechile deprinderi cosmopolite și demagogice. S-a proclamat în adevăr regalitatea, dar M. Sa Regele a fost înconjurat cu oameni care n-au întru nimic de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ori naționale pentru a face averi din nimic, pentru a fi galopinii lui Bleichroeder și a cumpăra în numele statului cu 60 procente valori ce făceau 20 procente, pentru a ridica bugetul cheltuielilor în câțiva ani cu 40 procente, pentru a escamota în toate chipurile averea și bunăstarea publică. Trebuia poporul să vază această goană oarbă după avere fără muncă, să vază că rezultatul final este sărăcia tuturor, pentru a se convinge că roșii sunt străini ca rasă și ca apucături, că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu l-ar mai recunoaște dacă s-ar ridica din morminte. Și de unde vin toate acestea? Opinia noastră rămâne statornică. Pe deasupra poporului nostru s-a superpus o pătură străină fără tradiții, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simțul său istoric, simțul de dezvoltare continuitivă și organică, acel simț pentru care în fiece an avem o zi mare: Moșii. Moșii - patres, moșia - patria, cu orînduielele lor bune și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străine de legi, născute în alte împrejurări, la alte popoare, după constrângerea prin nevoi cu totul de altă natură; de astă dată proiectele d-lui P. Carp, depuse de mai mult timp pe biuroul Camerei, formează tezaurul din care guvernul escamotează {EminescuOpXII 420} cîte-o idee, pentru a o prezenta, cu multe și rele modificațiuni, ca a sa. Astfel d. C. A. Rosetti și-a apropriat, în altă formă și cu știrbiri în rău, proiectul privitor la cârciume și, tot din seria
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu prea știm în ce se vor fi deosebind. Duelul între reputații individuale a luat locul comparării de argumente și al luptei între convingeri. Lucrul a ajuns atât de departe încît d. C. A. Rosetti e pururea în stare a escamota un proiect de lege, în esență conservator, ba {EminescuOpXII 423} reacționar chiar, numai popular să fie, fără a ține seamă că un asemenea proiect e diametral opus seriei de principii pe cari d-sa-le profesează. Cată dar să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
voi, dar învingeam noi, indiferent la urma urmelor, tot adevărul, tot tăria învingea. Dar nu... pipăind pulsul mulțimii, ați simțit că ceea ce noi zicem trage mai greu la cumpănă, și în ultimul moment... în ajunul de-a cadea, ne-ați escamotat ideile, prefăcîndu-vă că renegați pe-ale voastre, că le-ați dezbrăcat ca pe-o haină veche și zdrențăroasă, furând purpura noastră nepătată. Și ați găsit oameni cari să vă urmeze dintre noi... ceea ce-i și mai trist... Care e cauza
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cele 20 000 de străini ce curg an cu an în țară, vază mortalitatea populației noastre {EminescuOpXII 461} {EminescuOpXII 462} autohtone și se va convinge că suntem jertfa unei colosale mistificații, că sub formele înnoitoare * ale statului național ni se escamotează, zi cu zi, pământul, averea, viața copiilor noștri, naționalitatea. Vom spune-o noi adevărul adevărat, voi" spune-o cu, omul care n-aspiră la nimic, care aș arunca la picioarele ministrului o Stea a României ce-o poartă un trădător
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum era adevărată în vremea cronicarului. Basarabia de la Hotin pân-la mare a vîndut-o un grec pentru bani; Bucovina a vîndut-o un grec, dragomanul Moldovei, împreună cu capul Domnului ei; dinastia Țării Românești au fost răsturnată de greci; averea bisericii a fost escamotată timp de sute de ani de greci, în fine demagogia cea mai rea e introdusă în țară de-un grec, C. A. Rosetti. E peste putință a deschide o filă a istoriei noastre făr-a găsi la orice mârșăvie, la orice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]