KorAP: Find »[drukola/base=escatologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 >

168 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

caz, din gândirea gathică (Boyce, 1992, pp. 76 sqq.), iar Încercarea de a despuia bogata terminologia gathică de orice valoare escatologică, făcută mai ales de H. Humbach și J. Kellens, este exagerată și, pe ansamblu, puțin convingătoare. În schimb, o escatologie reală individuală și generală se exprimă În G³th³ prin credința În supraviețuirea sufletului până În momentul unei judecăți finale când va avea loc adevăratul „sfârșit”, când atât sufletele, cât și trupurile Își vor relua viața bucurându-se de cele două fericiri

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
să se vadă În Zoroastru primul „apocaliptic” al Orientului antic (Nyberg, 1938, p. 267; Duchesne-Guillemin, 1948, pp. 142 sq.; Rudolph, 1961, pp. 113 sqq.; Widengren, 1983, pp. 77 sqq.; Boyce, 1984a, p. 74). Desigur, acest lucru nu Înseamnă că toată escatologia zoroastriană, care se reflectă și În literatura apocaliptică de limbă pahlavi, trebuie să-și aibă originile, În mod anacronic, În concepțiile inițiale. Unele elemente mitologice și elaborări teologice, prezente În izvoare mult mai târzii decât G³th³, dintr-o epocă ulterioară

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În literatura apocaliptică de limbă pahlavi, trebuie să-și aibă originile, În mod anacronic, În concepțiile inițiale. Unele elemente mitologice și elaborări teologice, prezente În izvoare mult mai târzii decât G³th³, dintr-o epocă ulterioară sfârșitului imperiului sasanid, sunt În escatologia iraniană rodul unor speculații și dezvoltări succesive care ar fi putut să nu fi primit influențe străine elenistice și iudeo-creștine. Totuși, este greu de presupus, după cum s-a propus (Gignoux, 1986a; 1986b; 1985-1988) pe baza unei definiții a apocalipsei ca

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pe baza unei definiții a apocalipsei ca gen literar care s-a afirmat În Iran Într-o perioadă relativ târzie, că raportul Între lumea religioasă iraniană și cea iudaică ar putea fi inversat. Într-adevăr, apocalipsa presupune o formă de escatologie individuală și generală și nu există dubii că gândirea gathică a reprezentat În Iran și, În general, În Orientul antic, primul nucleu al unei fecunde și incisive idei escatologice, anterioară Începutului secolului VI Î.Hr.. Prima direcție, pe care, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Începutului secolului VI Î.Hr.. Prima direcție, pe care, cu siguranță, au urmat-o contactele dintre cele două lumi religioase a fost dinspre Iran Înspre Israel (pentru această teză, vezi Boyce În Boyce-Grenet, 1991, pp. 365 sqq.), și nu invers: escatologia dualistă din G³th³ a fost principalul izvor de inspirație, directă sau mijlocită, după caz, În procesul de răspândire a gândirii religioase a Iranului antic. Chiar dacă, În ceea ce privește această teză, direcțiile mai mult sau mai puțin negative (vezi Yamauchi, 1990, pp. 458

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
această teză, direcțiile mai mult sau mai puțin negative (vezi Yamauchi, 1990, pp. 458 sqq.) nu sunt rare, mai ales În ultimele studii, este greu de imaginat că gândirea gathică nu ar fi exercitat, În special prin dualismul sau prin escatologia sa, nici o influență asupra iudaismului de după exil. BibliografieTC "Bibliografie" Abegg, E. (1945), „Nietzsches Zarathustra und der Prophet des alten Iran”, În Nietzsche. Conferences prononcées à Genève sous les auspices de la Fondation Marie Gretler, Erlenbach, Zürich, pp. 64 sqq. Amiet, P.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
suverani cu o sensibilitate aparte pentru diferitele forme de cunoaștere ale epocii, s-a străduit mereu să consolideze propria cultură științifică și filozofică, armonizând cu tradiția religioasă noile cunoștințe legate de cele mai variate domenii ale cunoașterii, de la cosmogonie la escatologie, astronomie, logică, fizică, istorie naturală, drept, medicină etc. S-a vorbit deja despre rolul important pe care tradiția Îl atribuie unor preoți zoroastrieni În opera de codificare a canonului scripturii, ca Tansarxe "Tansar" sub domnia lui Ardașir și Âdurb³d ș

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de suflete după moarte, În funcție de comportamentul de pe pământ. Există o enumerare minuțioasă a chinurilor din infern pe măsura păcatelor comise. Caracterul vizionar al Ard³ Wșr³z n³mag apropie această operă de literatura apocaliptică zoroastriană (Boyce, 1968a, p. 48; cf., infra). O escatologie apocaliptică, cu viziuni și revelații ale evenimentelor viitoare și finale, este un subiect care, În zoroastrism, a furnizat material pentru un gen literar cu rădăcini de netăgăduit În tradiția iraniană, de la G³th³ la Yașt 19 (cf. infra, subcapitolul 2.4

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care au existat Între poporul lui Israel și noii stăpânitori ai imperiului multinațional al Ahemenizilor, de la Cirus cel Mare la Darius I și, mai ales, despre influența exercitată de concepțiile religioase iraniene asupra iudaismului de după exil, mai ales În ceea ce privește angelologia, escatologia și tendințele dualiste (Bousset, 1926). Între izvoarele non-iraniene au o importanță deosebită, mai mult pentru profilul istoric decât pentru cel doctrinar, din cauza caracterului lor polemic și tendențios, izvoarele creștine, siriace (fapte ale martirilor etc.; cf. Hoffmann, 1880) și armene, pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
wd³d 2,42); ființa jumătate om-jumătate bovină, pe nume G½patș³hxe "Go>patșa>h" (Christensen, 1932, pp. 53 sq., Gnoli, 1980, pp. 20 sq.; 1985) care locuiește pe malul fluviului D³yt³ (cf. supra) etc. 4. Soteriologia și escatologiatc "4. Soteriologia și escatologia" Toată viața care se desfășoară În marele eon cosmic de 12 000 de ani este un fel de istorie sacră - de la creația spirituală la cea materială și la transfigurarea vieții ființei Într-o nouă existență, devenită minunată, luminoasă și perfectă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
neputincios (Yașt 19, 95 și 96). Aceste idei sunt probabil rodul speculațiilor sacerdotale care au dezvoltat și Îmbogățit concepte deja prezente În G³th³. Zamy³dxe "Zamya>d" Yașt (Yașt 19), conține În partea sa finală o expunere a principalelor concepte ale escatologiei zoroastriene, cu certitudine, o elaborare teologică a Învățăturii lui Zoroastruxe "Zoroastru", așa cum o demonstrează, printre altele, numele dat pentru saoșyant, Astvat-eretaxe "Astvat-ereta" „cel care cuprinde Adevărul”, compus probabil dintr-un citat gathic (Yasna 43, 16: Bartholomae, 1904, col. 215; Kellens

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
le ierte și să le salveze de o pedeapsă veșnică: această iertare este posibilă pentru că Răul va fi complet nimicit, deposedat de armele și puterile sale, odată ce timpul său se va fi scurs (cf. Molé, 1961, p. 173). Cât despre escatologia individuală, și aceasta dezvoltă și reelaborează conceptele care apar in nuce deja În G³th³, cum ar fi motivul podului sufletelor și conceperea da¶n³xe "dae>na>" ca o „conștiință” sau un „eu interior”. Textele avestice din Wid¶wd³d 19, 26

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de către Alexandru Macedon. Iranismul a avut o contribuție esențială la cultura elenistică, la fel cum exercitase deja, chiar În privința religiei, o influență esențială asupra altor tradiții culturale, cum ar fi iudaismul din perioada de după exil, În angelologie, demonologie, dualism și escatologie (cf. Bousset, 1901; 1907; 1926; Reitzenstein, 1921; Reitzenstein și Schaeder, 1926). Alexandru reprezintă ruptura cea mai gravă și mai profundă a tradiției iraniene, mai ales În ceea ce privește religia. Nu fără motiv propaganda sasanidă i-a demonizat imaginea: În Întreaga tradiție zoroastriană

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Personennamenbuch), Viena. Ambashthya, B.P. (coord.) (1976), Contributions on Akbar and the Parsees, Patna. Andreas, F.C. (1904), Die Entstehung des Awesta-Alphabetes undsein ursprünglicher Lautwert”, În Verhandlungen des XIII. internationalen Orientalisten-Kongresses, Hamburg, September 1902, Leiden, pp. 99-106. Asín Palacios, M. (19432), La escatologia musulmana en la Divina Comedia, Madrid, Granada ștrad. it., L’escatologia islamica nella Divina Commedia, Parma, 1994ț. Asmussen, J.P. (1961), „Das Christentum in Iran und sein Verhältnis zum Zoroastrismus”, În Studia Theologica, nr. 16, pp. 1-22. Asmussen, J.P. (1965), X

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Parsees, Patna. Andreas, F.C. (1904), Die Entstehung des Awesta-Alphabetes undsein ursprünglicher Lautwert”, În Verhandlungen des XIII. internationalen Orientalisten-Kongresses, Hamburg, September 1902, Leiden, pp. 99-106. Asín Palacios, M. (19432), La escatologia musulmana en la Divina Comedia, Madrid, Granada ștrad. it., L’escatologia islamica nella Divina Commedia, Parma, 1994ț. Asmussen, J.P. (1961), „Das Christentum in Iran und sein Verhältnis zum Zoroastrismus”, În Studia Theologica, nr. 16, pp. 1-22. Asmussen, J.P. (1965), X”ăstvănîft. Studies in Manichaeism, Copenhaga. Back, M. (1978), „Die sassanidischen Staatsinschriften

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
61 1. Zeii Egiptului 61 2. Epoca arhaică 66 3. Piramidele 67 4. Concepțiile funerare 70 5. Lumea din jurul piramidelor 72 6. Religia și societatea 74 7. Sfârșitul epocii piramidelor 75 8. Criza conștiințelor 78 9. Reorânduirea societății. O nouă escatologie 80 10. Templul Și preoții 83 11. Magia 85 12. Lărgirea orizonturilor 86 13. O societate nouă 88 14. Teba Și regalitatea 88 15. Religia burgheză 90 16. Credințele funerare 91 17. O nouă teologie: Aton 94 18. Epoca ramsidă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și mesajul său 455 1. Zoroastru și G³th³ 455 2. Perioada și patria lui Zoroastru 457 3. Omul Zoroastru 459 4. Inovația 461 5. Cele două existențe 463 6. Dualismul 464 7. Concepția despre divin 467 8. De la dualism la escatologie: aspecte etice și sociale 471 Bibliografie 476 Religia zoroastriană (Gherardo Gnoli) 483 1. Izvoarele 483 1. Avesta 483 2. Literatura pahlavi 489 3. Alte izvoare 494 2. Idei, credințe și practici religioase 496 1. Trăsături specifice 496 2. Teologia: panteonul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
483 1. Izvoarele 483 1. Avesta 483 2. Literatura pahlavi 489 3. Alte izvoare 494 2. Idei, credințe și practici religioase 496 1. Trăsături specifice 496 2. Teologia: panteonul și pandemoniul 498 3. Cosmogonia și cosmologia 501 4. Soteriologia și escatologia 503 5. Obiceiuri, rituri, sărbători 506 3. Dezvoltarea istorică 514 1. Perspectiva istorică 514 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr. 515 4. Parsismul 526 Bibliografie 537 EUROPA PRECREȘTINĂ Religia indo-europenilor (Enrico Campanile) 549 1. Metodologia reconstrucției

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]