335 matches
-
vorba de o ruptură, aceasta se petrece conform descrierii cărtăresciene, într-un mod "soft, tandru și complice": "Modernismul este rejectat, într-adevăr, dar nu pentru că el este trecutul, ci tocmai pentru că el disprețuiește trecutul, pentru că, în goana după estetizarea și esențializarea intelectualistă a literaturii, după noutate cu orice preț, el s-a îndepărtat de la adevărata și marea tradiție literară a secolelor trecute. Această tradiție (adică adevăratul trecut) se cuvine recuperată și reinterpretată în spirit ludic, ironic și parodic, adică postmodern, ceea ce
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unui set de elemente sau caracteristici fundamentale sau de bază care sunt interdependente, compatibile și care se ajustează una la alta. Procesul analitic care stă în spatele determinării structurilor este cel de tipificare sau simplificare, ceea ce într-un anume sens înseamnă esențializare. De unde și problema că, modelul sau structura nu își găsesc în mod necesar corespondent în realitate, ceea ce conduce la ambiguitățile perspectivei. A vorbi de structură înseamnă de fapt enunțarea unei legi sau a unei relații condiționale între o serie de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul puterii în procesele de clasificare. În plus se sugerează că de fapt ceea ce face constructivismul este o simplă catalogare o categorizare ce este prin ea însăși o esențializare. În acest sens, postmoderniștii apreciază că trebuie accentuată importanța variației nu numai între categorii, ci și în interiorul lor, pentru că a spune de exemplu "antreprenor român" sau "român ortodox" pe lângă faptul că arată că "român" nu e o categorie omogenă, impune
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
chiar dacă ele ofeăa condiții mai grele de viață. Iar dreptul la instruire și educație nu poate fi luat nimănui. Acest lucru face că statul să ducă școală la copii fie ea și Într-un cătun. MOTIVARE PERSONALĂ Preocupările teoretice de esențializare a acestor experiențe legate de Învățământul simultan s-au dezvoltat Într-un ritm lent, ultimile lucrări publicate care să analizeze multiplele și complexele probleme ale acestui tip de Învțtământ au fost consemnate În anul 1968. De atunci doar În Revista
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
catehizare: Modelul catehezei dezvoltate și Modelul de cateheză scurtă. Scrierea va sta la baza catehezelor. Sfaturile teoretice poate constitui o prelegere introductivă, iar Modelul de cateheză scurtă servește ca exemplu de prelegere de sinteză, pentru că dovedește o grijă deosebită acordată esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și coerenței acestora, dezvăluirii argumentației științifice, enunțării unor ipoteze și teorii, analizei și interpretării critice a acestora etc. În pregătirea și expunerea unei prelegeri, profesorul va ține cont de unele aspecte legate de conținutul și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ordinii. În acest sens, "secolul al XVII-lea va prefera spectacolele ordonate și oamenii frumoși."21 De altfel, încă de la Aristotel, imitația naturii nu fusese înțeleasă în termenii unei copii perfecte, ci în liniile unei recompuneri care se subordonează unei esențializări, unei reduceri la elementele fundamentale prin selectarea unor aspecte reprezentative. Scopul este de a surprinde acele date ale umanului care transcriu universalul. Nu natura în integralitatea ei, ca în naturalism sau realism, prin care se realiza totuși o particularizare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
timpul și locul, pentru fiecare în parte existând anumite nuanțări. Astfel, acțiunea trebuie să fie unitară, fără episoade în plus, fără diluări inutile, axându-se pe dezvoltarea unui singur conflict. Timpul acțiunii trebuie să contribuie, de asemenea, la coerența și esențializarea acesteia, ca urmare se recomandă încadrarea evenimentelor într-o singură zi sau chiar doar în câteva ore. Ultima dintre unități cea privitoare la loc, este o regulă care nu este prevăzută în Poetica lui Aristotel, fiind inclusă ulterior de comentatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
presupune până la un anumit punct o subscriere a acesteia în zona livrescului căci "Acele reguli descoperite în vechime / Sunt tot natură, dar natură-organizată"154, preferându-se, astfel, modelul literar și artificial în mare măsură celui autentic, deoarece primul presupune o esențializare, o purificare, realizată sub imperiul ordinii. Prin acest precept, se ilustrează-n mod programatic ideea de intertextualitate. Nici un alt curent literar nu a mai pus la baza creațiilor sale acest tip de intertextualitate conștientă, organizată. Desigur, postmodernismul va exploata cel
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sau făcând obiectele ei mai diforme și mai ridicole, într-un cuvânt mai evidențiate în însușirile lor decât obișnuiește aceasta să ni le înfățișeze." În ce măsură această îngroșare a caracteristicilor mai este clasică? Nu reprezintă aceasta o îndepărtare de claritatea și esențializarea propovăduite de clasicism? În această ordine de idei, definiția dată bunului gust stă sub semnul aceleiași îmbinări oximoronice: "Capacitatea Intelectului nostru de a judeca potrivit regulilor, și de a cunoaște ce este Bun, ce este Frumos și ce este Diform
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
clasicilor francezi, privind importanța modelelor și a imitației anticilor. De altfel, în partea a V-a a articolului autorul discută despre principiul imitației, înțelegându-l exact în sensul clasic care nu presupune reflectarea totală și detaliată a naturii umane, ci esențializarea prin prisma unor criterii estetice: "....aceste forme nu le reproduce în adevărata lor realitate, așa cum se înfățișează în natură; artea le preface, le apropie, de un tip mai perfect și mai curat, de un ideal care există în sine." Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
infertile: "... ca orice edificiu, o creație trebuie să ofere privirii și puncte de oprire, suprafețe plate, un decor sumar care să alterneze cu motivele prin care își afirmă arhitectul individualitatea."252 Se citește în aceste câteva rânduri aspirația către o esențializare a formei, o simplificare a stilului, fără însă a duce la anihilarea completă a personalității artistului, a amprentei creatorului. Pentru a accentua această idee, Cocteau face apel la un exemplu concret vizând un anumit tip de stofă din China, care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
la poezia secolului al XX-lea, autorul încearcă să-i prevadă destinul, așezându-l sub semnul unei anumite austerități (o viziune asemănătoare o întâlnim și la Hulme care anticipa "o vreme a poeziei uscate, dure, clasice"303), asociate unei puternice esențializări. În viziunea lui Pound, poezia va deveni "mai dură și mai sănătoasă [...] nu se va impune prin zarvă retorică și insurgență luxuriantă. Vom avea mai puține adjective spoite care să-i stânjenească puterea de a se impune."304 Trăsăturile acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Terra mater de unde robustețea surâzătoare și bucuria de a exista. O SPECIE PERENĂ. Mai mult de șapte secole de sonet! Câte alte specii poetice cu formă fixă mai persistă? Sonetul își demonstrează ritmic noblețea, grația și în special capacitatea de esențializare. După experiențe provensale și italice, o dată cu momentul prerenascentist, dantesco-petrarchist (pregătit între 1260-1313 de Cecco Angiolieri, de Guido Cavalcanti și Dino Frescobaldi), Sonetul își asuma rigorile modelizante cvasi-sacralizate: două catrene, două terțete cu rime strict programate; paisprezece versuri endecasilabe în totul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atenția de la "stratul invizibil de cenușă" afiliat dispariției. Cu astfel de efecte de coloratură poetul se manifestă în linia lui unduitoare de totdeauna. III În al zecelea deceniu, o dată cu Poeme aristocrate (1991), cu Singurătatea colectivă (1996) ori cu Ruinele poemului, esențializarea intră într-o etapă de adâncire a sentimentului tragic inexorabil. Devenită mai răspicat un fel de filozofie în metafore (precedentul Blaga), poezia tinde spre absolut, dar cunoașterea indică o pierdere; unitatea Eului în derivă întârzie. Repliat asupră-și, meditativul își
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poate delimita strict limita dintre calificative (pornind de la nivelul capacităților și subcapacităților presupus de fiecare calificativ). Stabilirea calificativelor se realizează în acord cu o serie de descriptori de performanță (prezentăm în continuare un exemplu de derivare pentru domeniul cognitiv). Capacitatea: esențializarea și structurarea cunoștințelor la o temă cu conținut științific. Obiectiv cognitiv de referință: elevii să ajungă la deprinderea de organizare a ideilor într-un plan simplu, explicit și sintetizator. Exemplificăm prin decelarea unor descriptori de performanță la disciplina Religie. Exemplul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ce țin de bunul-simț relevă legătura cu enunțurile Economiei și nu faptele în general în mod direct. Metoda tarskiană de validare a adevărului (Tarski, 1986) este corectă în acest mod pentru Economie. A explica în Economie rămâne o problemă de esențializare a coincidențelor dintre enunțuri și faptele a căror substanțiere înseamnă că au utilitatea lucrului bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate Recuperarea omului Fiind originată în nevoi, acțiunea omului de a face, inclusiv de a produce-procura ceva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
complexitatea conținuturilor de învățare universitară obligă la alocarea unui timp mai îndelungat pentru actul predării și, totodată, o desprindere a lui de cel al seminarizării, ceea ce presupune din partea studenților un efort crescut de recepționare a conținuturilor cursurilor, de înțelegere și esențializare proprie; în cea mai mare măsură, seminariile sunt activități complementare față de cursuri, au propria tematică și cer studenților pregătire specială și implicare foarte activă; metodele interactive au asigurat o condiție excelentă de creștere a implicării active, dar au apărut noi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mișcării de rezistență anticomunistă, se poate contura sau evidenția un anumit reperaj istoric al acestui mit, o prefațare istorică a lui. Americanii și America pot fi circumscriși unor funcții intelectuale și simbolice ale memoriei colective, cele care livrează noțiuni, percepții, esențializări generice, valorizează fapte, evenimente. Reperajul istoric al mitului venirii americanilor este deopotrivă rezultatul „forjării coerenței, al transmiterii, al continuității istoriei unui grup”38. Mai exact, acest mit al venirii americanilor este prefațat de sedimentarea unor percepții, imagini, simboluri extrase din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
distopice, paradisiace sau apocaliptice, propunem o viziune a postumanismulului care să surprindă aspectele multivalente și multipolarizate ale congruenței om-mașină în situații concrete și să chestioneze visul sau, de cealaltă parte, coșmarul destrupării. Direcționându-se pe traseul destabilizării unor principii ale umanismului (esențializarea omului în calitate de centru al lumii și fundamentalizarea anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus unor noțiuni „tari” ale acestei viziuni unitare și centralizatoare. De pildă, perspective postmoderniste sau feministe au început să se îndrepte înspre chestionarea și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o absolutizare a expansionismului tehnologic sau a funcționismului mecanologic pentru manifestarea condiției umane. Mai degrabă avem de-a face cu „slăbirea” și relativizarea conceptelor cu care operăm în moduri moderate, căci exagerarea acestor procese poate cădea ea însăși în absolutism. Esențializarea reducționismului, ca și absolutizarea extensionismului sunt ambele procese deterministe. Identitatea virtuală, postumană (cyborgică, avatarică, transgenicăă, aflată mereu în redescoperirea alterității (uneori seducătoare, alteori monstruoaseă și a nomadismului, nu este privată de experiențe corporale diverse. Ideea trupului eteric, angelic, spectral sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]