457 matches
-
unor pale de răcoare peste Bacău a fost rândul Mariei Șalaru și a „boboceilor” de la Bacău să preschimbe inimile în regate; sute de regate și-au anulat granițele pe bulevardul din centrul Bacăului, închis pe flancuri ca să alcătuiască perimetrul unei esplanade în fața scenei, spre a fi văzută și ascultată (nu auzită) Maria Șalaru care aducea pacea și fericirea muzicii. Elocința cea mai adevărată a recitalului Mariei Șalaru și înfloririi scenei de frumoșii fermecători „bobocei” de la Bacău a fost năzuința umană de
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
era un dor, ca întotdeauna mirabil, Maria Șalaru! Încă un impuls de voie bună pentru bacăuanii copleșiți poate, de sporul strâmtorărilor, cu speranțe tot mai învinse... triștii bacăuani au fost înveseliți de Maria Șalaru, au cântat cu artista coborâtă pe esplanadă, în mijlocul lor, au dat uitării grija, au primit în suflet muzica deasupra inconsecvenței valurilor temporale, regină eternă, nedezamăgitoare, a binelui sufletesc! Bacăul, spre norocul lui, are fântânița izvorului bucuriei acasă, dar, din păcate, prea de multe ori apa setei de
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
rocksytim@yahoo. com) și dl Mircea Nădăban (tel. 0723-879 528, raz. raz@post. ro), sau vor accesa pagina de Internet a fundației, la www. bridges4edu. org. ( I. B.) Program artistic În cadrul Zilelor Reșiței, sâmbătă, 2 iulie, de la ora 11, pe esplanada centrală a municipiului de pe Bârzava se vor produce ansamblurile „Bârzava Nouă“ și „Semenicul“, interpreții Petrică Moise, Ramona Vița și Petrică Vița, iar de la ora 21, grupurile Hi-Q și Cargo. Duminică, 3 iulie, de la ora 11, vor susține recitaluri aici Aurel
Agenda2005-27-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283906_a_285235]
-
Senatului la îndrăznețul sediu al Parlamentului, la strălucitoarea Galerie Kämp sau cele câteva clădiri moderne proiectate de renumitul arhitect Alvar Aalto. După ce ai admirat clădirile helsinkiene, este timpul să te plimbi prin măcar câteva parcuri, fie că este vorba de Esplanade Park sau Eira’s, fie de splendoarea naturii din Central Park sau Sibelius Park, iar lista poate continua la nesfârșit. Helsinki este, de asemenea, un oraș cultural, evenimente de amploare desfășurându-se periodic aici, cum ar fi Ziua Orașului, Helsinki
Agenda2005-08-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283419_a_284748]
-
îndoită și tăiată în urmă cu câțiva ani, într-un gest de frondă al nu știu cui, în total dispreț față de cei care au pierit - a fost refăcută. Caut cu privirea obeliscul eroilor sovietici, care - asemenea tancului - ocupase câteva decenii la rând esplanada din fața Catedralei. Nu-l văd nicăieri... păcat... aș fi vrut să arunc o privire pe lista numelor încrustate în marmură a celor care au pierit cu mai bine de o jumătate de secol în urmă. Aș fi vrut să o
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
cenușa v-ar fi așteptat! Eu cred că reîntâlnirea doamnei Mitrea cu oamenii din rândurile cărora nu se poate spune că a ieșit vreodată, spre deosebire de alții, va avea deosebire de cum sunt și vor fi, alte reîntâlniri ale vremelnicilor peregrini pe esplanadele puterii! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
tehnică 09:15 start MiniTRI, Supersprint și Ștafeta în Familie 10:00 start Sprint, Olimpic, Ștafeta Olimpică 16:00 festivitatea de premiere 12:00 - 13:30 Masă rotundă / dezbatere Soft mobility - Sustenabilitatea transportului și turismului de-a lungul Dunării (Hotel Esplanada) 14:00 - 15:30 Descoperă ROWmania - Concurs de vâslit în canotci de 10+1 - FINALA NAȚIONALĂ (lac Ciuperca) 13:00 - 14:00 - înscrierea echipelor, acomodarea cu ambarcațiunile 14:00 - 14:15 - ședința tehnică, tragerea la sorți 14:30 - START concurs
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
și Nicu Stănescu. Prietenă și colegă cu neuitata Angela Moldovan, la acest ansamblu, Aurelia Fătu-Răduțu avea să își cizeleze vocația, într-o companie cum nu se poate de nimerită pentru întinderea în fața sa a unui drum artistic larg cât o esplanadă și nesfârșit ca eternitatea! În 1953 a debutat în spectacol la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, apoi, în 1955 s-a angajat la Ansamblul „Ciocârlia”, putându-se spune că din acest moment pășește hotărât pragul nimbat al universului
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
În fața lor, În penumbra abia Îmblânzită de lucirea lămpilor cu ulei care ardeau În partea dinspre Ponte Vecchio, din teren se Înălța contrafortul lateral al turnului lui Farinata, șeful casei. Ruinele răsăreau din pământ ca niște uriași dinți sfărâmați. Acea esplanadă răvășită urma să devină adevăratul centru al orașului, În proiectele administratorului drumurilor. Mai Încolo, se zărea masa Întunecată a noului Palat al priorilor, de acum aproape finisat, cu turnul său nemăsurat. Un uriaș adormit, asemenea unui titan fulgerat de Jupiter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și începu să revină, foarte încet, la locul lui de origine. Soarele străluci cu puterea sa dintotdeauna și era imposibil să-l privești. Pe cer își făcură apariția primii vulturi. Un sfert de oră mai târziu, greoiul Hercules ateriză pe esplanada de nord, ca apoi să se îndrepte vuind și ridicând nori de praf spre locul exact unde grupul de bărbați plângeau, râdeau și se îmbrățișau, conștienți că trecuseră la câțiva centimetri de lama ascuțită a coasei. Fără ca măcar să oprească motoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
repede. Nené Dupré își făcu apariția după două zile, zbură un timp deasupra zonei, așteptă ca Gacel să-l salute cu gesturi care fără îndoială arătau că totul e în ordine, și apoi se hotărî să aterizeze pe o largă esplanadă de piatră. Când ceva mai târziu tuaregul îl puse la curent cu tot ce se întâmplase în timpul acelor zile dificile, dădu din cap cu tristețe. — Îmi pare rău de cei care au murit... - spuse. Mai ales de acel sărman băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ar fi procedat? - Asta n-o știe nimeni, replică celălalt, ridicând din umeri. Dante avu o pornire de mânie. Încă o dată, cineva Îl purta până În pragul unei revelații, iar apoi Îi trântea ușa În nas. Spre sfârșitul dimineții Dante traversă esplanada de pământ bătătorit ce se Întindea pe lângă San Piero, Încă flancat de ruinele caselor ghibeline distruse cu furie, după Înfrângerea acestora din 1266. Acolo, Încorporând largi porțiuni din vechile ziduri În noua construcție, se clădea viitorul Palat al Prioratului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
destulă lumină. Flăcările acelea aveau un scop cu mult mai sinistru, gândi el, reluându-și alergarea. Strada din fața portalului abației era năpădită de un număr mare de oameni Înarmați. Părea că apărătorii reprezentanți ai Întregii creștinătăți Își dăduseră Întâlnire pe esplanadă, gata de plecare În cruciadă. Dintr-o privire, recunoscu uniformele lăncierilor francezi din garda lui Acquasparta și pe acelea ale arbaletierilor genovezi, pe lângă soldații din poliție și garda de cartier. Chiar și armurile greoaie ale câtorva mercenari teutoni se zăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Era bine să fii afară din oraș, mi-am zis în timp ce mergeam înapoi la Mercedes. Oamenii de la țară au mult mai mult timp pentru politețuri obișnuite. Am găsit drumul cu îngrăditura și am cotit în sus pe pantă până la o esplanadă acoperită cu pietriș. Era destul de ușor de înțeles acum de ce fata cu cărbune în gură fusese atât de amuzată, căci ceea ce îmi văzură ochii nu era deloc ceva ce ar fi semănat cu o școală, nu mai mult decât ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
zoologică e un magazin de animale de casă sau că o catedrală e o sală de conferințe. Școala lui Himmler era în realitate un castel de mărime decentă, cu tot cu turnurile sub formă de dom, dintre care unul se înălța peste esplanadă precum capul acoperit de un coif al vreunui imens soldat prusac. Am oprit lângă o bisericuță aflată la mică distanță de câteva camioane militare și mașini de ofițeri, care erau parcate în fața a ceea ce părea să fie ghereta de pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
forma lui Weisthor, nu aveam nici o alternativă reală decât să mă pun pe mine însumi și informațiile mele în albele-i mâini ucigașe. Micul clopot de biserică din turnul cu ceas bătea miezul nopții când am condus Mercedesul până la marginea esplanadei și, dincolo de ea, pe podul care se curba în stânga peste șanțul gol dinspre poarta castelului. Un soldat SS ieși dintr-o gheretă de pază din piatră pentru a se uita la documentele mele și a-mi face semn să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Rondelul primăverii Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din livadă, Când ghiocelul te-a vestit Ițindu-se de sub zăpadă. Pământu-ntreg s-a-nveselit, Iar fulgi au încetat să cadă Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din livadă Venit-au berze-n esplanadă Și multe flori s-au dezvelit, Iar ciocârlia din estradă Spre înălțimi s-a sumețit, Când vioreaua a-nflorit. Sărutul primăverii Chiar din zori, așa de-odată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
Regele!”, a evocat primarul Alba Iuliei, Mircea Hava. Ziua de 1 Decembrie a ocazionat Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei alăturarea în unitate spirituală cu marea adunare patriotică desfășurată la Alba Iulia pe marele bulevard care străbate centrul, și pe istorica esplanadă din fața Catedralei Reîntregirii, integrată unui complex patrimonial istoric emblemat ca simbol național al Marii Uniri, pentru a celebra sub Apuseni, unde istoria este grăitoare și monumentalizată, Ziua cea Mare. „În București, în toată țara și în afara granițelor ei, românii vor
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
garantez că îți vor fi de folos dacă spui că vii din partea mea, desigur. Tăcere însă doresc din partea ta. -Am și uitat deja, mai spuse negustorul. *** Se lăsase deja seara când Baraba se furișă spre o uliță care dădea spre esplanada templului, la o anume intrare a unei case. Umblase ziua prin Ierusalim aruncând priviri pe furiș în urma sa, de frica patrulelor romane, deoarece știa că nici pe departe nu scăpase de furia procuratorului Ponțiu Pilat. În timp ce fusese întemnițat în Cezareea
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
p. 65; ori de Eu spațiat întru „respirarea“ punctelor cardinale: «eu cel ce e / și jos și sus / și vest și est / așa și-așa», p. 67; în „cuantizare“ elegiac-eminesciană: «să retrăiesc tornade / prin seri de-odinioară / să stau pe esplanade / la ceai c-un faraon // [...] // s-arăt s-aduc dovezi / din cuantica ternară» - mai am un singur dor, p. 73; «sângele-mi forța prin vene / trupul cuantei trunchi ceresc / trec din infinitul mare / în cel mic / amor lumesc» - amor lumesc
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Ionel Căpiță e "eșantionul" de confirmare a acestei cugetări adânci. El are sufletul pe chip. Și de vreți să știți ce se citește pe "pergamentul" care-i individualizează chipul, însuflețindu-l, încercați numai să-l priviți atunci când caută el, pe esplanada Arcului de Triumf și a Clopotniței Catedralei din Chișinău, "ceva"-ul acela care-l ține viu în spiritul cel adânc, un "ceva" aflat între triumf și durere. Că eu acolo i-am întâlnit chipul, în două zile la rând. Iar
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
poți trece pe lângă el fără să-l vezi) → Halele → St Eustache (1532-1637, stil gotic, imită Notre-Dame, orga - 7000 de tuburi) → Bursa → Bd. Haussman (magazine, inclusiv filatelice, mari magazine: La Fayette II, Le printemps) → cheiul Senei → Palais de Chaillot → Trocadero (palatul, esplanada spre Turnul Eiffel; fântâna, jocuri de lumini ) → se trece Sena pe Pont d’ Iena → La Tour Eiffel (1889; 300 m+20 m antena; 10.000 t; scări, lift - panoramă)→ Champs du Marte → Hotel (ora 1). A patra zi. Ora 9
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
la cerul cantului și iubirii neamului românesc. A început să cânte la Corul Căminului Cultural Topoloveni, Călinești, participând la Concursul caminelor culturale pe țară, la care a câștigat locul I, ca solista vocală a corului. Următorul pas pe cărarea spre esplanada scenei de mai tarziu, căreia curând îi va deveni slujitoare pe viață și efigie a ei, va fi la Scoala Populară de Artă din București, unde va studia canto cu profesorii Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Întorcându-se după absolvire
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
daruri pentru a le umple ghetuțele: păpuși, mașinuțe, dulciuri de tot felul. Moșul a venit cu multe ajutoare: spiriduși, prinți și prințese, clovni, jongleri și pirați. Toți aceștia au dansat și s-au distrat, împreună cu mulți copii mai apoi, pe esplanada din fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina. În timp ce Moșul se fotografia cu unii dintre cei mai curajoși pici, ceilalți, majoritari și iubitori ai unor eroi de poveste, s-au lăsat antrenați de pirați la diferite jocuri interactive. Pentru a
CONCERT DE COLINDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351604_a_352933]
-
în 1985 și, în sfârșit , publicarea ei a fost posibilă în România în 1991. Au urmat “Adevăruri la sfârșit de mileniu”, apărută în 1999 în România; “Din România după gratii-spre libertate”, în 2001; “Contra tiraniei”, în 2002. Și apoi, “L’Esplanade”, cartea editata mai întâi la București și apoi, în 2009, în franceză, la Paris. Esplanada (este vorba despre Trocadero, Paris, locul celei mai importante manifestații de protest anticeausit desfășurate în Franța), o cutremurătoare istorie sau “șaga”, cum a numit-o
DORU NOVACOVICI, UN ROMAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356690_a_358019]