42,126 matches
-
Cronicar Sexoteca Un amuzant comentariu consacră dl Al. Călinescu, la rubrica sa de Interstiții din DILEMA (nr. 488), romanului Catherinei Millet de la Editura Est intitulată transparent Viața sexuală a Catherinei M.: "Autoarea e o stahanovistă a sexului. Așa cum alții își constituie o bibliotecă sau o discotecă, Catherina Millet deține o impresionantă sexotecă. Are cultul performanței și dovedește un ireproșabil profesionalism. Preocupată din copilărie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
celebrul d. Mărmureanu, despre iminența unui cutremur în România a fost infirmat de reprezentanții celui mai important centru de seismologie din Europa, cel de la Strasbourg. Concluzia acestora: cutremurele nu se pot prevedea, așadar psihoza despre iminența unui cutremur devastator în Estul Europei e nejustificată. În orice țară normală, după un asemenea verdict ar trebui să vină cîteva demisii de onoare. * Printre cei care s-au lăsat luați de nebunia cutremurului, scrie JURNALUL NAȚIONAL, a fost delegata Episcopiei Argeșului la Spitalul Județean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
să spui că ai recunoaște, oricînd, "un Garcia". În ceea ce mă privește, ediția 2002 a fost revelația Rodrigo Garcia. În rest, în Avignon-ul invadat de teatru, pe un zid, un tip exasperat a mîzgălit, cu litere uriașe: "Nos vies, c'est pas un spectacle!" Desigur, se înșela. Există viață în afara teatrului?
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
unul din cei mai relevanți poeți antioficiali ai noștri. Dacă "scîrba morală" provocată de un climat anormal, înainte, ca și după anul-turnantă 1989, constituie latura oarecum extrovertită a creației lui Petre Stoica, să vedem care sînt elementele propriu-zis lirice, id est ale interiorității poetului accentuate în etapa de față. Mai întîi putem menționa un Eros transferat în amintire, evanescent în întrețeserea sa cu penumbre livrești și muzicale și prin aceasta sortit fixării în text, așa cum ni s-ar putea înfățișa o
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
săptămînile acestea este Turul Ciclist al Franței de la Eurosport. An de an, Eurosportul ne-a delectat cu marea competiție care traversează Franța în lung și în lat, de la cîmpie la munte (și ce munți!), din nord în sud și din est în vest. Dincolo de miza t.v. a Turului Franței (Doamne, ce perfecțiune a filmărilor, ce gros-planuri, ce prim-planuri, cu fețe pe care se citește efortul, ce "efecte" din helicopter, cu șoselele impecabile șerpuind printre unele dintre cele mai frumoase
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
răsucește în mormântul lui împărătesc. Tinerii sunt pregătiți mai degrabă să moară decât să trăiască în minciună. Este o zi sumbră, plină de doliu, pe undeva sângele vărsat va deschide noi drumuri, nu numai în istoria Chinei. Toate țările din Est așteaptă să se elibereze de comunism. Scânteia aprinsă azi va aprinde un mare incendiu, cândva, în viitor, care nu mai are răbdare să fie luminos. Cu prietena noastră Birgitta (Trotzig) la restaurantul chinezesc Oden, discutând despre focul aprins în Orient
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
această epocă a unității europene. Ideea unui spațiu de o natură specială, cu o evoluție proprie, în același timp în acord și în răspăr cu cea occidentală (căci Europa Occidentală nu și-a pierdut încă actualitatea, cel puțin nu în estul continentului), e totuși viabilă atunci cînd se încearcă o apropiere de cultura și literatura unor țări ca Ungaria, Cehia, România, Iugoslavia, Austria. Este ceea ce Cornel Ungureanu își propune să facă, în Mitteleuropa periferiilor ca și în antologiile pe care Colegiul
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un fel, au iarba/ Din vis abia dezmorțindu-se" (Această frumusețe...). Înaintarea în viziune a lui Miron Kiropol pare a echivala cu o dematerializare, id est cu o stare fluidă, evanescentă, aeriană a materiei care se jertfește sieși, căci nu figurează nici neantul nici transcendența, ci doar o concretețe ce se leapădă imagistic de sine, ce se desfoliază cu o diafană întristare: "Alergai peste maci/ Cu
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
putea aplica din exterior, diriguitorul, de pînă în 1989, al hebdomadarului rău famat, Luceafărul, răsfrînge în paginile sale fuziunea celor două totalitarisme, de stînga și de dreapta. Altfel spus, fenomenul ce reprezintă, după spusa unui politolog american, "ciuma" actuală a Estului. Ca o expresie a numitorului comun ideologic, criticul învinuiește categorial, referindu-se nu la individ, ci la grupuri etnice, reprobate în întregul lor. De asemenea învederează mentalitatea conspirativă a totalitarismelor, bănuind pretutindeni comploturi, mari mașinațiuni de ordin internațional, considerîndu-se împresurat
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
asta trebuie să se trezească, să se scuture de jugul prea marii libertăți, străpungând zidul care desparte de enigme, să admită nevoia de spirit creator - spiritul de contradicție. Jean Cocteau, Scrisoare către americani. Traducere din franceză de Irina Mavrodin. Editura EST, Samuel Tastet Editeur, 2001. Întrebarea, cu voce tare Un best-seller german al zilelor noastre nu poate ocoli tematica iubirii goetheene și nici problematica holocaustului, atrocitățile celui de-al doilea război mondial și câteva întrebări filosofice. Bernhard Schlink, născut în 1944
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
societate închisă, că suntem limitați și că nu cunoaștem decât foarte puține lucruri despre alte civilizații. Acum vrem să avem cât mai multe informații despre lumea arabă. Și nu numai despre lumea arabă, ci și despre, să zicem, țările din estul Europei. În scurt timp, din librării au dispărut toate cărțile care se refereau la arabi. De la cultură, până la politologie și religie. Americanii au început să citească, să afle ce se întâmplă dincolo de ei. Acesta-i un efect pozitiv. În plus
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
trenul. Traficul de călători de pe aeroporturi s-a diminuat considerabil. Pe aeroporturi s-a instaurat o atmosferă ca în "Ferma animalelor" de Orwell. Trăim într-o societate în care individul începe să fie supravegheat. Am impresia că regimul dictatorial din Est se mută încetul cu încetul în Vest. Încep să înțeleg acum mai bine și realitatea românească, totalitarismul anilor '80, pe care l-am aflat din cărți, cât și Revoluția. Mă refer la obsesia teroriștilor. FBI o să caute dovezi. În timp ce România
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
său se aflau îmbarcați 9.000 de pasageri (majoritatea femei și copii, dar și cîteva sute de militari germani), fugind cu toții spre vest din calea Armatei Roșii și a acțiunilor de răzbunare ce însoțeau înaintarea acesteia. Capitolul alungării germanilor din estul Europei la finele celui de-al doilea război mondial a constituit multă vreme, dacă nu neapărat un tabu, în orice caz un subiect eludat . într-un recent interviu publicat în săptămînalul "Die Woche", Günter Grass încerca să explice acest fenomen
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
drum pe care conducerea neglijentă și în stare de ebrietate ideologică nu ar mai reprezenta excepția, ci regula. Cercetarea contextului a condus la înțelegere, iar înțelegerea a dus în cele din urmă la iertare și la uitare: Tout comprendre c'est tout pardonner. Cunoașterea istoriei Germaniei și a particularităților sale a constituit o provocare nu numai pentru istorici, dar în egală măsură și pentru filozofi. Mai mult chiar: s-ar părea că doar filozofia mai poate oferi o explicație evoluțiilor istorice
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
ar face mai bine să se spînzure." Sondajul de opinie cu privire la Goethe a făcut posibilă, pe de o parte, comparația dintre mentalitatea germanilor din 1949 și a celor din zilele noastre, iar pe de altă parte, între perspectiva locuitorilor din est și a celor din vest, la aproape zece ani de la reunificare. Întrebați, de pildă, dacă îl consideră pe Goethe "germanul tipic", 47% dintre estici și 31% dintre vestici au răspuns afirmativ, cu 16% mai puțin decît în 1949. La întrebarea
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
pe Goethe "germanul tipic", 47% dintre estici și 31% dintre vestici au răspuns afirmativ, cu 16% mai puțin decît în 1949. La întrebarea dacă romanele lui Goethe mai suscită interesul cititorilor din zilele noastre, 37% în vest și 49% în est, au răspuns că da (...) Din toate punctele de vedere, esticii s-au dovedit mai atașați de moștenirea culturală goetheană, decît vesticii. Presa a găsit o temă serioasă de reflecție în faptul că, dacă în 1949 majoritatea germanilor îl considerau pe
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
temă serioasă de reflecție în faptul că, dacă în 1949 majoritatea germanilor îl considerau pe Faust personajul cel mai important al dramei lui Goethe, cincizeci de ani mai tîrziu Mefisto a preluat conducerea, e drept că numai în vest. În est, Faust joacă încă rolul cel mai important.
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
indivizi și, în ziua în care o va face, va sfârși prin a ucide găina cu ouăle de aur." José Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, traducere din spaniolă și note de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 2001. Non idem est si duo dicunt idem..." în politică se vede mai mult ca oriunde că limbajul are mai multe straturi; "una spunem și alta înțelegem" - "una spunem și alta facem". Mijloacele adiacente cuvântului (zâmbetul, mișcarea brațelor, bătutul în masă ori în... propriul
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
este și nu va fi niciodată în lume o societate ideală a prosperității generale și aceasta nu din vina unor răuvoitori, ci în virtutea legilor obiective ale existenței." Dacă, în ceea ce privește convingerea lui Aleksandr Zinoviev că "după ce a făcut praf comunismul în "Est", Vestul a apucat-o și el în aceeași direcție, dar pe căi proprii numite, în ideologie și propagandă, democratice", că Occidentul s-a mâniat strașnic pe "sălbaticii ruși" nu pentru comunism, ci pentru că i se luase înainte, parcă înțeleg mai
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia autorului și operă). Ricoeur își declară rezervele în fața imperativului de a ne aminti cu orice preț, aluzie la istoriile recente ale Estului. Sunt declarații provocatoare mai ales pentru românii zilei de azi. Argumentele sunt însă valide și sclipitoare. Recomand această carte cât pot de imperativ. E pasionantă.
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
cincinalului sovietic e îmbiat de americani să se întoarcă de unde-a venit, ba chiar să ia întregul popor cu el. Om fi crezând noi că mergem spre Vest, dar în realitate ne îndreptăm - pe ritmuri de "Kalinka" și "Suliko" - spre Est. Dintr-o simplă mișcare, am devenit poduri umane peste care mărșăluiește regimentul de lux al iliescianismului triumfător. în defilarea noastră furibundă îi vom cam călca în picioare pe frații moldoveni (pentru că despre ei nici Bush, nici bușitorul revoluției din '89
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
inhibiții, în N.A.T.O. Și n-ar fi exclus ca, odată pătrunși în lumea civilizată, să le demosntreze occidentalilor că N.A.T.O. e prea mare și c-ar fi nevoie de-o dublă comandă: una la vest și alta la est. Iar ei și-ar asuma, generoși cum îi știm, conducerea N.A.T.O.-ului de est. Să nu-mi spuneți că e un scenariu idiot. Faptul că Iliescu ("cârpa kaghebistă", vă amintiți?) a transpirat mai ceva decât Constantinescu să ne ducă
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
să le demosntreze occidentalilor că N.A.T.O. e prea mare și c-ar fi nevoie de-o dublă comandă: una la vest și alta la est. Iar ei și-ar asuma, generoși cum îi știm, conducerea N.A.T.O.-ului de est. Să nu-mi spuneți că e un scenariu idiot. Faptul că Iliescu ("cârpa kaghebistă", vă amintiți?) a transpirat mai ceva decât Constantinescu să ne ducă la Bruxelles nu pare de asemenea idiot? Cât despre întrebarea care i-a îmbarasat atâta
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
cunoști, nu cum le vezi - poziție idealista, platoniciana... Hm, fugă, aceeași fugă de ceva... În paginile din mijloc, apariția ca niște fulgere, în văzduhul opac al epocii, a acestor versuri ale lui Apollinaire, probabil învățate pe de rost: La nature est belle et touchante Pan sifflote dans la foret Leș grenouilles humides chantent... ........ Dans un bénitier plein Kobbes trempe să trogne Prés d'un cuirassier blanc qui pince sans vergogne Leș fesses d'une demoiselle de Cologne... ........... Le vieux Rhin soulève
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
pince sans vergogne Leș fesses d'une demoiselle de Cologne... ........... Le vieux Rhin soulève să face ruisselante et se détourne pour nous sourire... ........... Mon beau navire, ô mă memoire... Un jour je m'attendais moi-même Je me disais Guillaume îl est temps que tu vienne...
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]