620 matches
-
și că lăsarea lor nu este condiționată de calitatea pielii. De fapt aceste ligamente sunt mult prea slabe, adică nu au valoare de susținere. Totodată lăsarea pielii nu poate fi influențată de creme, sport sau tratamente cosmetice.", a explicat chirurgul estetician Călin Doboș. "Multe românce nu poartă sutien pentru că exista mitul că dacă porți sutien pielea care susține sânii se slăbește. Nimic mai fals decât asta. Sutienul trebuie purtat pentru că susține, adică este antigravitațional.", a adăugat Călin Doboș. Siliconul nu ridică
Mituri despre sâni by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64455_a_65780]
-
și acesta este ușor lăsat. O dată ruptă fibră de rezistență a pielii, aceasta nu se mai reface cu nimic în lume, încă, și drept urmare necesită o excizie a excesului de piele care atârnă sub areola - adica cicatrici.", a explicat chirurgul estetician. Sportul nu ajută la ridicarea sau "tonifirea" sânului. Este falsă concepția cum că sânul este legat de mușchi, sânul este o anexă a pielii, acesta alunecă deasupra mușchiului și asta se poate simți ori de câte ori sânul este palpat. Ideea că pielea
Mituri despre sâni by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64455_a_65780]
-
deasupra mușchiului și asta se poate simți ori de câte ori sânul este palpat. Ideea că pielea s-a tonifiat este o iluzie, o găselnița comercială. Sportul este bun pentru a modela formă trupului și în primul rând este sănătos.", a conchis chirurgul estetician Călin Doboș.
Mituri despre sâni by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64455_a_65780]
-
Alexandrina Găinușe, Aneta Spornic și Lina Ciobanu). Teratologia comunismului românesc își află în cărțile lui Popescu elemente lesne valorificabile. Fascinat de doctrina monopolistă oficială, Popescu scrie despre ideologii leniniști (filozofi, sociologi, jurnaliști, activiști) din varii timpuri cu simpatie și înțelegere. Estetician en titre al stalinismului din România, N. Tertulian, pe care l-am avut profesor de sociologia literaturii în anii ’70, devenit așadar un personaj fin, poliglot și erudit, s-a aruncat, încă din 1947-1948, în vîltoarea ideologică a leninismului cu
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
Petru Vaida Pentru filosoful și esteticianul german Theodor W. Adorno (1903-1969), arta apare ca un fel de putere binefăcătoare care se opune la tot ce este rău în societatea actuală. Două sunt relele pe care le identifică Adorno: „principiul schimbului” și oprimarea naturii de către om. Provenit
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
coaja rațiunii ca pe-o găoace de ou și eliberînd pentru o clipă esența a- și i-rațională a lumii pe care inevitabil o porți în tine. Treaba ta este să înveți de la el. 6. Nu scrie decît adevărul. Deși esteticienii spun că adevărul este o valoare exterioară artei, că arta are criteriul ei, estetic, nu uita că esteticul se împlinește numai și numai prin și din aluviunile tuturor celorlalte valori. Ai grijă la adevărul spus pe jumătate, căci există un
Decalogul by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/4643_a_5968]
-
București (1990- 2012). O formă indirectă de acceptare modestă, însă deloc fatalistă, a statutului omului „subt vremi”. În aceste condiții, reconstituirea autobiografică aduce mai mult a roman comportamentist decât a confesiune. Nu știu dacă din pudoare sau din eschivă strategică, esteticianul a găsit în fapte mai degrabă decât în motivarea sau interpretarea lor sensul unei existențe. De aceea, raportat la numărul de pagini, avem puține portrete - și chiar autoportrete - în Internaționala mea. Genealogiile complexe, reconstituite până la ultima speță, afilierile politice sau
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
schimb, reconstituit de multe ori arborele genealogic al activiștilor de toate calibrele - mai ușor de portretizat urmărind harta funcțiilor oficiale ocupate. Ce-i drept, aceste omisiuni trebuie reținute drept curiozități și nu pot fi puse pe seama lipsei de onestitate a esteticianului. Căci, per total, Internaționala mea e mărturia extrem de credibilă și de nuanțată a unuia dintre puținii noștri intelectuali veritabili de stânga. Temperamentul discret și prudent, dar în același timp sincer, ferm și lipsit de emfază - dublat, desigur, de o civilitate
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
conștiința împăcată că n-a greșit în momentecheie și că „a ieșit onorabil din capcane”. Această mistică a faptelor concrete, de contabilizat imediat, provine nu doar din încrederea marxistă în contingent, ci și din conștiința că, la un bilanț obiectiv, esteticianul și-a pus activitatea în slujba binelui chiar din interiorul unui sistem profund viciat. Destul de singular în destinul intelectual post-revoluționar e și faptul că Ianoși nu și-a retractat niciuna dintre credințele anterioare, așa cum au făcut mulți alții, sub amenințarea
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
avea să anticipeze asupra unei asumări comprehensive a ermeticului Mallarmé, dacă nu admiratorul său din tagma chirurgilor, eminentul Henri Mondor? Devenită precauție pedagogică, trecerea, cîțiva ani, prin asprele delicii ale umanităților, la nivelul limbilor clasice, îi apăruse venerabilului nostru profesor, esteticianul Tudor Vianu, ca o pavăză de neînlocuit și un imbold, totodată, cînd își menea feciorul unei cariere medicale. Dimpotrivă, a face un popas întîi, la exordiul formației studioase, prin miros de formol și a înfrunta, dezolant cumulativă, alinierea cadavrelor pentru
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Nicolae Scurtu Opera și biografia eseistului și esteticianului Gheorghe Achiței (n. 14 februarie 1931, Bodești- Precista, județul Neamț ) suscită, tot mai accentuat, interesul generațiilor tinere de cercetători, teoreticieni și istorici ai artei care, la o lectură atentă a cărților 1 și contribuțiilor sale, surprind actualitatea și modernitatea demersurilor
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
convenționale sau conjuncturale, relevă imaginea autentică a unui intelectual ce a decriptat unele din tainele creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la imaginea unui estetician singular ce a străbătut vremuri potrivnice și, uneori, năprasnice. La acest prag aniversar urăm magistrului nostru - Ad multos annos! * București, 7 ianuarie [1]973 Stimate și iubite domnule Achiței, Mă grăbesc să vă scriu câteva rânduri, după ce am citit cartea
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
bine să vă mulțumesc în calitate de cititor. Ceea ce mă încântă, în materie de idei, este felul cum știți să integrați fenomenul de artă în cultură, aș spune în cultura filosofică a timpului. Nu am înțeles niciodată cum se pot lipsi unii esteticieni de idee filosofică și vă mărturisesc că am regretat uneori chiar în cazul cuiva ca Tudor Vianu abandonul acesta. Riscul era să vă lăsați cucerit de filosofiile timpului la propriu, dar ați știut să vă luați distanțele, cum ați făcut
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii", 1977], p. 20-22. (Asociația Scriitorilor din București). 5 Dumitru Popescu (n. 1928), poet, prozator și memorialist. Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (15 septembrie 1971 - 2 noiembrie 1976). 6 Gheorghe Stroia (n. 1930 - m. 1999), estetician, autorul unor excelente crestomații de estetică literară și experimentat editor al operei lui Mihail Dragomirescu și Petre Pandrea, director în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (11 ianaurie 1971 - 4 septembrie 1972). 7 Ion Dodu Bălan (n. 1929), poet, istoric și
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
are! Originalul acestei poezii, inedite, se află într-o arhivă particulară din București. Posesorul nu dorește să i se cunoască numele. Îi respectăm întocmai opțiunea. Originalul fotografiei lui Nicoale Labiș, inedită și ea, se află în arhiva profesorului, eseistului și esteticianului Gheorghe Achiței (n. 1931): Lui Achitză, viitor istoric al generației noastre literare. Cu dragoste și așteptare lungă, Nicolae Labiș. 5 sept[embrie] 1955.
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, istoricului literar, esteticianului, comparatistului și traducătorului Liviu Rusu (1901-1985) este impresionantă și, totodată, tulburătoare, dacă conștientizăm faptul că acest erudit cărturar, posesor a două doctorate, a fost îndepărtat, în fatidicul an 1948, din Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Opera
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Opera sa este rezultatul unor pasionante cercetări întreprinse în bibliotecile din Occident, dar și în cele din România, reprezentând, astăzi, autentice modele de interpretare și analiză estetică a operei lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu și Lucian Blaga. Istoricul literar și esteticianul Liviu Rusu a fost, în același timp, și un temut polemist, ce nu a ezitat să-și demonstreze, cu argumente temeinice, opiniile. Era format la școala germană de estetică, pe care o înțelesese, o prețuise și pe care o preda
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe, foarte multe dintre necunoscutele istoriei literare. Epistolele ce se publică acum sunt trimise profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței (1931-2011), care a îndeplinit un timp și funcția de rector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, unde I.D. Ștefănescu a funcționat ca profesor consultant încă din 1969 și unde a ținut cursuri, conferințe și seminarii
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
a scris nimic. Îl știu în călătorie lungă. Îl aștept bucuros să revină în țară. Cu cea mai devotată și recunoscă toare prietenie, al dșumneaț voastră, I. D. Ștefănescu Note Originalele celor patru epistole, inedite, se află în arhiva profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței din București. 1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia esteticianului, istoricului literar și comparatistului Liviu Rusu (1901-1985) continuă să se întregească prin descoperirea și publicarea literaturii sale epistolare, atât de prețioasă prin informațiile și precizările de ordin biografic, cât și prin cele de natură politică, filosofică și jurnalistică. Liviu Rusu
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Dacă te uiți în faimoasa noastră Enciclopedie la cuvântul Estetică, vei putea constata că sunt citate, în legătură cu estetica românească, fel și fel de nume, numai eu nu, deși dintre cei în viață, sunt singurul citat pe plan internațional. Din vechii esteticieni e citat numai Mihail Dragomirescu. Oare n-ar fi bine să citezi câteva păreri reproduse pe manșeta cărții, păreri exprimate de oameni celebri? Mă gândesc mai ales la Ch. Lalo, Ch. Werner, H. Focillon, dar și Barbu Fundoianu. Îndeosebi Lalo
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
din sâmbure la noi!” Dragul meu, te îmbrățișez cu toată căldura. L. Rusu [P.S.] În taină îți mărturisesc că datele de mai sus le-am amintit fiindcă am motive să cred că, după articolele mele din Luceafărul cu privire la faimosul dicționar, «esteticienii» își ascut săbiile. Trebuie să-ți spun că mai aveam (mai bine zis am) la Luceafărul încă două articole, dar, deși Virgil Teodorescu mi-a promis că le va publica pe toate, toate au fost predate la începutul lui octombrie
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
austeritate rar întâlnită în mediile universitare și academice, Liviu Rusu s-a impus în viața literară și culturală a Transilvaniei ca un autentic reformator. Nu întâmplător, când Liviu Rebreanu este numit director general al Teatrului Național, în 1941, îi solicită esteticianului și cărturarului Liviu Rusu ajutorul în reorganizarea Teatrului Național din Cluj ce fusese mutat la Timișoara ca urmare a Dictatului de la Viena. Liviu Rusu este invitat la București, are o lungă și interesantă convorbire cu autorul inimitabilului Ion, caută soluții
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
ar avea la bază principiul minimului bugetar și al maximului efort sufletesc. Uneori insuficiența mijloacelor te fac ingenios și chiar original. Vă spun aceasta ca să vă dovedesc că nu mă tem de lupta pe teren și că după mine datoria esteticianului este să intru în arta vie. Aș fi în stare să încep o luptă cu mult mai grea decât cea pe care aș avea-o de dat la Timișoara, aș întreprinde să fac ceva din nimic. Numai un lucru nu
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]