160 matches
-
în următorii doi (obiectiv cuantificat prin numărul de prezențe / reveniri ale unui turist) • Creșterea gradului de satisfacție al clienților/turiștilor (obiectiv cuantificat prin realizarea de chestionare) • Creșterea veniturilor din activitățile de turism cu 40% în primele 18 luni Scop / obiective: • Estetizarea bazei de agrement destinate recreerii, petrecerii timpului liber și odihnei • Înfrumusețarea spațiului urban și îmbunătățirea condițiilor de cazare • Creșterea calității vieții Scop: Readucerea bisericii X în circuitul turistic internațional Obiective: • Redarea aspectului medieval/ rustic • Creșterea numărului de vizitatori cu 30
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
S-ar putea găsi un loc în ea chiar și pentru logică și anume în capitolul privind judecata. 37. Humor și contemplare Întorcîndu-ne acum la humor, trebuie să recunoaștem că,el poate trece într-o stare pur contemplativă, într-o estetizare, în care sufletul se desfată cu idei și imagini, în vreme ce baza personală (cf. capitolul IV) și mai ales elementul de simpatie se estompează. Se poate întîmpla să azvîrlim cu obiectele în toate părțile ți să le punem la încercare în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia Simionescu. Paginile de memorialistică propriu-zisă au farmecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
A rebours, sau al lui D'Annunzio din Il Piacere, în general în romanele ca fapt de stil, pentru care stilul constituie marca definitorie. Preocupările pentru stil conduc la decadentism, principala disociere a decadentismului de naturalism o constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29 sau, altfel spus, "Decăderea este decadentă, pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un obiect util". Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au geniul toaletelor. Suverana noastră inluminează cărți de rugăciuni, excelează în toate treburile așa-zise femeiești și a fost prima care a preconizat reînnoirea artei intime, personale și decorative care are drept scop înainte de toate de a înfrumuseța, care vizează estetizarea completă și integrală a vieții de zi cu zi"115. Bachelin crede că publicul este pregătit să fie inițiat în arta aplicată, industrială "în timp ce el e mai puțin pregătit să suporte acele exemple de școală sau ale maeștrilor care solicită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi arhaice cu legendele, basmele, baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești descoperea un element de continuitate la Luchian, tocmai prin idilă. În Ileana, nr. 3-4, între Hors textes regăsim o Idilă de Luchian, iar în interiorul revistei o Păstoriță (idilă), Ion Duican (Al.Bogdan-Pitești) îl elogiază pe pictor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în arcade cu trei trunchiuri în chip de coloane de o parte și de alta, acest portal constituie și rama tabloului, rama sa estetică, artificială, obținută prin estetizarea cadrului natural, efect de dublare a realității prin artificiu înscris prin stilizare în tablou. Acest fundal seamănă cu un panou decorativ, pe care este colat portretul criticului de artă. Este ca și cum Virgil Cioflec i-ar fi pozat pictorului pe fundalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cecilia Cuțescu-Storck se delimitează de convenția decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
112 Putem remarca, așa cum o face și Ioana Vlasiu în articolul ei, coincidența de program cu experimentele avangardiste ale lui Duchamps cu obiectul său ready made, cu deosebirea că asupra lui nu se intervine printr-o operațiune de stilizare, de estetizare. 113 L.Bachelin "L'Art Nouveau, et la Roumanie", în L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr. 6548, Dimanche 30 Août (11 Septembre) 1898. 114 Ioana Vlasiu, "Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]