1,245 matches
-
Rece, calculat și fără ezitări, Ted Kaczynski își taie legăturile cu exteriorul. Un supraom în chipul unei schimnic meșterind cutii-capcană. Se pare că există un prag al inteligenței dincolo de care pactul cu diavolul este inevitabil. Kaczynski este "absolut" în înțelesul etimologic al cuvîntului, adică dezlegat de toate. Unitatea dintre gînd și faptă este fără fisură. Dacă societatea este sursa îngenuncherii, atunci orice punte către ea trebuie tăiată. Ceea ce pentru alții înseamnă achiziții indispensabile și firești, pentru Ted Kaczynski înseamnă începutul înregimentării
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
asociațiile de "idei poetice personale greu de reconstituit". Criticul merge cu entuziasmul pînă la a-i proclama "versurile de scurtă respirație" drept semne ale înălțării spirituale, "pure, fără noroiul vieții". Că există la D. Stelaru o fațetă lămurită (în sens etimologic) a lumii, a iubirii și a creației, e de netăgăduit: "La marginea munților, unde / Ochii vînturilor cad în mister, / Înaltul, continentul cerului / Larg, fîlfîitor pătrunde. // Tu ești din toate lumile venită, / Cu fruntea despicată de lumină; / lîngă fluvii și stepe
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
Noțiunea de bășcălie este o noțiune misterioasă, de la etimologie până la importanța pe care a reușit să o aibă în psihologia poporului român. în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cuvântul B|ȘC|LIE figurează de origine necunoscută, iar cele câteva supoziții etimologice pe care le-am găsit aiurea mi s-au părut puțin convingătoare. O proveniență mai curând necunoscută, la fel de incitantă și neliniștitoare ca și importanța pe care realitatea numită astfel o are în viața și în istoria noastră. A face bășcălie
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
zeflemea, nu se suprapune peste-a fiului. Ca s-o dovedească, altfel de cum o bănuiam toți, avînd în minte anecdoticul conflict dintre sfarmă-blazon și "cel din urmă boier", amator de steme recompuse, Șerban Foarță face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
și sufletești similare, prin grefarea hieraticii bizantine pe arhitectura somatică a formei renascentiste, maestrul greco-hispanic este rima istorică perfect adecvată pentru o parte semnificativă din lucrările lui Vladimir Zamfirescu, în care estetica și ideologia, cea din urmă în accepțiunea ei etimologică de știință, de abilitate a ideii, sunt, în mod evident, de factură manieristă. Și asta nu doar în ceea ce privește morfologia elementară, alungirea formelor, prevalența conceptului față de anatomie etc., ci și în ceea ce privește perspectiva intelectuală care stă la baza compozițiilor, anume distorsiunile privirii
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
de cuvinte", deci neinteresantă din punctul de vedere al tehnicii lexicografice. Totuși, dacă ceea ce urmărim nu e atît progresul științei lingvsitice, cît atestarea limbii vorbite și efortul de formare a unei limbi de cultură, textul devine foarte interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
mari descoperiri ale vieții moderne, esențiale pentru comoditatea traiului - au lăsat urme interesante în limba română. Exemplul cel mai bun pare a fi termenul flit, înregistrat în DEX cu definiția "insecticid folosit contra muștelor, țânțarilor, puricilor etc.", însoțită de indicația etimologică "denumire comercială". În mod previzibil, Dicționarul academic (DA, tomul II, F-I, apărut în 1934) nu înregistra cuvîntul; dicționarul-tezaur își respecta astfel principiul de a ignora împrumuturile recente, adesea efemere, și de a aduna în paginile sale în primul rînd
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
13.12.2006); "George Vintilă "flituit" în adolescență!" (Suceava News, 28.09.2007), "Milică, flituit pe motiv de Băsescu" (Ziarul, 27.06.2006) etc. Între atîtea exemple figurate, e o surpriză să mai întîlnești în textele contemporane cîte o utilizare etimologică, în care flit să fie folosit ca denumire generică pentru un insecticid, eventual reactualizată prin numele unui produs mai recent: "eu așa am scăpat. Dar am dat și cu flit (raid) la greu... Dai cu Flit prin toate încăperile, pe la
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
ar fi finala unui nume propriu. Neregularitatea substantivului nene (care aparent ar trebui să urmeze tiparele de flexiune și articulare ale masculinelor frate sau rege) provine din statutul său inițial de termen de adresare, dar mai ales din etimologie: varianta etimologică primară a formei-titlu este de fapt nenea, nearticulat (de la care se forma vechiul vocativ neneo și care se află și la originea formei scurte nea). Or, în română, masculinele cu finala atipică în -ă sau -ea (tată, popă, papă, vodă
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
ar-tificial. Le creează în eprubetă, după care, în loc să le dezvolte creativ, să le adâncească, le rulează într-un mod foarte obositor pentru cititor. Ingineria textuală, la care se apelează încă din debutul romanului, marchează vizibil Zmeura de câmpie. La considerațiunile etimologice se adaugă capitolul amintirilor din război, fie ele inventate ori recuperate. De pe un culoar trecem pe altul, printr-un switch al prozatorului care a găsit această soluție convenabilă: să se refugieze după discursurile-stas ale personajelor. Când nu este etimologie, e
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
Dicționarul enciclopedic "Cartea românească", 1931) evoca interogația sud-slavă cemu sau cumu "de ce?". Au fost propuse, în cursul timpului, multe alte explicații prea puțin convingătoare: de exemplu, reducerea unei interogații cu pronume relativ "cine-l (ghicește)?". Al. Ciorănescu, în Dicționarul său etimologic, alege ca formă de bază tot varianta cimel, legată de verbul a cimili, pentru care propune soluția excesiv de prudentă și nerelevantă de "creație expresivă". Mi se pare posibilă și o altă explicație - care nu constituie, evident, decît o simplă ipoteză
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
verbul a cimili, pentru care propune soluția excesiv de prudentă și nerelevantă de "creație expresivă". Mi se pare posibilă și o altă explicație - care nu constituie, evident, decît o simplă ipoteză. Nu am observat (dar nici nu am verificat toate contribuțiile etimologice publicate în ultimii ani prin reviste și volume de specialitate) să fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
mai multe țări europene, printre care și România. Alături de cei doisprezece artiști inițiali au mai expus, în varianta românească, încă doisprezece artiști români, iar rezultatul astfel obținut se numea, pur și simplu, Artă concretă. Privitorul neprevenit și nedeprins cu lectura etimologică, încercînd să valorifice sensurile acceptate ale cuvintelor, se găsea în fața unei surprize greu de explicat în primul moment; ceea ce i se promitea narativ drept concretețea însăși, i se înfățișează vizual ca o maximă abstracțiune. O geometrie nestăpînită, de la elementele ei
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
DOOM 2005) a acceptat adaptarea neologismului mass-media ca sub-stan-tiv feminin singular a produs, cum se știe, un val de indignare, îndreptată împotriva a ceea ce mulți au considerat ca fiind o concesie făcută inculturii și ignoranței. Regula anterioară prevedea păstrarea caracteristicilor etimologice ale substantivului, media fiind forma de plural a neutrului latinesc medium. Adaptarea contrară etimologiei avea însă în acest caz argumente destul de solide: în primul rînd, a contat marea frecvență în uzul modern a termenului, contrastînd cu dificultatea de a-l
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
pătrunde (de pildă, prin dialogul profesorilor cu părinții) în conversația cotidiană. În mod normal, singularul este folosit mai frecvent decît pluralul. DOOM 2005 îl înregistrează ca substantiv neutru, ca element latinesc neadaptat, fără plural. Pentru plural, se poate folosi forma etimologică, din latină - curricula - , dar și o formă cu afixul neutru românesc -uri, indicată în NDU 2006 și frecventă în texte: "au elaborat programe școlare, curriculumuri naționale, curriculumuri la decizia școlii" (forum.portal.edu.ro), "poate da o formă mult prea
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
încarnează din litere, devenind, dintr-un dublu narativ, un geamăn din carne și oase, răpit în copilărie de lângă ai săi și înrolat nu peste mult în crâncena Legiune Străină. Apocalipsa care încheie ciclul e, la rândul ei, una mai degrabă etimologică și mustind de amintiri poematice: per-sonajele se întâlnesc tulburător - remarca subtil Ioana Pârvulescu - laolaltă așa cum fac în Levantul urzitorii zaverei. Basmul cu sonorități folclorice al regăsirii celor doi frați nu e străin de Enciclopedia zmeilor. Iar - dacă abandonăm inteligent prejudecățile
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
sensul cuvintelor, dar nu spiritul lor. Spiritul e atmosfera psihologică a celor care au folosit pe viu acele cuvinte, dar aceasta nu poate fi surprinsă de definițiile uzuale ale vademecumurilor. Și totuși, indicii ale spiritului pot fi surprinse de dicționarele etimologice. Avantajul lor este că te face să înțelegi cum anume sensul și litera unui cuvînt s-au modificat în funcție de schimbarea paradigmei. }i se dă punctul de plecare, traiectoria lui semantică și stadiul lui final, iar tu, în măsura în care ești pasionat de
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
oferea traducerea cuvintelor în franceză); prefața explicitează raportul dintre cele două segmente, subliniind asemănările și justificînd diferențele. Normele redacționale sînt cele ale seriei noi, lucru perfect normal, cu tot regretul pe care îl poate provoca renunțarea la explicațiile semantice și etimologice foarte interesante din vechiul DA. Coordonatorii aduc argumente solide pentru opțiunile lor (nevoia de unificare, posibilitatea de a integra explicațiile etimologice într-un dicționar specializat). E evident că trebuie păstrată unitatea, dar rămîne regretul că la conceperea noii serii a
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
ale seriei noi, lucru perfect normal, cu tot regretul pe care îl poate provoca renunțarea la explicațiile semantice și etimologice foarte interesante din vechiul DA. Coordonatorii aduc argumente solide pentru opțiunile lor (nevoia de unificare, posibilitatea de a integra explicațiile etimologice într-un dicționar specializat). E evident că trebuie păstrată unitatea, dar rămîne regretul că la conceperea noii serii a dominat un principiu al austerității maxime, pentru care informațiile de tip enciclopedic și comentariile semantico-pragmatice constituiau abateri de la rigoarea lingvistică, balast
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
a unor sensuri neînregistrate pînă acum. Pe de altă parte, se observă cu ușurință multe citate noi, din presa și literatura ultimilor ani. Forma daimon, de pildă, inclusă sub cuvîntul-titlu demon (opțiune contestabilă în sine, dar corespunzînd principiilor de grupare etimologică ale dicționarului), e ilustrată cu citate din Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. La substantivul denominare găsim un citat din România liberă, din 2005, despre "proiectul de lege privind denominarea monedei naționale" ș.a.m.d. Litera D (din care apăruse deja
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
Contiguitatea nu împiedică discutarea oarecum separată a părților componente, pentru a percepe mai bine întregul, fără a-l neglija nici un moment. Examinarea pieselor se face în numele mașinăriei. Chiar detestatelor "cronici de ocazie", Sebastian le spune "literatură", desigur și în sensul etimologic al cuvântului: scrierea unui text strict formal, tot ce se scrie referitor la o problemă sau un anumit domeniu. Mai trebuie menționat că se resimte, cu voie sau fără voie, "mâna" scriitorului Sebastian și în articolul gazetarului de opinie, în afara
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
cel din idiș - "apropiat, familiar, de-ai noștri" (,vrei să fii blat cu toată lumea", Actele vorbește). Frecvența cu care primele semnalări ale cuvîntului apar în Moldova corespunde probabilității mai mari de contact cu idișul (sursa fundamentală) și cu rusa. Soluția etimologică propusă de Unbegaun nu a fost însă preluată nici de DEX, nici de Micul dicționar academic (2001): în mod destul de ciudat, dicționarele se mulțumesc cu indicația "etimologie necunoscută". Cît de puternică este circulația lui blat în rusă se poate constata
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
oricărui profesor de specialități de a-și replica personalitatea, de a se prelungi în discipoli, de a face, cu alte cuvinte, școală. Exilat între viitorii muzeografi, istorici și critici ai artei, el făcea mai curînd educație unor amatori, în sensul etimologic al cuvîntului, decît participa la construcția unor creatori, așa cum orice artist și-ar fi dorit-o și ar fi meritat-o. Avîndu-l eu însumi profesor, nu mi-am dat seama nici în perioada studenției, după cum nu pot realiza nici astăzi
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
polițistul. Șpringarul e considerat elita lumii interlope" (Cotidianul, 17.05.2007); "șpringarii sunt cei socotiți a avea Ťclasăť. Acționează cu chei potrivite, pe bază de pont" (Ziarul, 21.07.2007). Nu știu să i se fi dat cuvîntului o explicație etimologică sigură. În Dicționarul limbii române (DLR, Tomul XI, Litera Ș, 1978) există totuși termenii șpring "parîmă folosită pentru a ancora o navă" și a șpringui (regional) "a dinamita". Ambele se pot asocia metaforic cu spargerea unei locuințe, cel de-al
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]