1,985 matches
-
mare în spațiul românesc. Singură sau în expresii, denumirea produsului pare să se fi instalat temeinic în limbă. Mai puțin celebră decît flitul, zacherlina a ajuns totuși să fie înregistrată de dicționarele noastre; dacă în DEX a fost lăsată fără etimologie, în DLR (dicționarul academic, seria nouă) a primit o explicație defectuoasă: Zackerl + ină. Posibilitățile oferite astăzi de internet ne permit să corectăm ortografia numelui propriu al inventatorului austriac al insecticidului: Johan Zacherl (1814 -1888). Oricum, nu poate fi vorba de
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
nu este nici simpla cădere în ispită, nici banala tentație erotică și nici vinovata ademenire psihologică grație căreia sufletele naive cad pradă escrocilor sentimentali. În realitate, seducția are un înțeles mult mai adînc și mult mai uman. Cum ne sugerează etimologia latină a cuvîntului, seducerea este se-ducere, adică "ducere la o parte", trecerea într-un alt orizont de viață, pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu alte cuvinte, cel care este supus seducției este dus în altă parte decît cea
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
și cînd ar fi finala unui nume propriu. Neregularitatea substantivului nene (care aparent ar trebui să urmeze tiparele de flexiune și articulare ale masculinelor frate sau rege) provine din statutul său inițial de termen de adresare, dar mai ales din etimologie: varianta etimologică primară a formei-titlu este de fapt nenea, nearticulat (de la care se forma vechiul vocativ neneo și care se află și la originea formei scurte nea). Or, în română, masculinele cu finala atipică în -ă sau -ea (tată, popă
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
pentru forma românească a lui cașto, aprecierea pozitivă cea mai generală - "bun"; apare frecvent în urarea kushto bak sau kushto bok (unde al doilea element e foarte probabil țigănescul baht "noroc", care a dat în română baftă). Se pare că etimologia e justificată de comparația cu rădăcini din dialectele indiene. Termenul este așadar țigănesc, probabil cu o circulație mai redusă în graiurile de la noi, dar suficientă pentru a pătrunde în română și a pentru a fi utilizat tot mai des, din
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
recenta sa carte - Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești (Humanitas, 2007), a avut întotdeauna efecte perceptibile și asupra cercetărilor și a instrumentelor lingvistice. În cazul dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi e bine cunoscută și studiată cu seriozitate de către specialiști - , cît mai ales la lucrările lexicografice, la modul de consemnare a acelor sensuri care depind de o interpretare istorică. Noțiunile organizării politice au presupus
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
acestor coincidențe și bizarerii, acțiunea romanului ajunge să se ramifice pe trei culoare, urmate leneș, previzibil de către autor. Singurele fragmente mai incitante sunt cele din scrisorile trimise de Zare Popescu fostului său profesor de istorie. Aici, teoriile unui autodidact în etimologie sunt aplicate pe o realitate lingvistică și istorică în continuă transformare. Se schimbă obiectele și stările, generațiile, epocile, dar numele oamenilor și ale lucrurilor, atent analizate, pot da o idee despre vechea configurație. E straniu totuși că acest tânăr atât
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
investigații "pe teren", relatându-i apoi lui Grințu, cu zgârcenie, episoade ale căutărilor lui. Iar Grințu, cel mai mare dintre cei trei, își "cercetează" biografia cu antenele imaginației, căutând nuclee pentru viitoare scenarii cinematografice. Așadar, un erou este obsedat de etimologie; altul, de genealogie; al treilea, de cinematografie. Gusturile și pasiunile nu se discută; însă ficționalizarea lor, da. O deficiență importantă a romanului stă în capacitatea lui redusă de insolitare. Mircea Nedelciu își obține "surprizele" în chip ar-tificial. Le creează în
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
considerațiunile etimologice se adaugă capitolul amintirilor din război, fie ele inventate ori recuperate. De pe un culoar trecem pe altul, printr-un switch al prozatorului care a găsit această soluție convenabilă: să se refugieze după discursurile-stas ale personajelor. Când nu este etimologie, e genealogie; și când nu e genealogie, e războiul al doilea mondial, prins în serii nesfârșite de mărturii și fotograme. Asistăm la o prea lungă și plictisitoare proiecție de diapozitive. Dar roman de război nu e Zmeura de câmpie, cu toate că
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
a promis mama: când o să avem mai mulți bani, o să am și o frățioară. Până atunci să fiu cuminte. La copiii obraznici nu mai vin frați." (pp. 20-21). Avem aici repetitivitatea infantilă, dar și asociațiile vârstei, cu savuroase contaminări și etimologii populare. (Canibalii, mâncând carne, sunt carnibali, nu?) Se observă însă și prezența, discretă dar constantă, a vocii auctoriale, cu inflexiuni lirice specifice observatorului, iar nu micuței protagoniste: "vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite", "miroase a afară și
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei lingvistice moldovenești, continuă să circule mai ales în titlul unor antologii de ghicitori. Dicționarele noastre înregistrează secvența cinel-cinel, fără a-i atribui o etimologie certă. Dicționarul Academiei (Litera C, 1940) prefera varianta cimel, pe care o punea în legătură cu verbul a cimili și cu substantivul cimilitură. Din păcate, și verbul a cimili are o etimologie nesigură, pentru care au fost lansate mai multe sugestii, în
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
Dicționarele noastre înregistrează secvența cinel-cinel, fără a-i atribui o etimologie certă. Dicționarul Academiei (Litera C, 1940) prefera varianta cimel, pe care o punea în legătură cu verbul a cimili și cu substantivul cimilitură. Din păcate, și verbul a cimili are o etimologie nesigură, pentru care au fost lansate mai multe sugestii, în genere pornind de la surse slave (pentru care distanța semantică e totuși prea mare, ca în cazul verbului ciniti "a aranja"). V. Bogrea presupunea (într-un studiu din 1920-21) existența unui
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
se știe, un val de indignare, îndreptată împotriva a ceea ce mulți au considerat ca fiind o concesie făcută inculturii și ignoranței. Regula anterioară prevedea păstrarea caracteristicilor etimologice ale substantivului, media fiind forma de plural a neutrului latinesc medium. Adaptarea contrară etimologiei avea însă în acest caz argumente destul de solide: în primul rînd, a contat marea frecvență în uzul modern a termenului, contrastînd cu dificultatea de a-l utiliza sintactic în formă articulată, din cauza terminației atipice pentru un plural; apoi, faptul că
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
cunoașterii, sensul cuvintelor noastre s-a modificat pînă la a deveni niște unelte ce ascultă de spiritul puterii. Prin urmare, un lexicon ca cel de față nu e atît un instrument de lucru, cît un instrument de putere. Cine cunoaște etimologia cuvintelor le judecă în alt fel decît semenii lui, ba chiar își privește și semenii în alt mod. E ca în viață: așa cum pe un om căruia îi cunoști biografia îl privești cu alți ochi decît dacă l-ai fi
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
scenă la Théâtre "Antoine" din Paris, în 1913, apoi tipărită și în românește, în 1915, sub titlul Copilul, împreună cu o altă comedie, O invenție ciudată (Luneta magnetică). Tîrziu, prin 1939-1940, dădea la lumină, sub pseudonimul Ave Caesar, broșura Încercări de etimologie. Lucrarea nu e pomenită în articolul mai sus citat, pentru bunul motiv că e de un diletantism evident, cu soluții nu o dată rizibile. Paul Sterian urmează cursul primar la Școala de Aplicații a Societății pentru Învățătura Poporului Român, iar cel
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
nu trebuie văzut semnul unui patriotism tîmp născut în mintea unui fanatic retardat, ci condiția firească a supraviețuirii sale ca gînditor. Heidegger nu se putea păstra în formă decît acolo, printre brazii și cătunurile din Herzogenhorn și Hebelhof, și printre etimologiile și sunetele cuvintelor nemțești. Un "țărănoi" în sensul nobil al cuvîntului, adică un om legat prin fire vitale și nesubstituibile de țara în a cărei limbă trăia. În corespondența cu Blochmann, Heidegger vorbește despre Pădurea Neagră mai mult decît despre
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
dificultatea de a găsi informația căutată: într-o viitoare formă electronică, acest neajuns ar putea fi redus). Desigur, se pot face întotdeauna observații punctuale: de pildă, cred că persistă tendința mai veche de a prefera explicația prin franceză celei prin etimologie multiplă: la cuvîntul demisie apare ca etimon doar franțuzescul démission; e greu de crezut că forma mai veche dimisie ar fi doar o variantă populară: avînd în vedere că aceasta apare la Asachi, e foarte probabilă o a doua sursă
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
de crezut că forma mai veche dimisie ar fi doar o variantă populară: avînd în vedere că aceasta apare la Asachi, e foarte probabilă o a doua sursă, italiana (cu dimissione). Frustrantă rămîne (dar nu e vina dicționarului !) și eticheta "etimologie necunoscută" aplicată unui cuvînt de mare importanță și frecvență cum este conjuncția adversativă dar. Și prin asemenea goluri ale informației noastre, dar în primul rînd prin materialul extrem de bogat pe care îl cuprinde, dicționarul academic stimulează în continuare cercetarea în
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
și pentru suma dată ca recompensă pentru un aranjament ilegal, ca și pentru a desemna meciul trucat. În ultima vreme, termenul se extinde și în comentariul politic: "Blatul de campanie" (Jurnalul național, 9.05.2008). A fost destul de mult discutată etimologia cuvîntului. Iorgu Iordan, în 1935, presupunea că e vorba chiar de germanul Blatt (care a produs și omonimul tehnic cu sensurile "foaie din aluat" și "placă de lemn"); construcția blat pe blat "foaie pe foaie, placă pe placă" ar fi
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
probabilității mai mari de contact cu idișul (sursa fundamentală) și cu rusa. Soluția etimologică propusă de Unbegaun nu a fost însă preluată nici de DEX, nici de Micul dicționar academic (2001): în mod destul de ciudat, dicționarele se mulțumesc cu indicația "etimologie necunoscută". Cît de puternică este circulația lui blat în rusă se poate constata în momentul de față și din prezența cuvîntului în Wikipedia (în versiunea în rusă, dar și cea în engleză), ca termen-cheie pentru a descrie sistemul de relații
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
2004 (B. Butler și S. Purchase, S., "Personal Networking in Russian Post Soviet Life", în Research and Practice in Human Resource Management, 12, 1, p. 34-60), are drept cuvînt emblematic tot pe blat, căruia îi trece în revistă sensurile și etimologia; bibliografia problemei este impresionantă, cuprinzînd articole și chiar cărți (A. Ledeneva, Russia's economy of favours: Blat, networking and informal exchange, Cambridge University Press, 1998). Sensurile curente din română și rusă nu sînt identice, dar înrudirea lor este evidentă.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
locuind într-un așternut/ cu o fată nebună. Am umblat prin locurile/ unde varsă bețivanii./ Am batjocorit sufletul, Doamne./ Eu și neamul meu nu reușim să ieșim din trecut. Ne/ cufundăm tot mai mult în gramatică și în matematică,/ în etimologii, în astronomie, în bălegarul filosofiei" (Psalmul 4). Și, pe deasupra, e conștient că "cineva" îi dă voie să "inventeze haosul", un haos populat cu excrementele diavolului după ce a inventat lumea, cu maimuțăreli sacre pentru cititorul subtil care s-ar prea putea
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
o tuli etc. A se tira e prezent în toate dicționarele noastre de argou (Tandin 1993, Croitoru Bobârniche 1996/2003, Volceanov 1998/2006), nu și în DEX; în Micul Dicționar Academic (MDA, IV, 2003), este înregistrat că regional (?) și cu etimologie necunoscută. În studiile mai vechi despre argoul românesc, în dicționarele de argou, dar și în reportaje jurnalistice recente e atestat și explicat substantivul corespunzător verbului: tira. Sensurile acestuia sînt tipic tehnice: tira e un instrument sau un adjuvant în operația
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
alcătuită din alte multe și felurite inele, este și ea o viață. - Atunci lasă-le pe celelalte! - Nu pot, de ele depinde, nu s-a putut desprinde niciodată. Am încercat. Poate de aceea, Eugenia Ionescu își începe biografia încă de la etimologia așezării de origine, Câmpina, care vine de la Kapina, de la prima atestare documentară din 1503 a Câmpinei. Eugenia Ionescu se naște abia pe la pagina 350 a primului dintre caiete. Până atunci, avem de-a face cu un fel de monografie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în general au decăzut în acest nou secol, XXI. Originile Ideea reconstituirii arborelui genealogic al filiației celor doi părinți mi-a sugerat-o un prieten stulpicănean, doctorul în istorie Vasile Diacon, din Iași, cu ocazia investigațiilor asupra originii Mitropolitului Nectarie. Etimologia numelui Cotlarciuc aparține teritoriului galițian, antroponimul Cotlar, ajuns în spațiul vămean, a suferit un inevitabil proces de rutenizare prin adăugarea sufixului „ciuc”, pe care îl cerea antroponomastica ucraineană. Dacă țin cont de numele de botez pe care le-au purtat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dacă pe lângă legătura juridică, chiar fără ea, „există alte legături naturale de conviețuire avem o națiune (Ă). Ea reprezintă o unitate socială care se Întemeiază pe o serie de legături naturale (Ă) vom găsi Înainte de toate originea etnică - după Însăși etimologia cuvântului: „natio quia nata” - apoi cultura, tradiția istorică, datinile, limba, religia etc”. Desigur, Del Vecchio este atent la procese ca „amestecul de neamuri” din cele mai Îndepărtate timpuri. El spune hotărât, decis și conform realității istorice că: „Nu există o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]