62,874 matches
-
exprima liber și în mod lesnicios tot ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
și al costumației sunt evidențiate, într-o manieră specifică, originală și expresiv-caricaturala, cele mai urâte și mai respingătoare racile ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nașul, gura, urechile și părul - sunt ingenios metamorfozate pentru a întruchipa bătrânețea, identitatea etnică, specificul profesiunii și, nu în ultimul rând, moartea și drăcii. Dacă moșii și babele sunt o reflectare a cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup de mascați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
(24 - 27 octombrie) pentru a descoperi împreună cu reprezentanți din diferite comunități etnice, diversitatea culturală și deconstrucția stereotipurilor în mass media din România! Institutul Intercultural Timișoara în parteneriat cu Asociația ADIS București, Centrul pentru Resurse Civice Constantă și Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului - filiala Cluj Napoca desfășoară în perioada august 2012 - iunie 2013 proiectul
20 de jurnalisti din 5 orase din tara sunt invitati la Timisoara [Corola-blog/BlogPost/93889_a_95181]
-
lansează apelul de participare la cursul de formare pentru jurnaliști care are ca și obiective: - înțelegerea diversității, a provocărilor și a oportunităților ei - cunoașterea nuanțata a fenomenului migrației și a implicațiilor acestuia pentru societate - promovarea unei imagini pozitive a grupurilor etnice minoritare prezente în România - conștientizarea procesului de discriminare și a rolului mass-media în combaterea discriminării - oferirea de instrumente pentru deconstrucția stereotipurilor și reflectarea corectă a grupurilor minoritare Cursul va avea loc în perioada 24 - 27 octombrie la Timișoara. Mai multe
20 de jurnalisti din 5 orase din tara sunt invitati la Timisoara [Corola-blog/BlogPost/93889_a_95181]
-
sale, au ajuns până la urmă (în general), prin voința popoarelor și recunoașterea marilor puteri, stăpâni acolo unde, prin forță, dominase Coroana Sfântului Ștefan. Cu alte cuvinte, „ura” lui Petőfi nu a fost validată de istorie, Ungaria revenind la frontierele sale etnice. Nici „urile” lui Șevcenko și Pușkin nu au avut, în linii mari, o soartă mai bună. Eminescu însuși nu s-a impus în conștiința publică prin combaterea „străinilor”, dar mulți dintre „străinii” hrăpăreți evocați de el s-au dovedit, într-
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
referitoare la căror entități să-i fie sau nu aprobate proiectele care urmează să fie finanțate din banii contribuabilului român. Și lista cu ,,fărădelegile” domnului Nițu poate continua: de o vreme, chipurile, ,,a înfrățit” câteva asociații din Voivodina, pe criterii etnice sau de rudenie?, cu unele de buzunar, din Timoc. Ce mare minune! Este regretabil că Stevan Mihailov a căzut în plasă și pune semnul egal între CRS (nu exagerez și nici nu sunt cinic!) și o entitate fără identitate care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
ne demonstreze că și ei știu să danseze Călușarul. Am scris despre statuia decapitată a lui Eminescu, de la Odessa și despre Cetatea Albă, cu simbolurile voievodului Ștefan cel Mare răzuite de pe fațada. Am scris despre școlile în care învață copiii etnici români (așa ar fi corect să-i numim, câtă vreme trăiesc în altă țară), despre cărțile tipărite în România a caror trecere peste graniță e considerată infracțiune, despre recensămintele făcute cu creionul, pentru că cuvântul “român” să fie înlocuit cu “moldovean
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
de la Târgu-Mureș, prin care se urmărea un minirăzboi civil în zonă, în acel „martie negru”. Am relatat despre zdrobirea sălbatică a țăranului Mihăilă Cofar, despre zvârcolirile antiromânești ale grupului iredentist-udemerist, despre încercările, încă de pe atunci, de autonomii teritoriale, pe criterii etnice, dorința de a fi maghiara cea de-a doua limbă oficială în România. Am protestat împotriva înlocuirii tablelor indicatoare ale unor localități, a schimbării abuzive, ilegală, a numirii unor străzi, a încălcării flagrante a Constituției - Legea fundamentală a țării. Mulți
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
la separatism teritorial! Ați auzit, cumva, vreodată, că indivizii ăștia au fost dați pe mâna legii, deoarece au încălcat Constituția, Legea fundamentală a țării, comițând fapte interzise de lege, dorind visatul separatism teritorial al așa-zisului Ținut Secuiesc, pe criterii etnice? Au fost sancționați ei pentru defăimarea țării? Nu au fost deranjați! Așa că ei au înțeles că e liber la hulire! Ar fi unul dintre argumentele care ne-au aruncat, din 1990 încoace, în luptă pe baricada interesului național și a
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
dă seama că ceilalți îl cred prost, deși el știe că e de multe ori mai deștept decît ei. Dar nu e vorba aici de limba engleză sau franceză sau portugheză sau patagoneză, e vorba de limba ființei noastre individuale, etnice, naționale, sau cum vreți să-i spuneți, care se încadrează greu sau deloc într-o ființă globală. îi mărturiseam pe o terasă, astă-vară, unui prieten în Germania - mă aflam într-una din acele stări de efuziune care mă năpădesc uneori
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
a furat în multe locuri"; la 17 septembrie, "prima carte poștală de la tata; e la București"; la 24 septembrie: "S-a întors tata!"; la 10 noiembrie: "Am mers la școală. în clasă sînt 83 de elevi. Evrei - 7". Sfîrșitul segregării etnice în școli s-a produs fără traume. Intrarea în teritoriul cîțiva ani interzis a fost înlesnită de circumstanțele momentului: toamna anului 1944, cînd în oraș nu se deschiseseră decît două școli secundare, liceul "Petru Rreș" și liceul de fete. Celelalte
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
întrebare cioraniană "Cum poți fi român?" este, se știe, o parafrază după faimoasa interogație retorică a lui Montesquieu - "Cum se poate să fii persan?". Descifrând resorturile adânci ale disperării cioraniene, iscată și de relația conflictuală între identitatea personală și identitatea etnică, Matei Călinescu atrăgea cândva atenția că, la vremea sa, Montesquieu nu luase în considerare cazul în care un persan s-ar întreba el însuși pe sine, autoflagelant, cum poate fi nimic mai mult decât ceea ce este. Recentul eseu masiv al
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
dos, cu măruntaiele în afară. Simt și acum mireasma de scârnă acvatică și de corabie găunoasă, devorată de șobolani mustăcioși". Prin urmare, moto-ul prin care scriitorul își poate "promova" poetica excentrică ar fi "Violentez, deci exist". Concrescută "violentei" identități etnice, iar nu distanțată afectiv de aceasta, identitatea hibridă, real-imaginară, a autorului ce aparține spațiului comunitar se poate așadar defini, etic, doar prin autoflagelare lingvistică.
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
literaturile străine, “profesată cu orgoliul regalității sale literare europene”. După ce ridică probleme legate de dificultatea traducerilor, mărturisește convingerea că transpunerea versurilor în proză e sterilizantă. De aceea își asumă riscul păstrării formei versificate. Influențată, probabil, de masca alegorică de coloratură etnică, și nu de mesajul european care privește, la urma urmei, nu numai umanitatea acelui timp, doamna Mingot-Tauran ține să ne informeze că la aceeași editură s-au publicat opere scrise de țigani francezi. Faptul e îmbucurător. Budai-Deleanu apelează la această
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
Adrian Popescu Am certitudinea, azi, că la revista “Steaua” dorința reconectării cu valorile interbelice a fost și o încercare de a impune, în fond și în formă, o binecunoscută distincție lovinesciană, de separare a esteticului de etnic și de etic. Act, așadar, de restituire și recuperare a scriitorilor interbelici, dar acțiune, în subtext, de redobândire a unui prestigiu, existent altă dată, în vremuri normale, al eminenței esteticului. Recuperarea unor nume, dar și a unei condiții privilegiate, sau
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să se supună, într-o viziune modernistă, contemporană, insinuau steliștii anilor ’50, ’60, “comenzii sociale”, adică unui eticism ideologizat, nici etnicului transformat în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice, orizontul său este mereu în mișcare, fluid, nu poate încremeni în forma baladei epice a unui Deșliu, sau în simplismul unor contraste poetizate, afirmau steliștii
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
șaptezeci de ani mai târziu de Mateiu I. Caragiale. De fapt în acest sonet apare singura dată în întreaga operă poetică a lui Baudelaire figura unei evreice. Criptica similitudine dintre "l’affreuse juive" și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein a moștenit-o de la străbunele ei, iar în terțina finală se definește calitatea privirii femeii "juive
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
jumătatea secolului al XX-lea. De atunci s-a stabilit și s-a scos la lumină tot ce are legătură cu vechii locuitori, ca moștenire prețioasă și de neînlocuit și, în consecință, s-a acordat protecție specială și drepturi tradiționale etnicilor maori. Se obișnuiește ca limba lor să fie recunoscută ca limbă oficială. La revendicările minorității s-au stabilit reglementări de discriminare pozitivă, de exemplu cîteva locuri în Parlament sînt rezervate pentru maori. În 1975 s-a format o comisie, care
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
pentru literaturile aflate la început de drum, iar Sainte-Beuve face pur și simplu "mahalagism distractiv". Și cum idiosincraziile lui contrariante nu se opresc aici, G. Călinescu nu-l iartă și pune tulburarea de raționament pe seama unor obscure devieri de ordin etnic: "Cu nume grecesc, ginere al lui Gherea, Zarifopol simbolizează spiritul de negație a două rase sofistice." Lui Călinescu nu-i scapă ironia omniprezentă a "burghezului" cu silă de burghezi, nici persiflarea continuă și sistematică, "pînă la agasare". Drept pentru care
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
Cioroianu, manualele (unice, dar nu neapărat numai ele) au avut rolul lor în acest mod cu totul special de a percepe istoria; e vorba despre discursul istoric (dac-ar fi să vorbim, aș spune eu, chiar și numai despre „pluralul etnic", acel noi autist din „Ei sînt ai noștri și ne-au scris istoria și faptele de vitejie" - exemplul îi aparține lui Cioroianu -, care exilează alteritatea în zona periculoasă a excluderii), ajuns la concurență cu memoria, pe care-o lasă s-
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
ca și eul autobiografic, evoluează în jurul axului interpretării și al construcției, al oglinzii și procesului devenirii, al adevărului și artei, al versiunii și subversiunii". Manifestare a eului determinat multiplu, "ancorat" în istorie, în medii sociale și culturale, în religios, în etnic etc., scrisul autobiografic îi apare criticului drept o realitate labilă și oarecum rebelă, nesupusă clasificărilor, canoanelor, întemeiată cum este pe acele perechi de contrarii mai sus evocate: interpretare - construcție, adevăr - artă, versiune - subversiune ș.c.l. Avertizat, exploratorul ținuturilor de
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
știam cît de des aveam s-o invoc cu diferite prilejuri; practic, de cîte ori mă izbea paralelismul dintre evoluția ideilor societății și aceea a microcosmului personal. Pe plan istoric, de pildă, valorile individualismului au fost instituționalizate după acelea colective, etnice, naționale; am trecut printr-un proces asemănător pe plan personal, ca urmare a lecturilor și experienței. Uneori am impresia însă că noi cei din Israel trăim de fapt în atmosfera și mentalitatea anului românesc 1848, atît de prevalentă continuă să
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
evreice, dar în cercul în care mă învîrteam, în ziarele și revistele pe care le citeam, problema nu era menționată ca atare, tracomania aberantă cu care eram îndopați zi de zi ne făcea, dimpotrivă, alergici la orice exagerare a conotațiilor etnice; înjuram, solidar, evrei și neevrei, regimul care ne sugruma deopotrivă aspirațiile la o viață liberă, vindecată de minciună, duplicitate, constrîngeri și lipsuri de tot felul. Luînd act mai apoi aici de rădăcinile mele și izbindu-mă de diverși oameni, toți
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
primul impuls în expunerea acestei colecții a fost o abordare estetică (cusăturile sunt într-adevăr de o rară frumusețe) care să treacă sub tăcere, discret, o poveste pe care nu știam cum să o spunem. Cuvinte precum repatriere, renaționalizare, reviriment etnic, schimb de populație nu păreau să se potrivească cu frumusețea tăcută a ștergarelor. Și totuși făceau parte din aceiași poveste. Nu ar fi existat una fără cealalată. Așa că am încercat fără să ascundem ceea ce și nouă ne dădea un sentiment
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
ca și în cazul Porajmos-ului romilor, autorii morali ai genocidului nu au fost doar naziștii, ci toți oamenii buni din Europa care au refuzat să știe, să spună sau să facă ceva, care și-au abandonat semenii în numele diferențelor religioase, etnice sau de orientare sexuală. Același lucru s-a intamplat in Cambodgia, în Rwanda, în Yugoslavia. Toate formele de genocid încep cu vorbe pline de ură la adresa unei categorii de oameni și cu tăcerea complice a majorității. De aceea, aceste vorbe
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]