347 matches
-
esofag Dacă factorii de risc pentru cancerul pavimentos au fost identificați (ca tutunul, alcoolul, malnutriția, infecția cu papilloma virusă, factorii de risc asociați cu adenocarcinomul esofagian sunt mai puțin bine definiți. 13 Cancerul pavimentos (scuamos) Fumatul Consumul de alcool (tare) Etnicitate (americani negri) Sex (la bărbați) Iritante mucoase expunere prelungită la băuturi foarte fierbinți (aromatice) stenoza radică achalazia leziuni caustice Expunere la carcinogene nitriți alimentari toxine fungice și vegetale Factori nutriționali și diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
toxine fungice și vegetale Factori nutriționali și diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți factori Tylosis (hipercheratoza palmară și plantară cu papiloame esofagiene) Sindrom Plummer - Vinson (inele esofagiene, glosite și deficit de fier) Adenocarcinoame Refluxul gastro-esofagian Esofagul Barrett Etnicitate (albii> negrii americani) Sex (la bărbați) Obezitate Dieta (consum de fructe, vegetale, fibre) Fiecare dintre acești factori pot avea impact diferit în funcție de tipul histologic. 14 Cea mai importantă diferență epidemiologică dintre cele 2 tipuri histologice este asocierea dintre GERD (boala
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
poate ca în același timp să se afirme că obiectul antropologiei dispare o dată cu sfârșitul etniilor și să se constate și proliferarea revendicărilor etnice. În nici un caz etnia nu se poate compara cu o specie naturală, care supraviețuiește sau dispare. Producerea etnicității trebuie analizată ca un fenomen istoric care merită, caz după caz, a anchetă precisă. Împotriva unei reprezentări fixate a identității culturale, trebuie să amintim că ea este o construcție, un proces. Nici sociologia, nici antropologia nu se mulțumesc astăzi cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mod evident de natură istorică și studiul lor este legat, de asemenea, de științele politice. Printr-un efect de întoarcere, se pare că această dimensiune diacronică a fost subestimată de generații de autori grijulii să inventarieze tradițiile. Reflecțiile asupra frontierelor, etnicității, națiunii, statului, noțiunea de străin, conflictul, războiul adună și ele mai multe discipline ca istoria, demografia, lingvistica, geografia, știința politică, antropologia. De altfel, istoricii au fost primii care s-au interesat în Franța de lucrările inovatoare ale unui antropolog ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
conservatoare a moștenirii culturale, reificată de cuvântul "tradiție", a favorizat o concepție prea simplă a schimbării sociale, în termeni de antinomii (tradiție/modernitate). Noi știm astăzi că rare sunt locurile din lume unde se poate afirma o autohtonie autentică, că etnicitatea este mai mult o relație decât proprietatea unui grup, că economia de piață și instituțiile de stat nu sunt incompatibile cu structurile familiale, că o mișcare de gherilă poate recurge la transa posesiei, că schimburile "globale" sub formă de transporturi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
culorile adevărate. Dar cum arată prezentul? Oare am pășit într- adevăr într-o lume mai dreaptă? Pe întinsul continent al fostei Uniuni Sovietice, dincolo de Caucaz și Urali, până la munții Tianșan, Siberia și dincolo de Cercul Polar românii nu-și pot afirma etnicitatea, în multe comunități nu există școli în limba maternă, iar legăturile cu patria mamă sunt zăgăzuite de rigori vamale, interdicții de tot felul. Ar fi lipsit de realism dacă deriva românească din Federația Rusă ar fi pusă numai pe seama autorităților
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității și apartenența la un anumit spațiu geografic recunoscut dealtfel de autoritățile oficiale. Cultura materială și viața tradițională îi deosebește de populația slavă dar sub raport lingvistic și politic se integrează în masa majoritară. De remarcat bogatul material documentar acumulat în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dinamica fenomenului terorist. Care-i sunt originile și sursele de sprijin? În ce măsură este o mișcare de anvergură mondială ce-și trage puterea din condițiile în care se află anumite regiuni și state? În ce măsură este o mișcare alimentată de naționalism sau etnicitate și în ce măsură o mare parte din forța sa rezultă din alți factori politici și culturali? Care sunt diferențele între interesele noastre din Irak și cele din Afganistan? Care ar trebui să fie preocuparea principală a politicii externe americane? După 11
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sine” depinde de existența Celuilalt: orice identitate colectivă Înseamnă, În același timp, incluziune pentru cei care o Împărtășesc (in-group) și excluziune pentru cei care nu o Împărtășesc (out-group) (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, pp. 134-135, cu rezerva că acești autori scriu: „Etnicitatea ș...ț afirmă un Eu colectiv, negând În același timp un Celălalt colectiv”, În timp ce noi am spune mai curând că etnicitatea Îl instituie pe Celălalt ca atare și Îl recunoaște astfel). Identificarea se bazează simultan pe asemănare („a fi identic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru cei care nu o Împărtășesc (out-group) (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, pp. 134-135, cu rezerva că acești autori scriu: „Etnicitatea ș...ț afirmă un Eu colectiv, negând În același timp un Celălalt colectiv”, În timp ce noi am spune mai curând că etnicitatea Îl instituie pe Celălalt ca atare și Îl recunoaște astfel). Identificarea se bazează simultan pe asemănare („a fi identic cu...”) și pe neasemănare („a fi diferit de...”) (Lipiansky, 1998a, pp. 21-22). Reciprocitatea identificărilor scoate la iveală o altă chestiune fundamentală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană, Kulturkreis; În engleză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, PUF. ROTTER Julian (1996), „Generalized expectancies for internal versus external control of reinforcement”, Psychological Monographs, vol. 80, nr. 609, trimestrul I, pp. 1-28. Φ Atitudine, Discriminare, Etnocentrism, Instituție, Normă, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Autenticitatetc "Autenticitate" Φ CREOLITATE, ETNICITATE, NAȚIUNE Autoritarismtc "Autoritarism" Φ PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Autoritate (tipuri de Î)tc "Autoritate (tipuri de ~)" Φ DOMINAȚIE Azil (drept de Î)tc "Azil (drept de ~)" Noțiunea de drept de azil este Înțeleasă adesea ca referindu-se la azilul politic. Or
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Marea Britanie, se insistă pe problema drepturilor sociale, acestea fiind cele mai recent dobândite, conform perspectivei canonice a lui Thomas Marshall (la care vom reveni ceva mai jos); În Statele Unite, dată fiind importanța problemei integrării grupurilor etnice, chestiunile referitoare la etnicitate sunt cele care rețin cel mai mult atenția; În sfârșit, În Europa continentală, În prim-plan stau legăturile dintre societatea civilă și stat. Pluralitatea disciplinară și diversitatea geografică contribuie la mărirea numărului de obiecte ce se cuvin studiate În domeniul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dimensiunea etno-culturală a cetățeniei franceze, dimensiune pe care teoretizările clasice refuză cel mai adesea s-o ia În considerare. Această concepție genealogică ă care nu este cu totul străină de primordialismul lui Edward Shils (vezi, În lucrarea de față, articolul „Etnicitate”) ă arată că societățile moderne nu au eradicat apartenențele comunitare. Tot ea ne arată și dificultatea de a desface legăturile dintre cetățenie și naționalitate. Forța acestui model rezidă În bună măsură În faptul că reprezintă conjugarea a două tradiții totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Michael (1997), „Communauté, citoyenneté et jouissance des droits”, Esprit, nr. 3-4, martie-aprilie, pp. 122-131. WIEVORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), REPREZENTARE SOCIALĂ Cetățenie (codul Î)tc "CetĂȚenie (codul ~)" Expresia „Codul cetățeniei” desemnează dispozițiile legale referitoare la atribuirea și la dobândirea cetățeniei franceze de către o persoană fizică. Ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obstacle, urmată de Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei redescoperire este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale gândirii sociale din secolul al XIX-lea, constituie „conceptul elementar de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Seuil (prima ediție HMH: 1968). WILLIAMS Raymond (1995), The Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și proiectelor de dezvoltare din numeroase țări din Sud, dimensiunea culturală a devenit un obiect de reflecție pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căutate mai Înainte, În perioada luptelor anticolonialiste. Ni se pare util să trecem rapid În revistă condițiile legitimării sale, Înainte de a-i descrie natura și limitele. ν Începând cu anii ’50, asistăm la o revenire a revendicărilor naționaliste și a etnicității ca valoare fundamentală. „Dreptul la diferență” semnifică acum dreptul fiecărui popor de a-și afirma specificitatea culturală. Este deci de Înțeles că un atare slogan a găsit un ecou favorabil În medii foarte diferite, cu atât mai mult cu cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revendicările exprimă dorința de afirmare a unei identități nesigure, de apărare a unei identități amenințate, de eliberare a unei identități oprimate sau de regăsire a unei identități pierdute” (Abou, 1992, p. 15). În toate cazurile Însă, adaugă el, „Întoarcerea la etnicitate are sensul general al unei replieri strategice menite să permită culturii etnice să Înlocuiască o cultură națională devenită inaptă să-și Îndeplinească În mod adecvat funcția, deoarece este trăită și percepută ca nesigură, amenințătoare, represivă sau depersonalizantă” (ibidem, p. 22
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spirituale și ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Această absolutizare a diferenței culturale a fost, Într-adevăr, instrumentalizată de ideologiile identitare pentru care individul nu există decât În calitate de membru al comunității sale de origine. Întoarcerea la etnicitate nu mai are, cu siguranță, astăzi virtuțile emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm cu toții o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
à l’identité: défense contre l’anéantissement”, Revue française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SIMON Patrick (coordonator) (2001), Les Discriminations raciales et ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică etc.), a Început să rețină atenția cercetătorilor. Cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]