214 matches
-
conduce la definirea ca o evidență a poziției antirasiste pe baza principiului egalității În diferență, ba chiar a datoriei de a păstra diferențele culturale cu orice preț. Ceea ce Înseamnă o situare pe terenul argumentativ al neorasismului (Taguieff, 1988). Rasism și etnocentrism. O asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antirasiste pe baza principiului egalității În diferență, ba chiar a datoriei de a păstra diferențele culturale cu orice preț. Ceea ce Înseamnă o situare pe terenul argumentativ al neorasismului (Taguieff, 1988). Rasism și etnocentrism. O asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal, prerasismul sau rasismul elementar care ar fi inerent naturii umane. Dar xenofobia și, În sens mai larg, heterofobia pot și ele apărea ca expresii ale protorasismului, din moment ce le atribuim naturii umane, presupusă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interpretăm, Într-o perspectivă biosocială sau sociobiologică, ca atitudini primordiale care combină respingerea necunoscutului și apărarea teritoriului, atitudini Împărtășite de specia noastră și de numeroase specii animale. Pentru a desluși mai bine mizele discuției, să pornim de la modelul clasic al etnocentrismului, așa cum continuă el să funcționeze și astăzi În antropologia socială. Chiar la Începutul cărții sale apărute În 1906, Folkways, sociologul american William Graham Sumner (Sumner, 1906, p. 13) introduce și definește astfel această noțiune: „Punctul de vedere conform căruia grupul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sumner, 1906, p. 13) introduce și definește astfel această noțiune: „Punctul de vedere conform căruia grupul căruia Îi aparținem este centrul lumii și etalonul la care ne raportăm pentru a-i judeca pe ceilalți merită, În limbaj tehnic, numele de «etnocentrism». Îi corespund obiceiuri populare, destinate să justifice atât relațiile din interiorul grupului, cât și pe cele ale grupului cu exteriorul. Fiecare grup Își Întreține propria mândrie și vanitate, Își etalează superioritatea, Își exaltă propriile divinități, privește cu dispreț străinii șoutsidersț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propria mândrie și vanitate, Își etalează superioritatea, Își exaltă propriile divinități, privește cu dispreț străinii șoutsidersț ș...ț, crede că doar moravurile sale șfolkwaysț sunt bune și nu manifestă decât dispreț pentru ale altora, atunci când le remarcă”. Această definire a etnocentrismului ca fenomen global (În egală măsură cognitiv, afectiv, evaluativ și normativ) și ca atitudine-conduită universală presupune distincția elementară Între propriul grup (grupul de apartenență al subiectului) și celelalte grupuri, Între „noi” și toți reprezentanții categoriei „ceilalți” („ei”). Dar „faptul esențial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsură cognitiv, afectiv, evaluativ și normativ) și ca atitudine-conduită universală presupune distincția elementară Între propriul grup (grupul de apartenență al subiectului) și celelalte grupuri, Între „noi” și toți reprezentanții categoriei „ceilalți” („ei”). Dar „faptul esențial”, precizează Sumner, este acela „că etnocentrismul duce fiecare popor la exagerarea și la intensificarea trăsăturilor specifice propriilor obiceiuri, cele care Îl disting de alte popoare” (ibidem). Această concentrare pe diferența propriului grup este În același timp o supravalorizare a calităților care-i sunt atribuite În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
veche”, care „se sprijină fără Îndoială pe baze psihologice solide, deoarece tinde să apară la fiecare din noi atunci când suntem puși Într-o situație neașteptată” (ibidem). A nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor bestializante și patologizante folosite stă mărturie În acest sens:ceilalți, ca străini, „răi” sau „răutăcioși”, sunt asimilați cu „maimuțepe două picioare” sau cu „ouă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lupi feroce” etc. Pe scurt, cel mai adesea cu animale „inferioare”, respingătoare sau periculoase, parazite sau de pradă. Trebuie, În consecință, „să curățăm”, „să despăduchem”, „să salubrizăm”, „să dezinfectăm”, „să purificăm”, „să epurăm”, „să eliminăm”. În acest stadiu, continuitatea dintre etnocentrism și rasism pare să sară În ochi. În epoca modernă, dezumanizarea celuilalt se desăvârșește prin fabricarea politico-științifică a categoriilor de „ființe subumane”, adică de cvasi-animale. Inventarea „subumanității”, „etichetată” de știința clasificatoare, este fața Întunecată a umanismului modern, reversul său negativ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opinie, el Înseamnă și comportament, practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică reducerea rasismului la etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe care avem motive să le considerăm universale, nici la situația de urmaș al unui instinct primordial (de autoconservare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul a două interpretări distincte și incompatibile: 1) o interpretare antropologică anistorică, aceasta constând În Înscrierea dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum o definim, sau În punerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1965), Capitalism and Slavery, New York, Harper (prima ediție: 1944). YERUSHALMI Yosef (1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi etnocentrismul. O asemenea atitudine este adesea considerată inevitabilă În măsura În care transmiterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi etnocentrismul. O asemenea atitudine este adesea considerată inevitabilă În măsura În care transmiterea acestor norme și valori ar fi imposibilă dacă ele nu ar fi prezentate, implicit sau explicit, ca pozitive sau „bune”. Stadiul transmiterii reprezintă etapa inițială a dezvoltării unei conștiințe identitare, limitată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezintă etapa inițială a dezvoltării unei conștiințe identitare, limitată Încă la aprecierea comunității de origine. Totuși, atitudinea nu devine etnocentristă decât Începând din clipa În care comparațiile realizate duc sistematic la privilegierea anumitor grupuri și la devalorizarea altora. Ceea ce caracterizează etnocentrismul este așadar simultaneitatea a două atitudini: pe de o parte, o hipertrofiere generală a caracterului pozitiv al atributelor etniei de referință; iar pe de altă parte, o apreciere exagerat sau exclusiv negativă a celor specifice altor medii. Trecem astfel de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două atitudini: pe de o parte, o hipertrofiere generală a caracterului pozitiv al atributelor etniei de referință; iar pe de altă parte, o apreciere exagerat sau exclusiv negativă a celor specifice altor medii. Trecem astfel de la o judecată impregnată de etnocentrism (pozitiv În ceea ce privește comunitatea proprie, dar negativ În rest) la o judecată rasistă, ostilă sau devalorizantă față de tot ceea ce este străin. Există o mare confuzie cu privire la definirea xenofobiei și a trăsăturilor sale caracteristice. Autorii sunt În general de acord să considere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et modernité, Paris, La Découverte. WINDISCH Uli (1978), Xénophobie? Logique de la pensée populaire. Analyse sociologique du discours des partisans et des adversaires des mouvements xénophobes, Lausanne, L’Age d’Homme. Φ Azil (drept de Î), COLONIALISM, Comunitate, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Etnie, Etnocentrism, Excludere, GENOCID, IDENTITĂȚI CULTURALE, PREJUDECATĂ, RASISM, Vulnerabilitate Zone de așteptaretc "Zone de așteptare" Zonele de așteptare au fost introduse În legislația franceză În iulie 1992, pentru a răspunde condamnărilor emise Împotriva Franței În martie același an pentru atingeri aduse libertății
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
el a prevăzut-o"39. Desigur, "stăpânul lumii" la care face el referire era Mesia, numai că și el, la fel ca și majoritatea conaționalilor săi, nu și-a dat seama că Mesia sosise deja în persoana lui Iisus Hristos. Etnocentrismul strict al iudeilor, alimentat de imaginarul colectiv al jidovului blestemat, le-a atras ura și invidia neamurilor în mijlocul cărora au trăit. Excluși din Spania în 1492, evreii s-au refugiat în Europa Centrală și de Est, prosperând mai ales în mijlocul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nevoie de o rafinare a categoriilor noastre gramaticale. Lemarechal (1998: 203, 213) comentează relevanța noțiunii de tranzitivitate pentru limbile ergative, ajungând la concluzia că tranzitivitatea e o noțiune care nu folosește la nimic, o categorie insuficientă, cu risc puternic de etnocentrism, care folosește criterii eterogene și care are putere explicativă insuficientă − de exemplu, nu poate da seamă de numeroasele construcții aplicative din limbile bantu și de numeroasele diateze din limbile filipineze. Feuillet (2006: 395, 399) este de părere că problema cea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
zone sunt comparatiști atenți, deoarece ei compară implicit cazul pe care l-au ales cu propria lor țară sau cu un caz ideal-tipic imaginar, dar decisiv din punct de vedere teoretic"20. Comparația binară implicită nu este întotdeauna imună față de etnocentrism. Comparația între țări similare Contiguitatea geografică nu este, în mod evident, nici singurul și nici neapărat cel mai bun mijloc de a defini un univers relativ omogen. Și totuși, contiguitatea geografică implică adesea anumite similitudini culturale, economice, sociale și istorice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Europa" - gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]