203 matches
-
a modelelor de existență sunt numeroase, iar literatura de specialitate abundă În astfel de sistematizări. Vom face o trecere succintă În revistă a acestora. O clasificare completă a modelelor psihobiografice cuprinde următoarele tipuri: modele psihologice, modele morale, modele culturale, modele etnoculturale. 1. Tipologiile psihologice Acestea pun accentul pe latura psihologică a biografiei, a vieții individuale, pe evenimentele care au contribuit la progresul sau la generarea unor situații conflictuale În viața individului. În conformitate cu acest punct de vedere, fiecare individ are o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sunt sinteza simbolică a modelelor de personalitate și de viață marcate de o mare Încărcătură mitică, ele fiind În primul rând, prin personajele care le incarnează, o „ilustrare” a unor modele umane și de existență cu caracter exemplar. 4. Tipologiile etnoculturale În această categorie sunt grupate tipurile de personalitate și modelele psihobiografice corespunzătoare diferențelor specifice ale trăsăturilor etnoculturale ale unor grupe de populații. Ele aparțin atât psihologiei diferențiale, cât și psihologiei morale. În ceea ce privește ultima disciplină, trebuie remarcat faptul că fiecare grupă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fiind În primul rând, prin personajele care le incarnează, o „ilustrare” a unor modele umane și de existență cu caracter exemplar. 4. Tipologiile etnoculturale În această categorie sunt grupate tipurile de personalitate și modelele psihobiografice corespunzătoare diferențelor specifice ale trăsăturilor etnoculturale ale unor grupe de populații. Ele aparțin atât psihologiei diferențiale, cât și psihologiei morale. În ceea ce privește ultima disciplină, trebuie remarcat faptul că fiecare grupă etno-culturală are trăsăturile sale psihologice și morale specifice, astfel Încât putem vorbi despre atitudini și concepții diferențiate de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a societății noastre ("Reintrăm în Europa" a fost un leitmotiv al primelor zile), mi-a venit în minte o situație analoagă, demnă de pus alături de aceea prin care trecem acum. Îndată după întâia mare conflagrație, România întregită în hotarele ei etnoculturale se confrunta, după anii de război și criză, cu nevoia prezentă a reintegrării în ansamblul continentului. C. Rădulescu-Motru a scos atunci revista Ideea europeană, tocmai pentru a înlesni dialogul cu lumea, a limpezi opțiunile și a oferi publicului interesat un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decât să sporească tensiunile și să precipite marele război, care avea să fie prima conflagrație mondială. Sistemul de la Versailles a voit să creeze un nou echilibru, ținând cont acum de frumoasele principii exprimate de Wilson, principii în numele cărora orice comunitate etnoculturală e în drept să pretindă autonomie. Numai că între principii și realitate distanța era considerabilă. Se poate spune că odată cu sistemul de la Versailles s-a născut și revizionismul, ideea unui alt echilibru, care a produs noi tensiuni și în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și evoluțiile mai noi, căci "echilibrul în stat e ca sănătatea în corp" spunea Eminescu, știind bine că "toate sunt o ecuațiune" și că "numai din egala îndreptățire a tuturor se naște echilibrul"1. Egalitate în afară, cu alte comunități etnoculturale, dar și înăuntru, armonia internă fiind intim legată de integrarea armonioasă în lume. Evenimentele din ultimul an, mai ales, arată cît de greu se poate obține o asemenea armonie, atunci când puterea pune mai mult preț pe continuitate decât pe reformă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un calvar, o continuă tragedie. Prin masive și persistente dizlocări demografice, deportări, colonizări etc. S-a urmărit de atunci, sistematic, schimbarea compoziției etnice înlăuntrul Republicii. A fost o politică de adevărat genocid față de moldoveni. Ei și-au păstrat totuși ființa etnoculturală, izbutind până la urmă a-și redobândi dreptul de a scrie în limba lor, de a recurge la simbolurile naționale, de a-și organiza țara în acord cu ideile timpului. Adversarii reformei n-au ezitat să recurgă la cele mai diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
demn de tot interesul; alta subsidiară e de ordin afectiv, autorul cunoscând bine chestiunea romandă, adică a supraviețuirii romanice în zona helvetă. Era firesc să-l intereseze "taina" rezistenței altei comunități romanice, în regiunea carpato-danubiană, ca fragment al acelui complex etnocultural care a fost Romania. Cum să nu-l incite aventura istorică a unor rude așa de apropiate? Curiozitatea l-a făcut să se apropie de istoria unui popor care a pătruns în durată "sub semnul lupului", semn în care M.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întregi, înainte de sfâșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania". La trei decenii după raptul din 1812, în plin regim reglementar, istoricul nu se sfia să spună, cu inerente precauții de limbaj, adevărul. Pentru el, patria era una, definită etnocultural, iar nu geopolitic. Cum să nu lupte pentru refacerea unității pierdute? Unirea a fost crezul cel mai înalt al generației sale, generație care ajunsese la concluzia, formulată plastic de Bălcescu, că fericirea nu poate exista fără libertate, libertatea fără putere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
posibilă fără a regândi și reajusta un trecut pe care sistemul comunist l-a supus deformării sistematice. Atitudinea voluntaristă față de trecut e un fapt plin de urmări în istoria umanității, după cum se poate vedea și în exemplele evocate, pentru spațiul etnocultural moldav, în acest volum. De unde concluzia legitimă, definind prima parte a tripticului, că "starea actuală a istoriografiei noastre nu e doar opera istoricilor". În adevăr, ea constituie un produs întemeiat pe numeroși factori, între care istoria însăși. Ideea subliniată de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și facilitarea comunitară printre prioritățile de intervenție: Fundația pentru o Societate Deschisă și Soros Open Network; prin sprijinul lor s-au înființat: Centrul de Asistență Rurală (CAR-2000), Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR-1999), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (CRDE), programe ale unor fundații externe (Charles Stewart Mott Foundation, Ford Foundation, Allavida etc.) sau ale Uniunii Europene, ale ambasadelor din România sau ale agențiilor de dezvoltare din SUA (USAID, UNDP). Posibilitatea de a accesa resurse de finanțare a permis
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare text reprezintă o contribuție densă la elucidarea unor fenomene etnoculturale. Întemeindu-se pe o bibliografie solidă, pe un bogat corpus de variante, pe informații și documente de teren semnificative, autorul procedează la examinarea minuțioasă a faptelor supuse observației. Intenția sa este de a propune puncte de vedere noi, bazate pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
la Târgu-Mureș nu vor fi fost, dacă nu provocate, măcar precipitate de explozia simbolică a Proclamației de la Timișoara. Există acum dovezi incontestabile ale faptului că violenta confruntare între români și maghiari în inima unui oraș pe care aceste două componente etnoculturale și-l împart aproape egal se pregătea încă din februarie. Dar ea ar fi putut să fie grăbită pentru a pune în scenă amenințarea pe care noile forțe politice ar fi reprezentat-o pentru statul român. Era de așteptat de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Stelian Tănase, Mihai Ursachi, Mircea Handoca ș.a. Din 2000 S. editează „Caiete internaționale de poezie - International Notebook of Poetry”, anuar care cuprinde poezie românească și traduceri din lirica universală, studii critice, eseuri. În 2002 își susține doctoratul cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996). The Nation Form: History and Ideology. În G. Eley
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
interculturală și cea multiculturală asupra societății și pornind de la o abordare de tip incluziv, considerăm că ar fi posibil ca și în cazul conflictului israeliano-palestinian să asistăm în timp la o recunoaștere simbolică, dar și formală a celor două comunități etnoculturale principale, respectiv a unor drepturi specifice armonizate care să se traducă într-o coexistența pașnică și mutual acceptată și agreată. B. Detensionarea regiunii orientale are șanse să se realizeze dacă vor fi îndeplinite câteva condiții obligatorii, ca de exemplu: o
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din secolul XVIII și cureaua de piele, care se încinge peste cămașă (Moise, Klusch, 1980). Arta ornamentală a acestor obiecte nu prezintă interes doar din punct de vedere strict estetic, ea fiind "una din cele mai veridice modalități de comunicare etnoculturală", sau "depozitara tainelor colective ale fiecărei etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei mai largi a răsăritului Europei, păstrând elemente comune ornamente geomorfe, cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același timp și de o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cum este identitatea este inevitabil. Integrarea în structurile europene înseamnă printre altele, sau poate în primul rând, o regândire a modalităților prin care ne putem face cunoscută identitatea etno-culturală, proces care trebuie să înceapă consideră Corneliu Bucur cu redefinirea identității etnoculturale a românilor, într-un proces științific modern, printr-o cercetare comparatist-europeană, de o manieră interdisciplinară și printr-o reevaluare obiectivă a componentelor multiculturale, din perspectivă endogenă (pe structura sa internă, săvârșită în procesul de conviețuire multiculturală și interferare efervescentă și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu permite și o comparație rural/urban. Singurul aspect pe care am reușit să-l analizez distinct la nivelul ruralului, este cel al mândriei de a fi român, pe date din BOP (mai 2001). Analizele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Deschisă și disponibile la www.osf.ro 3. Eurobarometrul Rural 2007, realizat de Agenția pentru strategii Guvernamentale și disponibil la http://www.publicinfo.ro/pagini/sondaje-de-opinie.php 4. Barometrul Relațiilor Interetnice 2001 (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și disponibil la www.edrc.ro 5. European Values Survey 1999 (EVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Bucur, Corneliu. 2004. Eucronie, catacronie și sincronie culturală europeană în istoria civilizației transilvane semnificații majore ale progresului tehnic (I și II) în Transilvania, nr. 7-8 și respectiv nr. 12. Bucur, Corneliu. 2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din jumătatea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din partea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru Democrație, Centrul Educația 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Parteneriat în Egalitate). • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Misiunea acesteia este de a mări impactul social al organizațiilor nonguvernamentale, acționând direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru Democrație, Centrul Educația 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Parteneriat în Egalitate). • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Misiunea acesteia este de a mări impactul social al organizațiilor nonguvernamentale, acționând direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]