204 matches
-
amplasarea într-un cadru natural atrăgător sub aspect peisagistic, fară surse de poluare; - accesibilitate ușoară pe căi rutiere, feroviare, fluviale sau aeriene; - infrastructura generală (alimentare cu apă, curent electric, încălzire, canalizare, salubrizare, rețea stradală și pietonală etc); - prezența unor tradiții etnofolclorice reprezentative (arhitectură, instalații de tehnică populară, meșteșuguri și artizanat, folclor și port popular, sărbători folclorice și religioase, tradiții și obiceiuri populare, muzee etnografice etc.) și modul de păstrare a acestora; - existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice și de artă
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și pluridisciplinare a potențialului agroturistic și a altor elemente economice și tehnice, ambientale, care conturează sau completează resursele localităților sau mijlocesc valorificarea acestora în turism. În acest scop, se folosește o metodologie de cercetare similară celei folosite în cazul zonelor etnofolclorice (Glăvan V., colab., 1980, 1997,1999). Se analizează astfel: componentele cadrului natural și socio-economic; poziția geografică și accesibilitatea; potențialul turistic natural, cultural-istoric și economic; calitatea mediului; structurile de primire turistică (de cazare - pensiuni turistice rurale, alte tipuri de unități; de
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
pensiunilor turistice. Cadrul natural pitoresc și nepoluat, care să ofere posibilități de odihnă, recreere și practicarea unor activități diverse în aer liber. Tradiții etnografice și folclorice: meșteșuguri, port popular și folclor, manifestări culturale și religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și zonelor etnofolclorice sau mediului natural ambiental (agricole, pastorale, piscicole, apicole, sericicole, viticole etc.) și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
popular și folclor, manifestări culturale și religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și zonelor etnofolclorice sau mediului natural ambiental (agricole, pastorale, piscicole, apicole, sericicole, viticole etc.) și nemodificate în timp. Atracții turistice variate, naturale și create de om - locale și în împrejurimi, care să permită realizarea unei oferte diversificate: de odihnă și recreere, tratament balnear
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
realizarea unei promovări și publicități punctuale și specifice, în funcție de particularitățile fiecărui tip de "sate turistice". Criteriile de identificare și stabilire a tipologiei "satelor turistice" în vederea introducerii și valorificării în circuitul turistic sunt complexe și se referă la valoarea tradițiilor etnofolclorice și culturale, în general, prezența altor atracții turistice, calitatea mediului ambient și a resurselor naturale și patrimoniului cultural, accesibilitatea și dotările tehnico-edilitare și poziția în teritoriu etc. În literatura de specialitate din ultimii ani s-au fundamentat și utilizat pentru
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
cele mai de-aproape! EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă atât zonele etnofolclorice ale țării, cât și spațiile românești de peste hotare. De unde a izvorât această pasiune? Cred că au fost doi factori esențiali. Tatăl meu, în primul rând, care, fiind de la țară, a știut să ne arate toate frumusețile satului (comportament, omenie, dragoste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe care ni le-am propus pentru primele două subcapitole ale părții finale din lucrarea de față. Considerăm că este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
îi primește în această porțiune în județul Neamț (Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău), care străbat un relief variat format din masive muntoase înalte (Munții Bistriței, Hășmaș), mijlocii și mici (Munții Stânișoarei, Munții Tarcăului) și depresiuni subcarpatice (Cracău - Bistrița); • Tabloul etnografic și etnofolcloric al Văii Bistriței. Prezintă importanță prin particularitățile specifice din această zonă. În acest sens sunt mărturie uneltele expuse la lucrări diverse în gospodărie, piesele ce compun costumul popular, arta țesutului, arta de decorare a metalelor, a lemnului, a pietrei și
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
lutul aplicat pe nuiele, chirpici iar în cea mai mare parte în etapa actuală cărămida. Interioarele caselor vechi erau bogat ornamentate, cu scoarțe, carpete și lăicere aplicate pe pereți care astăzi pot fi vizitate de turiști în muzee și complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe cursul pâraielor și văilor de tip împrăștiat sau risipit permite valorificare economică a zonei prin creșterea animalelor și practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești potențate în activitatea lor prin agroturism în județul Neamț Gospodăriile de subzistență • Gospodăriile țărănești apărute
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
expoziții de fotografii, În special cu imagini ale obiectivelor vechi de pe timpul romanilor cu care să se facă propagandă peste hotare; 13) Revitalizarea și reorientarea activității casei de cultură, inclusiv printro colaborare mai strînsă, cu căminele culturale din principalele centre etnofolclorice din zonă. 5.5.4. Băile Olănești - uzină de dizolvat pietre Renumită În țara noastră, ca și pe plan mondial, pentru tratarea unor afecțiuni ale rinichilor, căilor urinare și ale glandelor anexe, boli alergice pe fond hematic, metabolice și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În castel; - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. arh. pop. - Casa de lemn a lui Ana Clinici - Casa de lemn a lui Nicolae Parancea - Casa de lemn a lui Preda iosif - Casa de lemn a lui Paraschiv Runceanu - zonă etnofolclorică; - cabana Bran; - stațiune climaterică de interes local; - hanul Bran, Cabana Bran și foarte multe pensiuni turistice rurale și agroturistice; - drum de pornire spre cabana Omu din Bucegi; CRISTIAN. - vestigii dacice; - așezare daco -romană; - descoperire arheologică din epoca feudală; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fiecare domeniu, pe care îi integrează în viziunea sa creatoare, de regulă artiști uriași cunoscuți doar în limitele culturii lor sau în spațiile de nișă ale câte unui instrument ciudat, cu care Peter Gabriel, îndrăgostit de muzica lumii, de sonoritățile etnofolclorice autentice, nu ezită să-și condimenteze creațiile. Mi-ar fi plăcut ca uriașul muzician să fi ajuns și la Iași, fie doar și pentru a asculta sonorități tradiționale ale locului, dacă nu pentru un concert (am întrebat, onorariul lui ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și observator. Ca inspector la Comitetul de Cultură am vizitat 388 de sate din cele 436 din județul Vaslui îndrumând activitatea culturală, stațiile de radioficare, bibliotecile (unde am introdus cataloagele alfabetice și tematice, clasificarea zecimală), în câteva zeci făcând cercetări etnofolclorice de teren (texte, fotografii, înregistrări). Am îndrumat construcția Căminelor culturale de la Berezeni și Dragomirești, am fost diriginte de șantier la Casa de cultură Vaslui, am participat la Sesiuni de comunicări la Craiova (și în juriul festivalului ,,Maria Tănase”, descoperind-o
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Malbork. Sporovăim apoi pe terasă, la o bere. Aici ne găsesc și ceilalți membri ai grupului nostru român - Vasile, Nae și Adrian. Aflu de la ei că au fost abandonați pe stadionul din Svetlogorsk, unde e în plină desfășurare un festival etnofolcloric, la care participă colective artistice, meșteșugari din regiunea Kaliningrad (coloanele peste care dăduserăm și noi). Dintre produsele pe care le vând și aici, pe faleză, cele mai populare sunt vodca și păpușile-matrioșka, mai ales cele cu imaginea lui Putin. Erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la înființarea unui muzeu sătesc în care sunt prezentate diverse genuri ale artei populare locale precum ceramica, pictura pe sticlă, aricole de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină” remarcăm minunatul album cu imagini din viața macedoromânilor și ne exprimăm adâncul regret că În condițiile noastre nu am putut da tiparului o valoroasă colecție etnofolclorică. Aromânii din țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N. Saramandru, Carol Papanace. Am beneficiat de articolele și presa care ne au fost oferite de către dl. Hristu Cândroveanu, cercetător și neobosit militant pentru cauza aromânilor. Este de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În limba maternă. El reușește să școlarizeze În țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce În calitate de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea Împreună cu familii 126 de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați În Bărăgan unde au stat În anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost Întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ În popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că În 1997 a fost Înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole În colaborare cu școala din localitate, Casa memorială
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
participat la Simpozionul organizat de Societatea patriotică "Bogdan Voievod" "Maramureș vatră de istorie milenară". Programul simpozionului s-a desfașurat În comuna Bogdan Vodă Cuhea și Casa de Cultură din Sighetul Marmației. S-a vizitat muzeul din Sighet Muzeul de artă etnofolclorică și istorie. Cimitirul vesel din Săpînța și Muzeul Închisorilor comuniste din Sighet . 29 septembrie 1 octombrie Domnul Ion Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe care ni le-am propus pentru primele două subcapitole ale părții finale din lucrarea de față. Considerăm că este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Popescu este interpretat ca reevaluator al adevărurilor morale, de la metafizica spațiului închis la vibrația morală a istoriei. Volumul Trebuia să se nască Brâncuși (1981) reunește eseuri despre arta și personalitatea sculptorului, în care D. apelează la documente și argumente istorice, etnofolclorice, de istoria artei românești și universale. Romanul Migrații fără sezon (1984), cu note autobibiografice, pune în dezbatere, prin destinul unui tânăr absolvent de filologie repartizat în provincie, problema generației de intelectuali din perioada postbelică. Și un alt roman, Neuitatele amurguri
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
toate celelalte volume: aceea a degradării cosmosului în lumea modernă, lume de care el ține să se departajeze, nu o dată, în chip polemic. Dimineața cuvântului (1980) privilegiază valorile candorii, ale prospețimii și purității, într-o cromatică mereu maramureșeană, cu trimiteri etnofolclorice, dar și cu metaforizări moderne: „Cerga toamnei” tăinuiește „incendii de rodiri”, „Fata care trece pe drum / E prelungirea razei de soare.” Paralel, apare denunțarea „negrului de fum” (la propriu și la figurat) care amenință planeta. Herald al luminii și al
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
Viena pentru cercetarea și conservarea monumentelor artistice. Devine, în 1904, la propunerea lui I. Bianu, membru corespondent al Academiei Române. Cu o operă mai restrânsă decât a prietenului său S. Fl. Marian, D. vădește aceeași sobrietate și seriozitate în consemnarea aspectelor etnofolclorice. A atras de altfel atenția asupra nevoii imperioase de înregistrare a documentelor folclorice românești autentice, „căci popoarele din împrejurul nostru ne impun pe nesimțite obiceiurile lor, iară timpul care dărâmă și schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
universitare la Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității din Iași, este angajată (1971) cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din același oraș. Obține titlul de doctor în filologie (1995) cu teza Ceremonialul nupțial în spațiul etnofolcloric moldovenesc, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca. Etnologia a dat, în secolul al XIX-lea, prin Elena Sevastos (Nunta la români, 1889) și S. Fl. Marian (Nunta la români, 1890), iar peste un secol, prin lucrările semnate de C., Strigături din
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
toate aceste categorii fiind examinate și sub raportul modalităților artistice. Monografia Nunta în Moldova nu le repetă pe cele ale înaintașilor, ci, fără să le ignore, așa cum nu ignoră nici alte contribuții în domeniu privind spațiul moldovenesc ori celelalte zone etnofolclorice, este construită cu deosebire pe fondul documentar existent la Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, unde se află documente privitoare la obiceiurile maritale provenind din aproape șase sute de localități moldovene
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]