203 matches
-
6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la înființarea unui muzeu sătesc în care sunt prezentate diverse genuri ale artei populare locale precum ceramica, pictura pe sticlă, aricole de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îi primește în această porțiune în județul Neamț (Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău), care străbat un relief variat format din masive muntoase înalte (Munții Bistriței, Hășmaș), mijlocii și mici (Munții Stânișoarei, Munții Tarcăului) și depresiuni subcarpatice (Cracău - Bistrița); • Tabloul etnografic și etnofolcloric al Văii Bistriței. Prezintă importanță prin particularitățile specifice din această zonă. În acest sens sunt mărturie uneltele expuse la lucrări diverse în gospodărie, piesele ce compun costumul popular, arta țesutului, arta de decorare a metalelor, a lemnului, a pietrei și
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
lutul aplicat pe nuiele, chirpici iar în cea mai mare parte în etapa actuală cărămida. Interioarele caselor vechi erau bogat ornamentate, cu scoarțe, carpete și lăicere aplicate pe pereți care astăzi pot fi vizitate de turiști în muzee și complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe cursul pâraielor și văilor de tip împrăștiat sau risipit permite valorificare economică a zonei prin creșterea animalelor și practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești potențate în activitatea lor prin agroturism în județul Neamț Gospodăriile de subzistență • Gospodăriile țărănești apărute
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
mediului sătesc, D.-D. încearcă să lămurească probleme legate de specificul etnic și de situația țăranilor. Așa apare, în 1903, broșura Avem cu ce să ne mândrim. În capitole despre grai, cântec și moșia strămoșească, schița de istorie și teorie etnofolclorică a românilor este bogat ilustrată cu fragmente de cântec popular. Perioada tulburărilor țărănești din 1907 avea să-i inspire alte două texte: O părere în chestia țărănească (1907), în care, nepărtinitor, preconizează rezolvarea crizei prin reforme culturale și administrative, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină” remarcăm minunatul album cu imagini din viața macedoromânilor și ne exprimăm adâncul regret că În condițiile noastre nu am putut da tiparului o valoroasă colecție etnofolclorică. Aromânii din țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N. Saramandru, Carol Papanace. Am beneficiat de articolele și presa care ne au fost oferite de către dl. Hristu Cândroveanu, cercetător și neobosit militant pentru cauza aromânilor. Este de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În limba maternă. El reușește să școlarizeze În țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce În calitate de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea Împreună cu familii 126 de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați În Bărăgan unde au stat În anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost Întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ În popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că În 1997 a fost Înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole În colaborare cu școala din localitate, Casa memorială
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
participat la Simpozionul organizat de Societatea patriotică "Bogdan Voievod" "Maramureș vatră de istorie milenară". Programul simpozionului s-a desfașurat În comuna Bogdan Vodă Cuhea și Casa de Cultură din Sighetul Marmației. S-a vizitat muzeul din Sighet Muzeul de artă etnofolclorică și istorie. Cimitirul vesel din Săpînța și Muzeul Închisorilor comuniste din Sighet . 29 septembrie 1 octombrie Domnul Ion Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
spații culturale: Napoleon („În război ca și în politică, momentul pierdut nu se mai întoarce”), Talleyrand („Vorba a fost dată omului spre a-și ascunde gândurile”), Ben Sirah („Nu e drept a batjocori pe cel sărac”). Legătura strânsă cu aria etnofolclorică este susținută nu numai de analogiile cu diferite snoave populare, ci și de prezența paremiologică cu tentă sarcastică: Nu te umfla broască-n tău / Că nu-i tăul tot al tău, ori Dacă-i dai nas lui Ivan / Se suie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Malbork. Sporovăim apoi pe terasă, la o bere. Aici ne găsesc și ceilalți membri ai grupului nostru român - Vasile, Nae și Adrian. Aflu de la ei că au fost abandonați pe stadionul din Svetlogorsk, unde e în plină desfășurare un festival etnofolcloric, la care participă colective artistice, meșteșugari din regiunea Kaliningrad (coloanele peste care dăduserăm și noi). Dintre produsele pe care le vând și aici, pe faleză, cele mai populare sunt vodca și păpușile-matrioșka, mai ales cele cu imaginea lui Putin. Erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
universitare la Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității din Iași, este angajată (1971) cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din același oraș. Obține titlul de doctor în filologie (1995) cu teza Ceremonialul nupțial în spațiul etnofolcloric moldovenesc, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca. Etnologia a dat, în secolul al XIX-lea, prin Elena Sevastos (Nunta la români, 1889) și S. Fl. Marian (Nunta la români, 1890), iar peste un secol, prin lucrările semnate de C., Strigături din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
toate aceste categorii fiind examinate și sub raportul modalităților artistice. Monografia Nunta în Moldova nu le repetă pe cele ale înaintașilor, ci, fără să le ignore, așa cum nu ignoră nici alte contribuții în domeniu privind spațiul moldovenesc ori celelalte zone etnofolclorice, este construită cu deosebire pe fondul documentar existent la Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, unde se află documente privitoare la obiceiurile maritale provenind din aproape șase sute de localități moldovene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători. Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe care ni le-am propus pentru primele două subcapitole ale părții finale din lucrarea de față. Considerăm că este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondourilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
pe scena Casei Studenților din Timișoara va avea loc o nouă ediție a spectacolului-concurs Topul Mărțișorului. Organizată de către Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă al Județului, manifestarea se adresează soliștilor vocali de muzică populară din toate zonele etnofolclorice ale Banatului și reprezentanților etniilor din vestul țării, singura restricție fiind cea legată de vârstă, 15 ani minim și 30 de ani cel mult. Preselecția va avea loc marți, 22 februarie, cu începere de la ora 12,00, la sediul Centrului
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
cu Muzeul Satului Bănățean, organizează duminică, 25 iunie 2006, prima ediție a Festivalului Național de Artă Coregrafică „Ionel Marcu“, o competiție destinată soliștilor dansatori și grupurilor de dansatori formate din maximum patru perechi, care vor prezenta jocuri populare din zona etnofolclorică de proveniență în cadrul unui minirecital a cărui durată nu va putea depăși limita a patru minute. Dansatorii înscriși în festival vor fi însoțiți de maximum doi instrumentiști, aceștia din urmă având a se prezenta cu liniile melodice fixate pe CD
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
întreaga ființă, imensa putere și capacitate de muncă, cercetării științifice a folclorului muzical românesc - incontestabilă avuție națională a poporului român. Timp de peste șapte decenii, profesoara Emilia Comișel, învingând cu bărbăție inerentele greutăți, a străbătut teritoriul țării, cu deosebire reprezentativele zone etnofolclorice din Muntenia, Dobrogea, Ardeal și Moldova, precum și din teritorii locuite de românii din afara actualelor granițe ale României (din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA etc.), reușind să culeagă peste 9.000 de melodii populare, o adevărată comoară ce se păstrează în
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
care visează monumental și meditează frust asupra materialului și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
cu Casa Armatei, luni, 1 martie, de la ora 18, în sala festivă a Cercului Militar Timișoara (Piața Libertății), spectacolul-concurs „Topul Mărțișorului“. Competiția folclorică este deschisă tuturor soliștilor vocali cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani, reprezentând orice zonă etnofolclorică și chiar etniile din Banat. Preselecția va avea loc miercuri, 18 februarie, de la ora 12, la sediul C.J.C.A. Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1, Școala Populară de Arte). Concurenții vor avea de prezentat, în ambele faze ale competiției, două
Agenda2004-7-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282069_a_283398]
-
nu restrîns, în orice caz supus unui chin tantalic în fața ofertei, pe cît de tentanta pe atît de inaccesibila din pricini materiale): "Ne aflăm aici, la Deva, într-un loc lipsit de tradiție culturală majoră, alta decît cea arheologică sau etnofolclorica. E de asemenea un loc care, din unghiul geografiei culturale, poate fi considerat un pămînt al nimănui: zona de interferență regională, fără o identitate distinctă s...ț. Ardelenii nu percep Deva ca aparținînd arealului lor, bănățenii - nici atît.s...ț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
00, în sala festivă a Școlii de Arte din Timișoara (str. E Ungureanu nr. 1), o nouă ediție a spectacolului-concurs Topul Mărțișorului, la care pot participa soliști vocali cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani, reprezentând orice zonă etnofolclorică sau etniile din Banat. Preselecția va avea loc în data de 27 februarie, cu începere de la ora 13,00, la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, participanții având obligația de a intra în competiție cu două piese
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
vânătoare, se pot plimba cu sania sau cu căruța. De asemenea, în perspectivă se vor oferi tratamente curative, bazate pe plante, aromoterapie, regim vegetarian sau dietă, facilități pentru turismul de afaceri, o gamă diversă de servicii clasice, de agrement, manifestări etnofolclorice și de divertisment. Proiectul susține turismul rural, silvoturismul și ecoturismul și urmărește creșterea veniturilor alternative și crearea de noi locuri de muncă, investiția vizând valorificarea potențialului turistic, reducerea șomajului și stoparea migrării forței de muncă tinere. ( A.M.G.) Proiect Proiectul
Agenda2005-08-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283419_a_284748]
-
optează pentru o lectură "în profit, o lectură activă care să intelectualizeze, să culturalizeze Ťobiectulť". Ei analizează un text "cărunt" (!) în chei de lectură proprii altor domenii; și deplasează astfel cursorul interpretării dinspre artistic înspre psihologic, filozofic, mitic-religios, istoric, științific, etnofolcloric... Din această perspectivă văzând "permanențele" literaturii (și nu doar ale celei autohtone), acestea nu pot fi date decât cu ghilimele, istoricizate și resemnificate prin alte grile. Valorile expresivității ar fi însă echivalate cu valorile artistice de către acei cititori și critici
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]