472 matches
-
Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea. In memoriam, „Demos” (Berlin), 1966, 2; Ion Taloș
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
PITIȘ, George I. (1.III.1858, Brașov - 11.XII.1920, București), folclorist și etnograf. Este ultimul dintre cei șase copii ai Mariei și ai lui Ion Pitiș, țărani. Urmează școala primară și liceul la Brașov și, din 1880, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Copilăria și vacanțele petrecute în Șcheii Brașovului l-au
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu schițe și desene, ca și prin notarea fonetică a materialelor culese, P. anunță școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor și etnografie. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Traduceri: Homer, Iliada (Cartea I), București, 1888. Repere bibliografice: Chițimia, Folcloriști, 327-370; Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Bârlea, Ist. folc., 308-310; Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc, pref. Ovidiu Bârlea
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor și etnografie. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Traduceri: Homer, Iliada (Cartea I), București, 1888. Repere bibliografice: Chițimia, Folcloriști, 327-370; Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Bârlea, Ist. folc., 308-310; Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979, 347-348; Dicț. lit. 1900, 680-681. I.H.C.
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
Curentul eminescian), P.V. Haneș, Sextil Pușcariu, I.-A. Candrea ș.a. Uneori spiritele se încing, precum în cadrul polemicilor N. Iorga - Lazăr Șăineanu, Ovid Densusianu - A. Philippide, ca și în jurul unor acuzații de plagiat. Un spațiu generos au la dispoziție folcloriștii și etnografii Simion Florea Marian, T. Duțescu-Duțu, Th. D. Speranția, Sofia Nădejde, ca și G. Coșbuc. Și în ce privește literatura, N.r.r. manifestă eclectism. Proză publică, alături de mulți diletanți, Paul Bujor, Jean Bart, Em. Grigorovitza, Vasile Cosmovici, Victor Crăsescu, Artur Gorovei, Izabela Sadoveanu
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
în schimb să facă observatorul socialului? Acesta ar trebui să aplice noțiunea de Verstehen a lui Max Weber, să se familiarizeze cu interpretările și sensurile celeilalte societăți, să-i vorbească limba și să participe la convențiile acesteia fără greșeală. Ca etnograf, specialistul în științe sociale trebuie să se lase pătruns de subiectul de studiu, să-l observe în detaliu, să descifreze cum operează lucrurile din interiorul acestuia și să descrie convingător rezultatele, astfel încât și ceilalți să poată percepe complexitatea existenței umane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie dominantă”. Nicolae Constantinescu identifică o ,,antropologie de dinaintea antropologiei” În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii etnografi și folcloriști români de la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul secolului XX. Astfel, studiile etnografice ale lui Simion Florea Marian despre ciclul vieții la români - Nașterea la Români, Nunta la Români, Moartea la Români (1890-1892) - ar prefigura concluziile lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu „deplină scrupulozitate”, culegerea efectuându-se sistematic, iar colecționarul străduindu-se să nu altereze nimic. Nu l-a preocupat frumusețea textelor și de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. În volumul Scriitori aromâni în secolul al XVIII (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, P. a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), Lexiconul în patru limbi al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
PAPAHAGI, Tache (6.X.1892, Avdela, Grecia - 17.I.1977, București), etnograf și filolog. După ce urmează școala primară la Avdela și liceul românesc din Ianina și din Bitolia (1902-1912), face studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1912-1916). Profesor la Târgu Neamț (1916-1918), trece apoi la Facultatea de Litere
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
literatură universală și comparată, teorie și estetică literară și folclor. Pensionat în 1980, își reia activitatea în 1992, la Facultatea de Litere și Istorie, apoi și la Facultatea de Geografie-Turism din Sibiu. Din 1977 este președinte al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu. Încă din studenție P. își începe activitatea de publicist la „Gând românesc”, întâi cu recenzii și cronici pe tema artei și civilizației populare românești, iar mai târziu cu studii precum Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
mai originale meșteșuguri artistice din România. Tradiție și contemporaneitate în arta lemnului din zona Sebeșului („Apulum”, 1990) și Elogiu țăranului zugrav („Revista de etnografie și folclor”, 1991) urmăresc două importante aspecte ale artei populare din Valea Sebeșului, zonă în care etnograful a întreprins cele dintâi cercetări sistematice. SCRIERI: Mana în folclorul românesc. Contribuții pentru cunoașterea magicului, Sibiu, 1944; Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Studii și cercetări de folclor, București, 1971; Balade populare din sudul Transilvaniei, Sibiu
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
30. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ontologia etnică este un concept pe care îl folosesc pentru a descrie discursul ce autohtonizează categorii fundamentale, cum ar fi timpul și spațiul, îndeobște considerate universale. Inventarea (de către poeți, filozofi, etnografi etc. a) unui „specific național” esențialist este echivalentul radical, pe verticală, al geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
, Octavian (20.X.1919, Crăiești, j. Galați - 11.IX.1978, Bochum, Germania), folclorist și etnograf. Fiu al unei familii de țărani, B. a făcut studii de litere și filosofie la Universitatea din București, luându-și licența în litere (1947) și în filosofie (1948), cu tezele Filosofia istorică a lui T. L. Maiorescu și Teoria cunoașterii
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
BURADA, Teodor T. (3.X.1839, Iași - 17.II.1923, Iași), folclorist, etnograf, muzicolog, istoric al teatrului și memorialist. Cărturar de formație enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, B. a moștenit de la tatăl său, Teodor Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memorialist, iar de la mama sa Maria (n. Isăcescu
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului bănățean, limbajul pare prea încărcat de regionalisme lexicale și sintactice, dar textul rămâne perfect accesibil. Ca etnograf, B. cercetează sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare (1996) vrea să evalueze spiritualitatea populară actuală, insistând pe folclorul muzical, obiceiurile de familie, sărbătorile creștine tradiționale
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
Ionescu-Dobrogeanu, adevărate monografii ale Dobrogei și orașului Constanța cu ample referințe relativ la organizarea administrativ-teritorială a Dobrogei 7. Odată cu apariția revistelor Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dedicate studierii multidisciplinare a acestei provincii, au fost publicate numeroase articole de către importanți: istorici, geografi, etnografi, geologi, literați. În acest context sunt reliefate și aspecte privind administrația Dobrogei în perioada otomană, precum și reorganizarea administrativă realizată după integrarea acesteia în cadrul statului național român. Regele Carol I și regina Elisabeta au vizitat de mai multe ori provincia din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provizorie. Oamenii se înghesuie, gătesc, spală, aduc apă sau pur și simplu se adună în grupuri cu chipuri nefericite. Pe o oarecare distanță, în toate direcțiile, malul râului a fost lipsit de vegetație. Au adunat tot ce se putea arde. Etnografii pornesc în căutarea conducătorilor, intrând cu grijă în toată acea confuzie, cu pistoalele și puștile pregătite să tragă. Imediat se adună oamenii în jurul lor și deși nu le sunt ostili pe moment, clipa are o anume încordare, o persistență mută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întreabă Morgan înspăimântat.Unde le sunt colierele Fotse? Unde le sunt pieptenii? Muncitorii sunt îmbrăcați ca oricare dintre țăranii Hausa, nu au nici un însemn specific Fotse. Maistrul lor confirmă că au fost aduși aici din Fotseland, ca să facă muncă obligatorie. Etnografii îi chestionează o vreme, deși aceștia abia le răspund la întrebările obișnuite despre numele lor și clanul căruia îi aparțin. Maistrul, un Yoruba de pe coastă, este uimit că există cineva care vrea să se ducă în ținutul Fotse. — Arătați-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Ajungem astfel la partea a doua a concluziei de mai sus, la cea de-a doua parafrază. De fapt, nici nu prea este o parafrază jucăușă : chiar a început să-mi scape arta potrivită a observației, tehnica unei necesare „noi etnografii”. În mod clasic, autorul era cel care se deplasa pentru a povesti de acolo. Am fost, am văzut, vă descriu : aceasta se putea chema, generic, etnografie. Adică etno grafie, scrierea Celuilalt pentru uzul unui club mai restrîns sau al unei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut de etnografi și sociologi. Ea este strîns legată de fenomenul general al dezagregării vieții sătești. Sînt unele regiuni ale țării unde nici nu mai există costum național. În altele, iarăși, costumul național a devenit haina de sărbătoare a țăranului, jachetul sau smochingul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
U.A, istoric al religiilor, de referință; Gheorghe Longinescu, Prof. univ București, catedra chimie; Ion Macridescu, general, Senator legionar; Mihail Manoilescu, economist cunoscut în lume, diplomat, autor de cărți științifice excepționale; Dumitru Mehedinți, general și Senator legionar; Simion Mehedinți, geograf, etnograf, pedagog, literat, Prof. Univ. - București, membru al Academiei Române, „ Cartea creștinismului românesc”(1943) e fundamentală; Vasile Militaru, fabulist; Nicolae, Principele (de Hohenzollern) n. 1903 - m. 1974, fiind autoexilat din țară...; C. Noica, filosof și eseist spiritualist, creator de școală de filosofie
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
deau (n jurul nostru mai ales dac( sim(eau tutunul (...) Însoțitorul nostru alb are metodele lui obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care voi, ca etnografi, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima vizit( v( las( sentimentul c( (n situa(ia (n care ve(i reveni singuri, lucrurile se vor derula mai bine (...)"11. (ntîlnirea cu Cel(lalt poate fi a(adar una obi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pentru Whyte, sau devin un personaj central care poveste(te (i informeaz(, fiind el (nsu(i este observat (n via(a cotidian( (i (n raporturile cu semenii. Subliniem c(, (n fine, observatorul, chiar dac( se nume(te (n zilele noastre etnograf sau antropolog, atunci cînd studiaz( cartiere, (ntreprinderi, (omeri, locuin(e sociale sau vînz(tori ilegali de droguri, nu este complet str(în de aceast( lume, a c(rei limb(, cel putin, o vorbe(te (i cu care el împărtășește legile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
desc (n jurul dumneavoastră mai ales dac( simt tutunul (...). Însoțitorul dumneavoastră alb are metodele sale obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi el nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care dumneavoastră, ca etnograf, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima vizit( v( las( sentimentul c(, (n situa(ia (n care ve(i reveni singur, lucrurile se vor derula mai bine (...). Am revenit (n timp util (i, bine(n(eles, un grup
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]