2,623 matches
-
răspuns, într-un cuvânt, prin comunicare permanentă”. Un alt eveniment care merită atenția vizitatorilor Muzeului Țăranului Român este expoziția ”Școala Satului. Recuperări, restituiri, restaurări”, ce se va desfășura până pe 7 octombrie. Expoziția face parte dintr-un proiect mai vast (Colecții etnografice particulare din România. Restaurarea patrimoniului cultural material, o cale spre dezvoltarea durabilă). Pentru prima dată, studenți restauratori din universități renumite și posesorii unor colecții etnografice de mare interes cultural s-au întâlnit pe „baricadele” salvării patrimoniului, recuperând obiectele, restaurându-le
Zilele Muzeului Țăranului continuă () [Corola-journal/Journalistic/81078_a_82403]
-
se va desfășura până pe 7 octombrie. Expoziția face parte dintr-un proiect mai vast (Colecții etnografice particulare din România. Restaurarea patrimoniului cultural material, o cale spre dezvoltarea durabilă). Pentru prima dată, studenți restauratori din universități renumite și posesorii unor colecții etnografice de mare interes cultural s-au întâlnit pe „baricadele” salvării patrimoniului, recuperând obiectele, restaurându-le și restituindu-le circuitului cultural. Doar până pe 30 septembrie, în Sala Acvariu, fundația Friends For Friends lansează a doua ediție a expoziției Ciorne 2.0
Zilele Muzeului Țăranului continuă () [Corola-journal/Journalistic/81078_a_82403]
-
vărsarea Dunării în mare să nu se mai afle cu adevărat în raza conștiinței publice. Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, încearcă de mai mult timp să atragă atenția societății românești asupra acestei zone de mare valoare (științifică, economică, turistică, etnografică, simbolică etc.) cu care nici nu știi cum să te porți: dacă o frecventezi prea des o distrugi, dacă interzici accesul în perimetrul ei o condamni la inutilitate. Una dintre inițiativele sale recente a constat în convocarea unui grup de
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
și trimise, de Anton Golopenția (1917-1950), ediție îngrijtă de Sanda Golopenția Ruxandra Guțu Pelazza și Lidia Bradley, introducere și note de Sanda Golopenția ora 17.00, Școala Satului Vernisajul expoziției Recuperări, restituiri, restaurări Expoziție realizată împreună cu Rețeaua Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România (RECOMESPAR) 18.00, Sala Irina Nicolau Vernisajul expoziției Descoperirea lumii, acasă și la școală - Muzeul Copilăriei ora 19:00, Studioul Horia Bernea Seară de film documentar: Babaluda Luda, 33 min., de Mihai Leaha Memoria gestului, 52
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
de ei și-mpărații. Mai mult mureau decît omorau. // Cei norocoși se întorceau cu mustăți răsfrînte și purtînd coardă. / Cei mai puțini, cu picioare de lemn țintate, umplînd tîrgurile / de amintiri de bufniri de tun și / vorbe nemțești" (În muzeul etnografic din Năsăud). Gullivernian, dimensiunile realului sunt reduse la un minor grațios: "Cum de stai, Criș atît de mohorît / Și fix în strofe, la Oradea Mare, / Cînd de semnificant griji n-ai tîrît, / Cînd pe semnificat mergeai călare? // În turn Marșul
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
al evocărilor lui Ion Ghica. În fine, mai aproape de noi, "cronică scandaloasa" a acestei domnii de pomina avea să furnizeze fundalul istoriei picarești a Calpuzanilor, românul "istoric" (în fapt o narațiune esopica) al lui Silviu Angelescu. Cunoscut pentru studiile sale etnografice, autorul - puțin bănuit de apetiturile ficțiunii - se înscrie în seria literaturii de underground a ultimei etape a dictaturii comuniste. Reeditat azi (nouă ediție, augmentată cu pasajele cenzurate a fost lansată la Târgul de carte bucureștean din această vară) românul își
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
din Banat. Preselecția va avea loc în data de 27 februarie, cu începere de la ora 13,00, la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, participanții având obligația de a intra în competiție cu două piese din zona etnografică aleasă sau din folclorul etniei reprezentate, dintre care una (doină sau baladă) fără acompaniament muzical. Înscrierile se fac la secretariatul Centrului de Cultură și Artă (str. E. Ungureanu nr. 1) sau la telefon 0256-435 158, până în ziua preselecției ce se
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
expert al Direcției de Protecție a Monumentelor cultural-istorice a provinciei Vojvodina, filiala Pancevo, Serbia și Muntenegru. „Expoziția cuprinde fotografii ale crucilor de piatră construite pe Valea Carașului de-a lungul secolelor XVIII, XIX, XX, de către locuitorii satelor din regiune. Acestea reprezintă monumente etnografice creștine, specifice Banatului, și sunt ridicate pentru a marca un eveniment deosebit sau pentru a preîntâmpina evenimente nedorite, molime, accidente, catastrofe naturale. Intenția organizatorilor expoziției este aceea de a readuce în atenția publicului aceste monumente deosebite și a le reda
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
Timișoarei include unul dintre cele mai bine întreținute ecosisteme din țară. Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde, cu cele 10 unicate arhitecturale românești, este în prezent singurul centru de promovare a artei populare autentice și cea mai complexă amenajare culturală etnografică din România. Aici se află cea mai veche casă românească din Banat și din țară: casa țărănească din Bata. Undeva în nord-estul orașului, acolo unde străjuiește străvechea pădure, dăruindu-ne fiecăruia dintre noi câte o gură de aer curat, se
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
poți cuprinde, firește, dintr-o privire, nici chiar din mai multe, dar cu siguranță, aici te simți ca acasă, cu bănățenii „în țoalele lor”. Sunt oricum mai bine de 17 ha de amenajare, destinată de peste 35 de ani primului muzeu etnografic în aer liber, la liziera pădurii, „satul profesorului Viorel Popescu”, directorul muzeului, care e „omul cu viața și sufletul dedicate acestui unic ecosistem din Banat”. Dacă în sufletul poetului „veșnicia s-a născut la sat” și dacă românul e născut
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
etniilor conlocuitoare, reprezentate în muzeul timișorean, de altfel primul compartiment de acest fel din țară. În această primăvară și-a anunțat turneul și vizita la Muzeul Satului Bănățean un celebru pianist francez, ai cărui impresari au rămas impresionați de rezervația etnografică de la Pădurea Verde și de arta meșteșugarilor bănățeni. Artistul va concerta în incinta muzeului și, după dorința sa, va interpreta lucrări folclorice românești. Este doar unul dintre cei mulți care vor onora locul în care au călcat regina Beatrix a
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
scris cărți și tratate despre arhitectura comunei Sichievița, arheologia populară bănățeană și numeroase studii și articole în publicații de specialitate. Lucrarea sa de doctorat se ocupă tot de arhitectura bănățeană și are în atenție construcțiile țărănești din vestul țării. Rezervația etnografică Inițiatorul înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost Ioachim Miloia, directorul Muzeului Bănățean între anii 1928 și 1940. Omul de cultură, artistul și istoricul de renume internațional care a fost Ioachim Miloia a reușit să amenajeze în curtea
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
arhitectura comunei Sichievița, arheologia populară bănățeană și numeroase studii și articole în publicații de specialitate. Lucrarea sa de doctorat se ocupă tot de arhitectura bănățeană și are în atenție construcțiile țărănești din vestul țării. Rezervația etnografică Inițiatorul înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost Ioachim Miloia, directorul Muzeului Bănățean între anii 1928 și 1940. Omul de cultură, artistul și istoricul de renume internațional care a fost Ioachim Miloia a reușit să amenajeze în curtea Castelului Huniade un colț de
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
eficiente, nicicînd reductive. De la Tescanii, înscriind un capitol bine definit al ideației plastice românești, în ultimele decenii, pînă la peregrinarea lui Ilie Boca printr-o Italie de Quattrocento, se întinde arcul unui exorcism benefic, de care artistul e capabil. Savoarea etnografică a unora din inspirațiile lui, atrase de un altunde și de un altcum, își revelează noi valențe, urcînd într-o mitologie fără de livresc, surprinzător deschisă depășirii de sine. Și peste toate, încheiere la acest elogiu al locurilor care ne confortează
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca, ce cuprinde mai ales vestigii arheologice din perioada antică și documente din perioada medievală a Transilvaniei, Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța, cu piese rare din istoria antică a Dobrogei ș.a. 3. Muzeele etnografice păstrează, nealterată, lumea satului. Cele mai reprezentative sunt Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român din București. De aceeași factură este și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra”, în Dumbrava Sibiului, cu 87 de ansambluri complexe funcționale și cca. 10.000 de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sibiului, cu 87 de ansambluri complexe funcționale și cca. 10.000 de obiecte din lumea satului. Se adaugă o serie de muzee care conservă caracteristicile spațiului rural dintr-o anumită regiune: Muzeul Țării Crișurilor (Oradea), Muzeul Satului Bănățean (Timișoara), Parcul Etnografic „Romulus Vuia” (Cluj-Napoca), Muzeul de etnografie Brașov, Culele de la Măldărești (Vâlcea) ș.a.. 4. Muzeele științifice sintetizează evoluția științifică sau tehnică într-un domeniu. De exemplu, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida”, Muzeul Național de Geologie, (în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un patrimoniu material și spiritual, strâns legat de mediul geografic în care se află și stadiul de evoluție. Transformarea continuă a spațiului rural în arii urbanizate și industrializate, a îndepărtat populația de practicile și obiceiurile tradiționale și a redus zestrea etnografică. Între elementele de etnografie cu importanță turistică ce se păstrează încă, putem menționa: ocupațiile, meșteșugurile, instalațiile tehnice, arhitectura construcțiilor, obiceiurile, portul și cântecele tradiționale. 1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de practicare, ustensilele folosite și prin simplitatea executării lor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de interes vânătoresc, ce oferă forme de agrement care vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea mai mare parte, județului Neamț, având o mare varietate de obiective turistice naturale, cultural-istorice, etnografice și economice. Cele mai importante obiective sunt: Masivul Ceahlău, cu abrupturi de peste 500 m, unde s-au individualizat polițe structurale și o suită de praguri și cascade (Duruitoarea); vârfuri cu înălțimi de peste 1800 m (Ocolașu Mare 1907 m, Ocolașu Mic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Olt (Cozia, Călimănești, Govora) ca și lacurile cu origine carstosalină (Ocnița, Săcelu); izvoare minerale (Olănești, Călimănești-Căciulata) și termale (Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești); așezările monahale din secolele XVII - XVIII; celebrele opere de artă ale marelui sculptor Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu; fondul etnografic consistent și autentic, cu o diversitate de produse realizate din lemn, piatră, metal, țesături, specifice satelor mehedințene, gorjene și vâlcene. Regiunea Bucegi - Valea Prahovei se desfășoară la contactul dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali, într-un spațiu ce concentrează cele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
acțiunii exercitate de condițiile de natură economică, socială, istorică și fizico-geografică. Lucrarea s-a născut și dintr-o admirație mândră față de trecutul istoric și cultural, din iubire pentru oamenii și locurile lor, bogate în tradiții și obiceiuri cu adâncă rezonanță etnografică și folclorică. Ea reprezintă o tentativă de a sintetiza tot ceea ce este mai reprezentativ, mai trainic în trecutul și prezentul bătrânei așezări ca și în dezvoltarea ei actuală și de viitor. Problemele pe care le ridică studiul așezărilor omenești în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
activității desfășurate (din 1948 până în prezent) de cooperativa meșteșugărească „Arta Casnică”. Modelele populare românești din Valea superioară a Prahovei au fost redescoperite de inimoase brezence, precum fosta președintă a cooperativei, Victoria Vasilescu. Sub îndrumarea acesteia instituția cu rosturi meșteșugărești și etnografice „Arta Casnică” a obținut în anul 1986 la Târgul Internațional de la Munchen, medalia de aur pentru produsele expuse. Dacă majoritatea femeilor și-au putut găsi un loc de muncă la „Arta Casnică”, bărbații, foști oieri sau dăltuitori în piatră și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
analiza dinamica spațiului brezean înseamnă a pune la dispoziție tuturor factorilor decizionali și operaționali mărturiile istoriei patrimoniului natural de care au atât nevoie în stabilirea politicilor și strategiilor dezvoltării viabile. Breaza înseamnă un patrimoniu ce include valori naturale, istorice, arhitectonice, etnografice și este un element de memorie colectivă a societății. Cadrul geografic, în ansamblul său și în detaliu, poate fi văzut ca o resursă, ce trebuie să capete valoare de piață pentru activități economice majore - pentru turism, mai ales. Astfel, se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
s-au efectuat cercetări geografice pe teren în toate localitățile vizate, iar în cadrul orelor de geografie și de limbă rusă maternă au fost realizate aplicații practice și concursuri geografice. Studierea, cunoașterea și prezentarea în diferite contexte a caracteristicilor geodemografice și etnografice ale rușilor-lipoveni pot contribui la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a acestora, precum și la creșterea gradului de toleranță și îmbunătățirea relațiilor cu populația majoritară și cu alte grupuri etnice. A. Rușii-lipoveni din județul Iași - dinamici
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ei aproape o limbă străină) în școlile în care învață, spre mulțumirea în primul rând a bunicilor și a celor care conștientizează importanța acestui demers pentru transmiterea generațiilor următoare a caracteristicilor culturale și spirituale care particularizează această minoritate. III. Particularitățile etnografice Aceste particularități individualizează comunitățile ruso-lipovenești în cadrul populației așezărilor din care fac parte, diferențiindu-se de populația majoritară și de celelalte grupuri minoritare. Gospodăria Gospodăria tradițională ruso-lipovenească a evoluat în timp și în funcție de caracteristicile mediului geografic, de gradul de dezvoltare și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]