1,759 matches
-
s-a căsătorit cinci ani mai târziu. Împreună au avut un fiu, Horia, și pe gemene Ana și Tudora. Despre activitatea sa publicistică - volume publicate: Riturile (1932) Crist și condiția umană (antropologie creștină, 1932) Stil legionar (1937) Muzeul romanesc de etnografie (1937) Filosofia la Universitate (1937) Cartea Căpitanilor (1937) Preludii (eseuri, 1937) Gând și cântec (poezii, 1939) Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou (1939) Moldovă tristă (poeme în proză, 1939-1940) Pași în singurătate (poeme în proză, 1940) Timpul la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
pentru ca orice simpatie să-i dispară după uciderea lui Nicolae Iorga. Manuscrisele netipărite: S-au arătat semne (roman, 1939) Arta în lumina stilurilor din cultură (1964) Frederic Mistral și spiritul Mediteranei (1964) Dante și universul spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
10 ani de temniță grea, pentru „crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare”. A fost eliberat la 1 octombrie 1962, iar în anul 1965, cu sprijinul lui Perpessicius și al lui Al. Philipide a fost angajat cercetător la institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, de unde a fost pensionat în anul 1972. Până în anul 1989 a fost supravegheat în continuare de Securitate, iar în anul 1984 a fost arestat și bătut crunt pentru că a refuzat să devină turnător. A murit la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană, Editura Cartea Românească, București, 1996. Bernea, Ernest, Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală, Editura Vremea, București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „șartrocari“4 nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firișoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidențiem în cele ce urmează spre folosul celor interesați de
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
indiferent căci informațiile de mai sus vin să completeze cunoștințele obținute prin consultarea: unor imagini (fotografii); completarea unor chestionare; prin observațiile directe asupra faptelor etc. Așadar poezia populară recitată sau cântată rămâne un izvor prețios de documentare în materie de etnografie și artă populară. Marga, aug. 2015. Prof. univ. dr. Dumitru Jompan/UZPR Bibliografie Corneliu Bogariu, Fete mari făclii s-aprindă, Deva, Editura Corvinul, 2006. Corneliu Bogariu, Cu peana ..., cu colțu ..., cu cornu ..., Deva, Editura Corvinul, 2006. Corneliu Bogariu, Berbec cu
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
În satul Treznea își găsesc originile mari personalități, precum profesorul Octavian Lazăr Cosma, membru corespondent al Academiei Române sau prof. univ. dr. docent Ioan Pușcaș, a căror biografie și operă sunt analizate în cadrul lucrării. Un capitol consistent este dedicat de către autoare etnografiei, folclorului și meșteșugurilor practicate de-a lungul timpului de către locuitorii din Treznea. Sunt surprinse obiceiurile de muncă, de viață, cele legate de sărbătorile religioase. Capitolul se încheie cu o serie de colinzi inedite culese de către autoare de la distinsa sa mamă
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
ei. Un scriitor nu poate cunoaște decât o singuro viață, un singur destin, destinul unei clase sau al unei categorii sociale mai restrânse”. Neamul românesc există cultural, în special, prin făptura socio - culturală a ,, satului”, adică a folclorului și a etnografiei sale. Specific românesc nu rămâne decât satul, populația rurală. Satul lui Marin Preda este proiectat în mit, iar viața lui se desfășoară după anumite ritualuri prestabilite din vechime: ,, Moromeții stau sub un clopot cosmic. Drumurile mari ale istoriei trec prin
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
două căsătorii: doi din prima căsătorie, cu Maria Tasu, în afara celor două fetițe ce au decedat de mici, ceilalți șapte din căsătoria cu Ecaterina Bogdan. Casa memorială se înscrie între alte clădiri cu o destinație foarte generoasă: un muzeu de etnografie, reamenajat în 1995, dar care accentuează de fapt o latură a personalității savantului: dragostea sa pentru popor, pentru tradițiile acestuia, pentru țăranul român creator de valori adevărate, precum și un muzeu de artă bisericească, adăpostit de clădirea fostei școli de misionare
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413175195.html [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
cu tăbliile înalte de la cele două capete care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat chiar putea să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413175195.html [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
vulgaritate ar trebui să facă cititorul să râdă, însă asta nu este literatură. Întrucât numele premianților au fost publicate în ziarul nostru de sâmbătă, o să trecem acum la următorul moment, care a fost tradiționala vizită la Muzeul de Istzorie și Etnografie din Vișeu de Sus, fără a uita să menționăm dialogul epigramatic savuros prilejuit de prezența la festival a băimărencei Viorica Găinariu, din câte am aflat, mare maestră în încondeiatul ouălor. Dacă nici în atmosfera oficială a Primăriei nu reușește nimeni
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_weekend_de_tot_rasul_la_vi_anca_goja_1336162799.html [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
provenite din satele de sub munte din Mehedinți, păstrate în colecțiile Muzeului Regiunii Porșilor de Fier. Note 1. Măneanu Varvara Magdalena, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.1 Ciupage din Plaiul Cloșani, în Drobeta, vol. XXI, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2011, p. 64-87; Idem, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.2. Ciupage din Clisura Dunării,în Drobeta, vol. XXII, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p.165-182 2. Din
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
1 Ciupage din Plaiul Cloșani, în Drobeta, vol. XXI, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2011, p. 64-87; Idem, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.2. Ciupage din Clisura Dunării,în Drobeta, vol. XXII, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p.165-182 2. Din satul Balta provin 25 de ciupage, iar din satele ce țin de comuna Balta există un număr nesemnificativ de piese : Sfodea( 1), Prejna (1), Costești (1), în timp ce din Gornovița și
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
nunți sătești, împreună cu Vintilă Mihăilescu, cu o cameră VHS pe care o primise el din Elveția. Eu tocmeam nunțile, filmam amîndoi și împărțeam cîștigul. Erau filme antropologice, la vremea respectivă? Dumitru Budrala: Nici nu exista termenul. Era catalogat drept folclor... etnografie și folclor. Comuniștii nu încurajau ceea ce numim astăzi film antropologic. Ceea ce făceam noi era tolerat pentru că nu intra în zona lor de interes. Nu ne acordau nici un fel de sprijin. Cu filmul antropologic, totul a început în 1990, cînd lucram
Un festival care să dureze o viață by http://www.zilesinopti.ro/articole/1240/un-festival-care-sa-dureze-o-viata [Corola-blog/BlogPost/99815_a_101107]
-
pe care o depune în slujba oamenilor și a cetățenilor, așa precum noi, jandarmii. De asta mi-am dorit să fie și dumnealui alături! Are cărți de poezie extrem de valoroase, are cărți și studii de cercetare în domeniul etnologiei și etnografiei. Dumnealui a făcut frumos trecerea de la folclor la literatură, sau de la literatură la folclor - sensibil, nobil, elegant. Vă mulțumesc, domnilor, tuturor, indiferent cum sau care a fost ordinea provocării la discuție. Vă mulțumesc pentru că v-ați rupt din timpul dumneavoastră
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_autorizat_cu_jandarmu_vasile_bele_1366360940.html [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
muzee, biserici bizantine, mori de vânt plasate în oraș din motive turistice, restuarante, magazine bogat aprovizionate cu obiecte locale. Informații prețioase despre trecutul și specificul acestuia pot fi găsite la bisericile bizantine, în Muzeul de Arheologie și la Muzeul de Etnografie, în mod deosebit pentru perioada Renașterii Naționale Bulgare (1762-1878). Muzeul Etnografic se află într-o casă reprezentativă pentru stilul arhitectonic tradițional, construită de un negustor local bogat, Panyiot Moskoiani, în anul 1840. Are o curte mică în care se află
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
încearcă să te atragă cu o ofertă bogată și în special cu ciorbă de burtă, de pește, țuică și vin ale căror denumiri le știu în limba română. Ne reține atenția, în mod deosebit, restaurantul „Aquamarin”, un adevărat muzeu de etnografie, construit în stilul caselor tradiționale bulgărești, cu pereți groși, de piatră, cu tavan cu grinzi, cu icoane pe pereți, cu sobă și cișmea din care apa curge neîncetat, perdele, carpete, velințe țesute în război pe fond roșu, fețe de masă
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1351833400.html [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
doar cu imaginile proiectate ci și cu fundalul muzical, s-a încărcat sufletește și a plecat acasă nu doar cu exemplarele cărții și CD-ului (care s-au epuizat rapid!) ci și cu noi cunoștinte de istorie, geografie, botanică și etnografie!La final, momentul documentar a devenit un moment spiritual înălțător pe care unii dintre participanți au simțit nevoia să-l puncteze ulterior prin câteva cuvinte.Am apreciat și reținut și dorința autorului cărții (Gheorghe Bogza) de a fi sprijinit în
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1467702879.html [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
spre a poposi în orașul marilor iubiri, Iași, unde a urmat cursurile facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, specializarea canto, a Universității de Arte „George Enescu”. În prezent este masterandă în anul I la Universitatea din București, specializarea Etnografie, Antropologie Culturală și Folclor. Începând cu anii din prima etapă școlară, când colabora cu Ansamblul Jidvei România și participa la numeroase spectacole și concursuri, Ioan Dîrstar a mers în trepte ascensive spre o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405861523.html [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea Ernest Bernea, focșeneanul nostru de aur, naționalistul creștin-ortodox a fost și este o culme a filosofiei, a sociologiei și a etnografiei românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Județeană Mihai Eminescu, Direcția Județeană de Cultură, Muzeul Județean de Isorie / Galeriile de Artă Ștefan Luchian, Muzeul George Enescu - Dorohoi ( donația lucrărilor ). SUCEAVA 15, între anii 2003-2009; în orașul Siret 5 ( donație de 30 lucrări în 2009 ); Rădăuți / Muzeul de Etnografie 1, în 2005; Putna 1, în 2007 la Muzeul Mănăstirii Putna ( donație de peste 8o de lucrări ); M-rea Sucevița în 2006 la 400 de ani de la ctitorirea mănăstirii de către Ieremia și Simion Movilă ( donație de lucrări ); Mănăstirea Dragomirna 1 în
CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Constan%C5%A3a_Ab%C4%83la%C5%9Fei_Donos%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/341151_a_342480]
-
capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncata nici măcar de pești, scrie Agerpres. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap și vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. Specialiștii în etnografie susțin că, în comunitățile tradiționale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului și întunericului, oamenii rămânând fără protecție divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obișnuite, denumirea de Vinerea Seaca explicându-se
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui by http://uzp.org.ro/vinerea-mare-de-ce-nu-trebuie-sa-pui-otet-in-salata-si-ce-trebuie-sa-faci-dimineata-inainte-de-rasaritul-soarelui/ [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
exponenții romantismului și denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ținuta vestimentară caracteristică zonei, cântecul oamenilor, precum și durerile lor. Astfel, descoperind frumusețile coloritului local (psiho-cultural, psiho-pictural) în toate manifestările acestuia, cum ar fi: muzica, etnografia, plasticieni valoroși de pe ambele Maluri ale Prutului, potrivit unui concept prestabilit, cultivă motive atât de înduioșătoare pentru noi, cei cu simțire românească, în picturi sau sculpturi create aici, în cele două săptămâni de tabără, pe parcursul a 14 veri consecutiv. Artiștii
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1473839022.html [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]