957 matches
-
pentru prima dată în 1961, operă fundamentală care dovedește nu numai dragoste și admirație ci cât de profund l-a înțeles autoarea pe Eminescu. În al doilea rând, am să mă refer la Ioana Ungureanu Cine este Ioana Ungureanu ? este etnolog, muzicolog, profesor de canto la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
bine un ciclu iconografic. Consideră că pentru un artist este important ca lucrările să fie cât mai diversificate și originale. Privește actul creator ca o stare de meditație, ca o relație cu divinitatea. Moldoveanu Vasile din Moreni, județul Dâmbovița, este etnolog, sociolog, meșter în prelucrarea lemnului și pictor. Până la vârsta de 60 de ani a lucrat în medii diferite unde Dumnezeu i-a trimis suficienți îngeri păzitori care i-au remarcat talentul și pasiunea pentru prelucrarea lemnului și i-au oferit
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
cămara sufletească a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă și flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali și chiar faptici, pe savanta cercetător și etnolog Emilia Comișel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)... Toate colaborările sale cu Radio Oltenia Craiova, Radio România, Televiziunea Română, Televiziunea din Oradea, Etno TV, Kanal D, TVH
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Ardelean, o carte în care cuvintele "Maramureș" și "maramureșeni" figurează, așa cum a observat Ioana Dragotă, de peste 1.000 de ori, fără ca, însă, acest lucru să devină obositor. În paginile volumului sunt prezente atât privirea științifică asupra Maramureșului, a sociologilor sau etnologilor, cât și privirea lirică a scriitorilor maramureșeni sau a celor ajunși aici cu un prilej sau altul, a apreciat Gheorghe Pârja, care consideră cartea „o provocare binevenită, un punct de plecare, un reper", o „carte prin care se poate înțelege
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
noștri în povestiri bine tensionate", scrie, în prefața cărții, Marian Ilea, cel care l-a convins pe Arghir Berciu să își aștearnă amintirile pe hârtie. Capacitatea de sinteză, talentul literar al autorului au fost remarcate, cu ocazia evenimentului, și de etnologul Pamfil Bilțiu, care a apreciat că „fiecare caz în parte este un potențial subiect de roman". Arghir Berciu a mărturisit că și-a propus, pe lângă a determina cititorul să înțeleagă ușor și să trăiască el însuși cazurile prezentate, trei obiective
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > TOTUL DESPRE DRAGOBETE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete, din 24
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
zeilor și a genului uman, numită de aceea și Maia (în sensul de „bătrână” sau „bunică”) sau „Magna deum Mater”, sau „Terra Mater”. Probabil acest cult al „divinității feminine” este același pe care îl regăsim și în preistorie, denumit de etnologi „cultul Mamei Mari”. Ea era venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
pentru prima dată în 1961, operă fundamentală care dovedește nu numai dragoste și admirație ci cât de profund l-a înțeles autoarea pe Eminescu. În al doilea rând, am să mă refer la Ioana Ungureanu Cine este Ioana Ungureanu ? este etnolog, muzicolog, profesor de canto la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
liniște în pași de îngheț zburate florile de piatră la greul sărbătorilor Alexis Carell mi-e prieten de când în Waikiki călire sans aleluion (2010) ------------------------------ George ANCA: (născut la 12 aprilie 1944, în Bercioiu, județul Vâlcea). Profesor universitar, poet, eseist, scriitor, etnolog, traducător, indianist. Studii și titluri academice: Doctor în filologie (Univ. București, 1975). Director general al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I.C. Petrescu”; Visiting Lecturer University of Delhi (1977-1984; 2002-2003) Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Președinte (fondator) al Asociației Culturale Româno-Indiene și
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești prietene, ca „Romanian Vip”, „Observator”, precum și cu reviste de renume din țară, ca de pildă, „Provincia Corvina”, „Familia”, „ARP”, etc. - Între
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
Nord, ce ne-a binecuvântat și a ținut un cuvânt deosebit pentru noi, dar și pentru toți românii din sală. Pogramul a fost același pezentarea expoziției mele „Între spirit și materie”, apoi filmul „Un arbore dincolo de lumi - Constantin Brâncuși”, expunerea etnologului Răzvan ROȘU și un concert amplu de muzică folclorică a solistei Maria NEAG. Sperăm ca cei prezenți, români stabiliți în această frumoasă zonă a Austriei au apreciat efortul nostru de a le oferi o altfel de sărbătorire a unui eveniment
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
încondeiate, groase, arcuite, a genelor lungi, răsfirate, a ochilor mari. Nasul este drept iar părul o adevărată podoabă, reprezentând o sinteză a frumuseții feminine românești.” Cine este autorul cărții „Cristale de gând” Gheorghe Clapa din Barlad? Profesor, muzeograf, istoric, publicist, etnolog, eseist, s-a născut la 2 februarie 1942, în Bârlad, jud Tutova și are publicate opt cărți ce cuprind peste o mie de pagini, nenumărate articole de specialitate, eseuri, cronici de carte, distincții și diplome ca scriitor, istoric și jurnalist
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut! Dar, de ce mut cu fustă și falus sub fustă? Și multe, multe alte întrebări fără răspuns. La care nu mă mulțumesc explicațiile etnologilor. Am să le port în sufletul meu. Până unde, până când? Până aici și mai departe. Până mereu. De aceea, uneori, când privesc la televizor și văd cum se revarsă zoaiele mediatice, mă sufoc și îmi vine să alerg de zănatic
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
al Moldovei. Mihaela Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în epoca bizantină - sfânta Casiana, prima femeie imnograf. Mihai Dăncuș (dr.etnolog) Un manuscris miscelaneu de la finele secolului al XVIII-lea și începutul sec al XIX-lea. Consemnări ptivind legăturile cu lumea bizantină (rezumat). Elena Armenescu (medic) Martiriul Brâncovenilor - îndemn la credință și demnitate. Crina Bocșan (dr) Aspecte ale interesului pentru tradițiile
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Cronicile și cântecele populare formează, în clipa de față, un material din care culeg fondul inspirațiunilor. (Mihai Eminescu) Cuvinte cheie: național, tradiții, folclor, Eminescu, basm 1. Folclorist prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
1. Folclorist prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare românești. O mărturie personală, privind aceste menifestări culturale, o vom întâlni în revista Timpul, din 8 aprilie 1882, în care publica un articol, intitulat Materiale etnografice, unde Eminescu mărturisea o realitate biografică: „întâmplarea m-a
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
și clasate de către eruditul filolog Moses Gaster (1856-1939) în două dintre lucrările sale, ”Literatura populară română” (1883) și ”Chrestomație română” (1891), lucrări document care au stat la baza studierii acestui domeniu de activitate literară de către o seamă de folcloriști și etnologi români. În special, pentru Mihai Eminescu, basmul popular a reprezentat o specie literară aparte, atât în interpretare, cât și în reproducerea fenomenului de creație a acestuia. Basmele l-au inspirat și i-au dat posibilitatea să își formeze o nouă
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Deutsches Kulturforum ostliches Europa, Postdam/Koordinierung Ostmittel - und Südosteuropa am Museum Europäische Kulturen, Berlin (Hgg.): Frank Gaudlitz - Casa Mare. Ostfildern. Ispas, Sabina, 2003, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București. Mesnil, Marianne, 1997, Folclor naționalist și etnologie europeană, în ”Etnologul între șarpe și balaur”, Cuvânt înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu”, TOM 3/1992, Editura Academiei Române, București.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mirare acest lucru, câtă vreme cerințele referitoare la plugul sacru au caracterizat mitologia agrară a multor popoare indo-germanice, fapt arătat pe larg de foarte mulți cercetători dintre care antropologul Edgar Hahn (1875-1941) în lucrarea sa, Demeter und Baoubo și eruditul etnolog englez, Edward A. Armstrong, în amplul său studiu The Ritual of Plough, apărut în anul 1943, în revista de specialitate Folklore, LIV, studiu despre care, marele istoric al religiilor, savantul român, Mircea Eliade, vorbește în lucrarea sa monumentală, Istoria religiilor
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Folklore, LIV, studiu despre care, marele istoric al religiilor, savantul român, Mircea Eliade, vorbește în lucrarea sa monumentală, Istoria religiilor. Subliniem observația că slavii de răsărit au cunoscut ceva asemănător, legat de cântecul slăvirii plugului, prin anul 1028, după cum nota etnologul rus Vladimir Ivanovici Cicerov, care a cercetat îndeaproape și adnotările unui alt mare cercetător în domeniu, Sokolov. Căutările altor oameni de știință ruși au dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Vladimir Ivanovici Cicerov, care a cercetat îndeaproape și adnotările unui alt mare cercetător în domeniu, Sokolov. Căutările altor oameni de știință ruși au dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de multe ori evenimentele politice, sociale istorice, nedorite de populația acestui teritoriu, au separat oamenii aceluiași neam cu frontiere greu de trecut și chiar cu grave dorințe de deznaționalizare, exemplul prezent fiind Basarabia. Referitor la obiceiul de colind cu plugul, etnologul Vasile Bumbac, prieten al marelui luceafăr al poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri de Crăciun din comuna Breaza de Sus, județul Prahova - "Culegătorul", publicat la Cluj. În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]