479 matches
-
cu arta de-a apăsa asupra neologismilor neînțeleși și a escentricităților retorice, decât de-a lumina publicul în vro cestiune oarecare. În unul din cele din urmă numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța că vom discuta vreodată cu d-sa vro cestiune generală, de orice natură ar fi, etnologică, istorică sau politică, pentru cuvântul practic că cu cenușeri de arhive și cancelarii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța că vom discuta vreodată cu d-sa vro cestiune generală, de orice natură ar fi, etnologică, istorică sau politică, pentru cuvântul practic că cu cenușeri de arhive și cancelarii nu discutăm asemenea materii. Tot atât de puțin ne pasă de tonul în cari scriitori de teapa aceasta sunt obicinuiți a îmbrăca puținătatea lor, căci n-ar fi ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru c-a umplut lumea cu ce-a putut nu începem. Dar în acel articol d. N. Basarabescu mai susține că redactorul "Timpului" ar fi bulgar de la Brăila. {EminescuOpXII 383} Lucrul acesta privindu-ne personal pe noi, iar nu teoria etnologică, [î]i putem spune verde d-lui Basarabescu că minte pur și simplu. [29 octombrie 1881] ["ATÎT "CUMPĂNA" CÎT ȘI "APĂRĂTORUL" GĂSESC... "] Atât "Cumpăna" cât și "Apărătorul" găsesc multe de întîmpinat în contra unuia din articolele noastre privitoare la relele economice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dunărea, pentru marea menire istorică a epocii lui Carol îngăduitorul, pârghie pentru înstrăinarea treptată, dar cu atât mai sigură a țării. Tot ne place nouă ce e străin, încai să ne facem înșine străini, lăsând în știrea Domnului acea curiozitate etnologică care se numește poporul românesc. De-or veni astfel lucrurile sau altfel - cine știe? Un lucru însă știm despre patrioții noștri: că se bucură de cea mai bună opinie în străinătate. Un diplomat străin convorbind c-un român, s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
soarta moșiei atârnă de soarta muncitorului, bunăstarea proprietarului de bunăstarea țăranului, ceea ce nu este la capitalul bănesc, cari are libertatea de a se plasa în orice punct al universului [î]i convine. {EminescuOpXII 425} Iată fața economică a cestiunii noastre etnologice. atât de adevărate și atât de rău înțelese de mulți. Noi suntem convinși că între capitalul fonciar istoric și între populația pământeană există o absolută identitate de interese, pe când capitalul bănesc e, prin natura lui, cu totul indiferent față cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca a unor idealuri naționale, iată ceea ce dovedește o duplicitate și de inimă și de minte care n-are seamăn în lume. Aceste calități numai românești nu sânt De facto se află între noi, dar avem o sumă de cuvinte etnologice pentru a tăgădui romînitatea lor. După opiniunea noastră, ceea ce e ferment roșu în țară sânt acei străini colonizați în secolul trecut cari n-au avut timpul necesar sau n-au fost în stare de a-și adapta caracterul lor moștenit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lupta între doi lei ce se înghit reciproc, încît și de la unul și de la altul nu rămâne decât coada. Într-adevăr, daca ne uităm la sârbi, îi vedem despărțiți în două tabere, nu tocmai simpatice una alteia, poate din cauze etnologice chiar. Serbia ar dori, în adevăr, să adune sub sine pe toți cei de-o rasă, sub coroana familiei Obrenovici; însă lucrarea sa în această direcțiune se împiedecă de aspirațiunea Muntenegrului, care reclamă pentru sine același rol. Familia princiară Nieguș
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
popor stricat piere. Ceea ce am zis noi prin formula de mai sus nu e așadar un sfat, cum crede "Romînul", ci o imputare că Domnul cugeta, în adevăr la mănținerea expresiei geografice a țării, dar îngăduie coruperea sistematică a ființei etnologice a poporului. Când nulitățile se distrag de la ocupațiunile lor pentru a se face demnitari ai statului se naște în societatea întreagă tendința câștigului fără merit și fără muncă, a câștigului prin participarea la conspirații de ex., și astfel, ciocoindu-se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doua oară că l-a trădat fiind de strajă, acela nu poate decât să fi pierdut orice speranță în viitorul acelui popor și să fi visând cel mult la mănținerea expresiei geografice pe harta Europei, nu însă la existența unității etnologice care-o locuiește. Noi nu tăgăduim Domnului dreptul de-a ierta trecutul a o seamă din supușii săi; numai nu trebuie să uite acel trecut și mai cu seamă nu trebuie să-l recompenseze. [ 30 decembrie 1880] DESPRE SITUAȚIA POLITICĂ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
român), iar în cadrul lor, mai multe variante. După ce prezintă critic lucrări similare asupra basmului, apreciind clasificarea basmelor neogrecești făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Ioana Em. PETRESCU Studii eminesciene Anul 1984 nu a adus în domeniul eminescologiei nicio apariție cu valoare de eveniment, chiar dacă publicarea postumă a lucrării lui P. Caraman, Pământ și apă, însemnează o contribuție reală la studiul simbolisticii eminesciene din perspectivă etnologică, chiar dacă N. Ciobanu încearcă o redefinire a fantasticului eminescian, chiar dacă unii tineri cercetători (P.M. Gorcea, Th. Codreanu) aspiră spre o modernizare a metodologiei critice. Mă voi opri în cele ce urmează asupra a trei lucrări ilustrând tendințele divergente ale eminescologiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că nu constată doar analogii, interferențe, paralele între cele două serii de variante, ci caută explicații istorice, etnografice, etnologice ale acestor confluențe. În timpul unui stagiu de documentare, în anii ’70, P. a avut șansa să descopere la Biblioteca „Goethe” din Weimar primele trei numere, până atunci necunoscute, din „Fama Lipschii pentru Dația”, întâiul periodic românesc, scos de I. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
un om ceva mai atent la câte se petrec va observa că niciodată vorbele nu împiedecă mersul istoric a unor puteri, preparate sute de ani pentru direcția cutare ori cutare. Fie zece conferențe după olaltă, ele nu vor schimba proporțiile etnologice din Turcia. Slavii vor rămânea în numărul în care sunt, ba vor crește, turcii vor descrește și va rămânea anomalia vie a predominărei a două milioane de otomani asupra celorlalți creștini. Neapărat că înlăuntrul statului lor vor căuta, vor găsi chiar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o sumă de cunoștințe etnologice, încît fiecare propoziție conținea ceva nou; totodată a dovedit o cunoștință amănunțită a mitologiei populare române, a cărei analogie cu credințele populare ale altor popoare a făcut-o cu totul evidentă. Dar tocmai din cauza bogăției de cunoștințe desfășurate cu această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja că, indiferent de gradul de modernizare (și Pogoneștiul este un sat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Șerban. Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. An-A = Anuar de lingvistică și istorie literară. A. Lingvistică. Iași. AN.ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p. multigr. AnL-B = Anuar de lingvistică și istorie literară. B. Istorie literară. Iași. An RS = Analele româno sovietice. APASE = Atelier
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sunt inofensive. Refulate, amintirile rămâneau active și împiedicau, de fapt, subiectul să-și trăiască prezentul. Recuperate, ele pot fi puse deoparte, în fapt, anihilate. Memorie individuală - memorie socială Între memoria individuală și memoria socială există relații tipice. Cultura, în sens etnologic, este o problemă de memorie reprezentând „cunoașterea unui anumit număr de coduri de comportament și capacitatea de a te servi de ele” (Todorov, 1995, p. 21). În planul memoriei individuale, dispunem în mod durabil și mai ales permanent de structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de observat cum artista rămâne fidelă mijloacelor și tehnicilor tradiționale și respectă în compoziție perspectiva ierarhică a icoanei, chiar dacă lumea pe care o oglindește are o substanță laică declarată și este produsul unei priviri absolut originale.” (Ioana Popescu, Director programe etnologice și acțiuni culturale la Muzeul Țăranului Român) Dinu Sebastian 1995 Pictor „Am început cu creioane colorate, apoi acuarele, acum lucrez in ulei. Am îmbrățișat arta naivă care-mi oferă prilejul de a exprima cât mai diferit mediul înconjurător. Când încep
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sociale prin norme de conformitate și inovație asociativ-grupală. Cercetând formele de asociere în satul tradițional românesc, noi am identificat (Neculau, 1989) apariția și dezvoltarea unor grupări specifice de solidaritate și ajutor reciproc, consemnate și analizate amplu în literatura sociologică, istorică, etnologică, psihosociologică 2. Obștea țărănească a constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cel dintîi este optimist În exces, cel de-al doilea peste măsură de pesimist. NOTE 1. Numeroase definiții ale dualismului sînt date În lucrările lui Ugo Bianchi, de la prima ediție a cărții sale clasice Il Dualismo religioso. Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958 și pînă la articolul „Dualism” din The Encyclopedia of Religion, Macmillan, New York, 1987. Alte definiții se mai pot găsi În ediția a doua cărții lui Bianchi Dualismo (1983), În volumul său Selected Essays on
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
T. Berkhout and J. B. Rusell, Medieval Heresies: A Bibliography 1961-1979, Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981. Karlmann Beyschlag, Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974. Ugo Bianchi, Il Dualismo religioso: Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958. —, ed., The Origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. —, Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Rome, 1976. —, Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Brill, Leiden, 1978. U
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]