478 matches
-
de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de altă parte, uzul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea”, Paris, 1982; Unde s-a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor Teodorescu-Braniște, „Medic la Boișoara”, CNT, 1968, 12; Nicolae Manolescu, Jurnalul unui medic
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că nu constată doar analogii, interferențe, paralele între cele două serii de variante, ci caută explicații istorice, etnografice, etnologice ale acestor confluențe. În timpul unui stagiu de documentare, în anii ’70, P. a avut șansa să descopere la Biblioteca „Goethe” din Weimar primele trei numere, până atunci necunoscute, din „Fama Lipschii pentru Dația”, întâiul periodic românesc, scos de I. M.
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare (1996) vrea să evalueze spiritualitatea populară actuală, insistând pe folclorul muzical, obiceiurile de familie, sărbătorile creștine tradiționale. Limbajul studiilor etnologice și al eseurilor e accesibil și limpede. SCRIERI: Povestiri de la marginea câmpiei (în colaborare), Timișoara, 1984; Cultura românească în Banat, Timișoara, 1994; Beregsău Mare, Timișoara, 1996; Eseu despre creativitatea spiritului. Surse arhaice pentru aesthesis, București, 1997; Casa și memoria lui
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
diletanților, și are o activitate remarcabilă în acest domeniu de activitate. Manifestă preocupări constante pentru comparatism, cu interes special pentru elementele de origine romanică, Antichitatea latină și cultura iudaică antică. Perspectiva lucrărilor publicate și a cursurilor universitare este de tip etnologic. Sunt folosite relatări ale fenomenelor concrete, cunoscute din teren, sesizându-se, cu acuitate, detaliul semnificativ și, nu de puține ori, atractiv. De asemenea, acordă atenție deosebită anumitor componente ale culturii populare: credințe, obiceiuri, legende. A fost adeptul inovației metodologice: „o
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
al inteligenței sclipitoare, ce se dorește un atemporal și înțelept conte Augenstein. Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de nisip Când discursul istoriei religiilor sau, pur și simplu, al cercetării etnologice, este trădat în favoarea celui beletristic, ne putem teme de un eșec spectaculos, care ar demonstra, în fond, existența unei singure vocații. Nu acesta este cazul lui Andrei Oișteanu care [...], ne deschide o altă ușă spre aceleași mesaje criptice ale unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a fi în lume, două situații existențiale asumate de către om de-a lungul istoriei sale. Aceste moduri de a fi în Lume nu prezintă interes doar pentru istoria religiilor sau pentru sociologie, nu fac doar obiectul unor studii istorice, sociologice, etnologice. De fapt, cele două moduri de a fi, sacrul și profanul, sânt determinate de diferitele poziții pe care omul le-a cucerit în Cosmos, fiind importante atât pentru filozofi, cât și pentru orice cercetător care dorește să cunoască dimensiunile posibile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al inteligenței sclipitoare, ce se dorește un atemporal și înțelept conte Augenstein. Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de nisip Când discursul istoriei religiilor sau, pur și simplu, al cercetării etnologice, este trădat în favoarea celui beletristic, ne putem teme de un eșec spectaculos, care ar demonstra, în fond, existența unei singure vocații. Nu acesta este cazul lui Andrei Oișteanu care [...], ne deschide o altă ușă spre aceleași mesaje criptice ale unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
rupă scaunele. Sistemul de organizare al unui stadioane depinde de societatea care îl va utiliza, ori cum va crește sau nu prestigiul social al participanților, ori bucuria extatică și simbolică a participării. Sâmburele cerințelor sociale sportive sunt formate prin perspectiva etnologică și s-ar putea coagula în jurul nucleului oferit de timp, spațiu și regulament de joc (rugby în 15 sau în 8 jucători): cu diverse caracteristici de la începutul istoriei și până astăzi (tenis de câmp, de masă, tenis pe zgură, în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sub forma de tabere), în cadrul cărora sînt desfășurate lecții de inițiere, performarea pe meșteșuguri, experimentarea tehnicilor de lucru tradiționale. Taberele au un caracter internațional, sînt promovate pe Internet, fiind adresate și publicului tînăr din diaspora; ateliere de promovare a patrimoniului etnologic prin informarea elevilor, stimularea creativității și oferirea unor posibilități de petrecere a timpului liber într-o ambianță specifică; concursuri interactive teoretice și practice adresate atît publicului școlar, cît și copiilor veniți în vizite însoțiți de familie (preponderent persoane de vîrsta
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de preanchet( rapid(. (n acest caz, observatorul nu particip( cu adev(raț la via(a mediului studiat. Cu siguran((, cea mai dificil de realizat, dar (i cea mai profitabil(, este observa(ia de teren. Purtînd amprenta tradi(iei antropologice (i etnologice, acest gen de observa(ie presupune utilizarea unor procedee reactive ((ntrevederea, interviul), nonreactive (observa(ia propriu-zis() (i cercetarea unor documente. E suficient s( amintim aici numele cîtorva antropologi (i etnologi care au desf((urat cercet(ri serioase (n domeniu: Erans-Pritchard
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
astrologie, care, pe ling( calcule (i m(sur(tori, se baza (i pe observa(ie). O reg(sim apoi sub forma observa(iei experimentale (n cadrul (tiin(ei moderne, pentru ca mai tîrziu odat( cu na(terea (tiin(elor antropologice (i etnologice s( se dezvolte sub chipul observa(iei directe de teren. (n sociologie, de(i a fost catalogat( uneori ca fiind o metod( (i tehnic( speculativ(, azi observa(ia este trecut( (n rîndul metodelor (i tehnicilor principale de lucru, ce pot
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
etnologi, cercetătorul realităților sociale moderne trebuie să prezinte cu exactitate scopurile și obiectivele cercetării, pentru a putea obține acordul comunității. In funcție de gradul de implicare a observatorului în viața obișnuită a comunităților studiate, distingem : * observația reportaj; * observația participativă de tip etnologic. Observația reportaj este utilizată mai ales de către ziariști, dar și de către sociologi și asistenți sociali. Ea se aplică fenomenelor și activităților discontinue, fie ele unice sau repetabile la intervale mari: sărbători, ceremonii tradiționale etc. În acest caz, observatorul participă ca
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sociologi și asistenți sociali. Ea se aplică fenomenelor și activităților discontinue, fie ele unice sau repetabile la intervale mari: sărbători, ceremonii tradiționale etc. În acest caz, observatorul participă ca și spectator, menținându-se în afara grupului observat. Observația participativă de tip etnologic sau calitativ presupune integrarea cercetătorului în comunitatea investigată, având drepturi și obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative de tip etnologic sau calitativ
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de tip etnologic sau calitativ presupune integrarea cercetătorului în comunitatea investigată, având drepturi și obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative de tip etnologic sau calitativ trebuie să fie suficient de lung pentru ca observatorul să cunoască bine colectivitatea, și suficient de scurt pentru a se evita identificarea lui cu interesele, aspirațiile și stilul de viață al comunității. În acest din urmă caz, s-ar
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu interesele, aspirațiile și stilul de viață al comunității. În acest din urmă caz, s-ar vicia obiectivitatea datelor empirice culese. Totuși, în fiecare observație există și trebuie să existe un oarecare grad de subiectivitate Realizarea observației participative de tip etnologic presupune integrarea cercetătorului în viața comunității potrivit următoarelor principii (valabile, de altfel, și pentru orice asistent social): * să respecte regulile de conviețuire și tradițiile colectivității investigate; * să nu se izoleze de grup și să aibă un comportament normal; * să nu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ilustrează unul din aspectele întrebărilor ridicate în primul capitol. Cel de-al doilea text se sprijină pe o anchetă efectuată în 1961 în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și exploatate de capitalism prin intermediul regimului colonial. Pe aceste două linii teoretice, care la unii autori se întâlnesc, antropologia economică se face istorie, situându-se într-o anumită continuitate cu perspectivele deschise de G. Balandier și în ruptură cu tradițiile etnologice anterioare sau cu metoda structurală a lui Lévi-Strauss. Ea împărtășește însă cu aceasta din urmă anumite excese teoretice 15: cu precădere accentul pus pe o modelizare care elimină examinarea societăților concrete contemporane și mutațiile sociale și economice ale acestora. De
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contrastând cu abundența de detalii ce caracterizează monografiile societăților și economiilor "tradiționale". Opoziția tradițional / modern este, în concluzie, reluată sub diferite avataruri și reprodusă la infinit chiar în interiorul diverselor obiecte și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor etnologice sunt astfel respinse pe linia unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a logicilor dominării, noi fațete de referință: invazia raporturilor comerciale și înmulțirea bunurilor inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai necesară confruntarea fantasmatică cu acesta în raport cu producerea coeziunii între dominanți și dominați. Investigația etnologică loc al întâlnirii cu un străin este, în această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprindere în plină mutație, preocupată să instaureze scheme de organizare și de comunicare originale, și etnologie? Mai prozaic, ce imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea interesului curentelor importante ale managementului? Care sunt principalele tematici ale literaturii etnologice pe care acestea din urmă le rețin în căutarea unui nou univers de lucru? Pentru a răspunde acestei interogații, trebuie examinate în prealabil direcțiile esențiale ale eforturilor de "renovare" a întreprinderii care îi animă în această perioadă pe responsabilii cei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]