159 matches
-
sau fără câini de vânătoare, fără gonași. C. Vânătoare în grup mare. Metodă se practică de un număr mai mare de 5 vânători și constă în stârnirea și hăituirea vânatului în scopul dobândirii acestuia, în funcție de posibilitățile practice de organizare, de etologia speciilor care fac obiectul acțiunii de vânătoare și de preferințele vânătorilor participanți. Aceste acțiuni se clasifică astfel: a) vânătoarea "la goana" - la această metodă de vânătoare se pot sau nu utiliza câini de vânătoare; ... a1) la specia urs, vânătoarea prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165045_a_166374]
-
SPECII DE ANIMALE MENȚINUTE ÎN CAPTIVITATE 1. Spațiile menționate reprezintă minimum necesar pentru expunerea animalelor. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să tinda spre standarde ridicate în privința spațiului de expunere pentru animale. 2. Amplasamentele vor fi amenajate în funcție de biologia, ecologia și etologia speciilor pentru care au fost concepute. Trebuie să fie realizate pe substrat natural, cu plante naturale, cu amenajări interioare realizate din trunchiuri, buturugi, scorburi, stânci, relief diversificat, cascade, căderi de apă etc. 3. Toate amplasamentele trebuie să aibă o sursă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca argument și cercetările întreprinse în etologie de Konrad Lorenz, care ajunge la concluzia că orice animal sănătos manifestă o agresivitate sănătoasă (atacă pentru a se hrăni, pentru a se apăra, pentru a și asigura un teritoriu, pentru a câștiga supremația în rivalitatea generată de reproducere, pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
animale într-o asemenea m]sur], încât par s] provin] de la o surs] diferit], nep]mântean]. Într-adev]r, povestirile științifico-fantastice despre înrudirea cu o planet] îndep]rtat] sunt adesea invocate cu aparent] seriozitate pentru a susține aceast] teorie. v. Avantajele etologiei Ast]zi putem totuși s] evit]m aceste dou] alternative nereușite, abordând, simplu, o viziune mai realist] și mai puțin mitic] asupra animalelor neumane. În zilele noastre, comportamentul lor a fost, în sfârșit, studiat sistematic, iar natură complex] și bogat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce obstrucționeaz] liberatatea lor sunt deregl]rile în capacitatea oamenilor de a judeca rațional, măi degrab] decât vreo structur] determinist] pe care ar avea-o lumea. Cu toate acestea ea a fost criticat] pe baza faptului c], nefiind preocupat] de etologia volițiunilor de ordin secundar ale oamenilor, l]să deschis] în mod neverosimil posibilitatea ca, de exemplu, cet]tenii din cartea lui Aldous Huxley, Minunată lume nou], ale c]ror motivații sunt programate pentru a ar]ta c] au voințe libere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Beck pentru depresie (vezi Cottraux, 1991). Giuliano și al., 2002. Echipă formată dintr-un terapeut bărbat și un terapeut femeie. Abraham și Porto, 1978. Pasini, 1975. Ginecologie, endocrinologie, urologie, psihiatrie, dar și știintele umaniste cum ar fi etnologia, sociologia, etologia, psihologia, psihanaliza. Janov (sexologie primală, 2001), Lowen (bioenergie, 1996), Perls (gestalt-terapie, 2001), Elke (masaj euforic, 2001), Masters și Johnson (metodă de restructurare sexuală cum ar fi sensate Focus). Raport Hite 1977, raport Kinsey 1948. Pasini, 1975. Kaplan, 1974. Cautela, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
patologice stereotipe, precum și la anumite interacțiuni umane convenționale, repetitive, dar, cu toate acestea, de natură adaptativă”; b) În științele sociale, el „desemnează o paletă largă de manifestări sociale, nu neapărat religioase, sau aspectul formal al unor asemenea manifestări”; c) În etologie, el „este folosit alternativ cu «etalare», pentru a desemna comportamente ce au putut fi observate nu numai la mamifere, ci și la reptile, păsări, pești ...” (vezi și C. Bell, 1992, p. 73; J. Cazeneuve, 1989, p. 64; J. Maisonneuve, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de referință, pentru generalizarea termenului performanță. În această sens, el Încearcă o sinteză Între anumite idei exprimate de Victor Turner, unele tendințe din sociologie (Erving Goffman și interacționiștii), teorii din literatură și arta teatrală (K. Burke, N. Frye), sugestii din etologie etc. Schechner consideră că „performanța” este o categorie generală, definită ca „o activitate desfășurată de actori, dansatori, muzicieni, precum și de spectatori sau alte publicuri. Teatrul, dansul, muzica sunt cuvinte echivalente care se referă la genuri specifice ale performanței. Teatrul accentuează
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o relație de comunicare activă și reciprocă, având un comportament structurat, stereotip și repetitiv de-a lungul timpului, produs prin coordonarea membrilor pentru atingerea unui scop sau unei acțiuni sociale (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 29). Specialiștii În etologie (J. Huxley, 1966, 1971; K. Lorenz, 1966, 1971; Ch. Laughlin Jr, 1979; J.W. Smith, 1979) consideră că aceste „rituri” instinctive au apărut În urma unor procese de adaptare și de transformare comportamentale lente, care au condus la: a) deplasarea (displacement
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]