12,272 matches
-
română a ultimilor ani”. Ana-Cristina arată cum falsa conștiință a implantării într-o nouă cultură și incapacitatea de a conștientiza că trecutul aparține pe de-a-ntregul lumii prezentului pot duce la pieire. Ajunsă în altă țară, Ana își creează un eu provizoriu pe care îl vede ca fundament al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
iar focul s-a extins cu putere a ars toată casă până la temelie. Vecinii au venit și au încercat să stingă focul însă nu au reușit, au intrat în casa sa ne salveze pe noi copiii, reușind doar pe doi eu și o soră ce avea opt ani. Ceilalți doi frați mai mici au murit din cauza fumului, a fricii cine stie. Era un spectacol tragic să privești acea casă arzând și apoi ruinele ei fumegânde. Mama nu a mai putut să
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_suferinzilor_2_eugen_oniscu_1384773586.html [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
prezentul și viitorul. Fiind angajați, plasați în momentele unui timp care nu încetează să treacă, noi nu suntem, noi existăm, adică, introducem, prin conștiința noastră, neant în tot ceea ce ne este prezent. De exemplu, obiectul căruia mă opun nu este eu; trecutul meu (și „eul” meu trecut) nu mai este, și deci, în realitate, nu este și el nu poate fi decât sub forma amintirii. Mereu liberă, conștiința angajată în temporalitate, nu se poate nici sprijini pe trecutul său, nici elibera
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
angajați, plasați în momentele unui timp care nu încetează să treacă, noi nu suntem, noi existăm, adică, introducem, prin conștiința noastră, neant în tot ceea ce ne este prezent. De exemplu, obiectul căruia mă opun nu este eu; trecutul meu (și „eul” meu trecut) nu mai este, și deci, în realitate, nu este și el nu poate fi decât sub forma amintirii. Mereu liberă, conștiința angajată în temporalitate, nu se poate nici sprijini pe trecutul său, nici elibera de el: noi putem
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
mâna pe rama ochelarilor asamblați. Zâmbește ușor când monitorul Alfa încarcă amprenta electromagnetică înregistrată la club și o lansează în programul de identificare. Un clipit verzui anunță misiunea încheiată. Își lasă capul ușor pe tetiera scaunului, dând semn că ațipește. Eul i se concentrează într-o suită de fulgere minuscule, descărcări electrice controlate. Un coridor sinuos, cu aparență spongioasă, îi este traseu instantaneu. Virtualul spațiu cenușiu, parcurs cu supra-viteză în banda onirică, devine brusc el însuși un mănunchi de scântei luminoase
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1427615148.html [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
zeiței cu brațe și măști multe.muta Adren.alina regina simțurilor stăpâna sângelui ce nu moștenește Împărăția făclia și oare ce vor sau oare ce dor dânțuirile din aceste gusturi diverse de specii de hrană efemere ofrande himere închinate d.eului.. EU.lui... z.eului **** cam astea sunt lemnele semnele focului trăirii ardere de tot prea puțin ca să fie ceva prea mult ca să fie totul ******************************** ******************************** via amor sacer perspectiva verticală planeta ridicării pe .I. axa de rotație eliptică .I. coaxialitate .I.
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
măști multe.muta Adren.alina regina simțurilor stăpâna sângelui ce nu moștenește Împărăția făclia și oare ce vor sau oare ce dor dânțuirile din aceste gusturi diverse de specii de hrană efemere ofrande himere închinate d.eului.. EU.lui... z.eului **** cam astea sunt lemnele semnele focului trăirii ardere de tot prea puțin ca să fie ceva prea mult ca să fie totul ******************************** ******************************** via amor sacer perspectiva verticală planeta ridicării pe .I. axa de rotație eliptică .I. coaxialitate .I. revoluție .I. cosmicitate .I.
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
are rost! Ne-am cam săturat de duioșii bulevardiere!), nu e decât un pas. Și vedem sau înțelegem ce? Răspunsul, în condiții, am zice, la prima vedere, de normalitate: un EU-TU, luat în sensul comun al expresiei, adică, un EU multiplicat în miliardele de suflete, pe două picioare, repet aici la mine, la Craiova, Washington, Moscova sau Paris. Idee cum nu se poate mai periculoasă, de altfel experimentată de regimul (comunist!!!! Sper să n-o mai facă și alte regimuri
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
ceasornice”. “Câteva considerații lirice”, așa își definește poetul această colecție valoroasă de versuri.” O antologie a singurătății” este definiția criticului care prefațează volumul. Eu i-aș spune elogiu adus liniștii din cuvântul care zidește și își caută poezia în singurătatea eului, întocmai cum lacrima de pe coperta cărții își caută ochiul din care s-a iscat: “pe țărmul liniștii/ că o noapte fur câte ceva/ din destinul singurătății și scriu”. Binomul lacrima - libertate devine motiv principal: “sperând într-o mereu o minune/ într-
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1454243454.html [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
latentă, infernul absolut și veșnic. Pentru Sartre, dimpotrivă, „infernul sunt ceilalți”, a căror privire este o judecată, o tortură care ne deposedează de noi înșine. Și pentru Heidegger infernul constă în angoasă existențială, în disperarea pe care o provoacă dizolvarea eului în anonimatul lumii. Un alt iad este cel al lui Camus, un infern al absurdului în care se prăbușește o lume guvernată la întâmplare. Într-un sens proxim se vorbește de un infern cotidian, constituit de febrila și deșarta agitație
INFERNUL – ÎNTRE A FI SAU A NU FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Infernul_intre_a_fi_sau_a_stefan_popa_1384877031.html [Corola-blog/BlogPost/363120_a_364449]
-
creionează viața. Timiditatea mea neștiută de ceilalți o port cu mine, apăsătoare mereu. Uneori timiditatea mea capătă un curaj nebun frizând ilogicul și absurdul și făcând paradă de o trăire ce pare nesăbuită. ********************************************** Chiar și pentru mine o parte din eul meu rămâne un mister. Uneori am previziuni și chiar reacții paradoxale care mă înspăimântă. De fapt, nu sunt decât o ignorantă cu veșnici ochelari de miopă. În fond omenirea poate exista și fără mine. Sunt vorbe care se rostesc fără ca
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1422963548.html [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
-i angoasă, de spleen-ul, de apăsarea, de neputința sa. În permanență este fatalmente măcinat din interior de o sete de absolut sinucigașă, am putea spune. Și cum absolutul este intangibil, trece iarăși și iarăși prin furcile caudine ale propriului eu, o ia mereu de la capăt într-o ardere continuă. Pentru că, să ne înțelegem, nu este deajuns cuvântul. Cuvântul neacoperit de faptă rămâne gol-pușcă și asemenea lui rămâne și sufletul în calea viscolelor, a crivățului. Egolatrul nu realizează însă de unde-i
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
în plin.N-am apucat să zic nici pâs, și un nou tir de poeme m-a luat prin surprindere : cică... LUMEA E O PISICĂ JIGĂRITĂ.Cum puteam eu să contra-zic un poet de-un asemenea calibru liric? Păi, dacă eul liric poate oricând să surprindă într-un pastel imaginar însăși justiția masturbându-se în piața poporului, în vreme ce "un vameș ne caută pe sub coaste / de țigări băuturi droguri/ viață".Dar el bolborosește fel de de fel de viziuni . Viziuni , și viziuni : pe la
VIZIUNI PE LA SPATELE LUMII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Lecturi_perpendiculare_2_costel_zagan_1364022526.html [Corola-blog/BlogPost/345375_a_346704]
-
celui care a tradus Eneida (epopee comentată îndelung, țin minte, de profesor, în neuitate după-amieze, în sala de seminar, cu grupa de studenți din care eu însumi făceam parte. - Infandum, regina, jubes renovare dolorem...). 3. Ființa, sinele, secretul inexprimabil al eului, lumea lui nerostită, dialogul lui cu sine și cu Cel Ascuns ne oferă, cred, unele surprize. Lectura și interpretarea semnelor plastice, din acest unghi, anunță o fractură, o discontinuitate în raport cu palierele perceptibil și inteligibil (asemănarea și chipul), punând în lumină
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
primordiale, la lumina zilei și a conștiinței. În această zbatere, în această călătorie, în bezna lăuntricității, își întâlnește omonimii, cel mai proeminent fiind Ioan Botezatorul. Este de-a dreptul uimitoarea capacitatea autorului de a evoca drumul scânteii de viață, a eului, de la sine spre sine. Iată și etimologia numelui Ioan, utilă în împrejurarea de față, preluată dintr-o sursă autorizată: “Signifie: ‘Jéhovah a témoigné de la faveur, Jéhovah a été compatissant’. Héb.: Yehôhanan”. Les Saintes Écritures, 1995, p. 576, nota. Omul empiric
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
al reflecției , în care „fiorul clipei„ naște „gânduri „ ce „înfloresc precum florile „ și „provoacă-nchipuiri„. Viața ne cântă în cuvinte , iar umbrele scriu „pe un pergament diafan„ sensurile vizionare ale lirismului în care conștiința dezvăluie adevărul că lumea este ceea ce eul gândește, iar gândul proiectat în acel „noi„ pune întrebări ale căror răspunsuri transfigurează universul , Întregul, Marele Tot , pe care Viviana Milivoievici îl identifică unui Albastru-Infinit. Fericirea este legată de un spațiu numit „casa din soare„ metaforă a idealului, spre care
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
lirică de „Albastru-Infinit„ este configurată , în viziunea poetei, prin coordonata timp, de la un timp subiectiv, uman, „clipa„ care trece , la un timp spiritual, cosmic „dimineți eterne„ , în cele trei trepte -„ne apropiem...„, „îmbrațișăm...„ , „prefacem...„ , verbe la persoana întâi plural, incluzând eului liric ideea de umanitate , ca întreg. Albastru - Infinit este un simbol pentru starea pură a emoției estetice în fața Întregului, a Marelui Tot, este starea de grație a identității cu o culoare a acestui Întreg, așa cum el se poate reflecta , pe
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
să studiez în pace. E divinitatea Elenei lui Menelaus, coborâtă pe pământ, ca să mă tortureze. Frate Serbane, vezi de te intereseaza dacă nu s-a mutat de acolo unde sedea”, iar mai departe: „Un fel de anihilare a vointei caracterizează eul meu. Ochii deprinși cu slova veche și înțeleaptă, azi, refuză să mai urmeze drumul care duce la fericire după unii, la deznodământ dupa părerea mea. O, nu te mira, frațioare, de această schimbare. Vei intelege, când vei afla că Amor
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
asfaltul/ răni imaginare în/ cenușiul blocurilor/ ce se scurge/ peste existența/ unui azi îmbâcsit/ de noxe.” („Efemeride 3”). După cum se poate ușor constata se practică o poezie de notație și admosferă, această din urmă fiind de natură a-i da eului poetic acută și puternic stresantă/ traumatizantă senzație a unei continue, exasperante monitorizări a existenței noastre: „Camere de supraveghere/ ochi hipnotici/ ce ne veghează/ existența/ din orice colț/ quantificând/ fiecare gest făcut/ fiecare vorbă spusă.../ avanpremieră/ a judecății de apoi.” („Efemeride
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488701687.html [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
nebunie: „Am fost și eu la rândul meu Răpit de moarte în turneu; Uitat de vise în coșmar, Rănit de zei ce n-au habar.” O durere atroce de ceafă mă făcu să închid ochii. Amețit, cădeam în golul propriului eu, un vortex uriaș care nu ducea nicăieri. Când durerea dispăru și reușii să deschid ochii, bătrânul dispăruse. Și noaptea fugise de pe locul ei, lăsând să se întrevadă un apus minunat de soare, așa cum prevăzusem atunci când mă așezasem pe bancă. Parcul
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
Festivalul Concurs Național de Creație Literară „Bogdania” - Focșani, 2012; Concursul Național de Creație Artistică „Univers XXL” Ediția I - Pitești, 2012. VOLUME PUBLICATE: INOCENTĂ, Ed. Sfanțul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 (152 pag.) - poezie și proza tematica pentru copii; ■ PELERIN LA PORȚILE... EULUI, Ed. Sfanțul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 (110 pag.) - versuri; De vorbă cu o... minune (Povești pentru copii cuminți) - 4 volume, din care au apărut: ■ Vol. 1 - DE VORBĂ CU O MINUNE, Ed. Sfanțul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 ( 120 pag.); Vol
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_si_editorul_gheorgh_mihai_marin_1365586414.html [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
Mircea Bonda și desenele aparținând autorului,are o destul de largă disponibilitate afectivă(Petre Poană,Prefață), dar și un exponent al emisiei lirice clujene.Volumul structurat în două cicluri: Alergând după fluturi și Trădarea îngerilor este un tot unitar al frisonării eului în contact cu marile întrebări ale existenței omului care trece prin multitudinea de sentimente:iubirea, dragostea, relația cu Dumnezeu, credința, etc: În fața Eului meu/Îngenunchiat,/Trupul străin/ Și sufletul pătat,/Mărturisesc că/Umbra mea,/ Și îngerul meu...Și eu,/L-
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
Volumul structurat în două cicluri: Alergând după fluturi și Trădarea îngerilor este un tot unitar al frisonării eului în contact cu marile întrebări ale existenței omului care trece prin multitudinea de sentimente:iubirea, dragostea, relația cu Dumnezeu, credința, etc: În fața Eului meu/Îngenunchiat,/Trupul străin/ Și sufletul pătat,/Mărturisesc că/Umbra mea,/ Și îngerul meu...Și eu,/L-am înșelat/Și l-am vândut,/Pe Dumnezeu.( Alergând după fluturi). Este un volum compozit în care descoperim o percepție acută a interirității
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine, cu cel ce m-a vândut.( Îți cer iertare Doamne). Rostirea are strălucire și densitate echilibrată,spre deosebire de optzeciști care au densitate incoerentă și
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
de azi au tendința de a respinge toate conținuturile resimțite ca neplăcute. Pe de o parte, școala are o gestiune clară a rolurilor profesorilor-directorului-inspectorului, pe de alta, copiii au din ce în ce mai mare tendință - puternic încurajată mediatic - de a se ocupa de eul propriu, de a relativiza puterea oficială a adulților semnificativi din viața lor. Și nu în ultimă instanță, școala are criterii cuantificabile de apreciere a performanței; copiii, însă, sunt într-o permanentă căutare de a se valida în ochii celorlalți, prin
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]