167 matches
-
în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea la limbă a bețivilor: "- Eș' du'ce 'ne Iancule! - Sîn' tu'tă, Co'tică! - Tu'tă du'ce, 'ne Iancule!..." Structura tipologică există în opera lui Caragiale ca un schelet susținător
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
instinctivă!“ (B.P. Hasdeu, „Al doilea rămășag“ - dedicat domnului V. Alecsandri, ROM., an. XX, 5 februarie 1876, p. 101-102). V. mai departe p. 284, nota 12. și vergură la feminin? Apoi, adaogă Hasdeu cu umorul său sclipitor: Dacă e vorba de eufonie: Decât cu cioara De la fecioara, Mai bine gură De la vergură. Este fără contestație că limba românească suferise multe alterațiuni și fusese oprită în dezvoltarea ei firească de către unii reformatori, atât din cauza influenței lui Heliade în epoca decadenței, cât și din cauza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât posibil fără cusur. Dar își încarcă stilul, adesea împovărându-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
reținând atenția prin voința de plasticitate și vitalismul de sorginte țărănească. Sunt învederate o certă aptitudine a dialogului și o indiscutabilă voință de comunicare („Nimic nu pot să-ți dărui dacă / Nu-mi cauți ușa, musafir”). De aici și claritatea, eufonia multor versuri, dar și plata sfătoșenie, mediocritatea „frumoasă” a altora. Dincolo de toate, ies în evidență câteva piese, precum Revenind la Vârciorova, Sămânțăresele, Analogii, Inscripție pe o pernă și altele adunate în volumul Vitralii, ce dau integral măsura talentului lui C.
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
mai expresive ale piesei, secvență compusă în registrul comicului macabru. În mod surprinzător pentru un cititor de azi, piesa este scrisă în versuri. Nu este vorba de o folosire mecanică a ritmului și a rimei, ci de un joc de eufonii și asonante, de o plimbare liberă a degetelor pe claviatură limbii române. Textul apare, de altfel, din punct de vedere tipografic, sub formă de proza. Cu atat mai mare este pentru cititor surpriză de a descoperi în această "proza" fraze
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.); - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte); - stil direct, stil indirect, stil indirect liber; - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon). CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și interpretarea textului literar din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie; - Cuvânt și context; denotație și conotație; - Structura stilistică a limbii române; - Registre stilistice: - limbaje orale: popular; colocvial; argotic; - limbaj standard; limbaj cultivat; - Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic; - Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și interpretarea textului literar din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie; - Cuvânt și context; denotație și conotație; - Structura stilistică a limbii române; - Registre stilistice: - limbaje orale: popular; colocvial; argotic; - limbaj standard; limbaj cultivat; - Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic; - Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
cu el « ne naștem, cum ne naștem cu părul blond sau castaniu. » Zola pare să își trădeze principiile legate de « transparența » și obiectivitatea limbii și prin modul cum propune redactarea frazelor: construirea lor, explică el, respectă în primul rând legile « eufoniei » - « Ascult ritmul frazei [...] nu o pregătesc pe toată deodată; mă arunc în ea ca în apă, nu mă tem de frază; în fața ei sunt curajos, mă avânt spre ea, o atac, lăsând eufoniei sarcina de a o termina.» Aceste paradoxuri
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
explică el, respectă în primul rând legile « eufoniei » - « Ascult ritmul frazei [...] nu o pregătesc pe toată deodată; mă arunc în ea ca în apă, nu mă tem de frază; în fața ei sunt curajos, mă avânt spre ea, o atac, lăsând eufoniei sarcina de a o termina.» Aceste paradoxuri din opera lui Zola, aceste decalaje evidente între teorie și practică, trecerea sub tăcere a unor caracteristici importante ale artei romanești (de exemplu, absența unor opinii despre transfigurarea realului prin implicarea elementelor fantastice
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
săltărețe, apar vădite influențe de ritmică populară sub forma unor strigături. Admirând-o, din diferite puncte diferite de vedere, fiecare din criticii literari ai antichității au relevat laturi diferite ale talentului ei: Dionysos din Halicarnas i-a lăudat melodia versului, eufonia stilului. Autorul anonim al ""Trata despre Sublim"" a fost impresionat de exactitatea nuanțelor emotive găsite de poetă. În secolul al II-lea alături de Mimnerm și Arhiloh, poeziile create de Sappho erau foarte citite de publicul iubitor de poezie; în acea
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
Noțiunea de cacofonie (numită uneori și disonanță) se folosește în lingvistică și în muzică pentru a denumi orice fel de asociații neplăcute de sunete. Termenul antonim este "eufonie". În retorică și arta poetică cacofonia desemnează orice succesiune neplăcută de sunete din discurs, supărătoare prin dificultatea de pronunțare sau cea de înțelegere a mesajului rostit. În plus, în cultura românească recentă școala și publicul includ tot la cacofonie și
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
să evite cacofoniile, atunci să procedeze cu măsură și realism, fără a aduce prejudicii informației din mesaj sau corectitudinii gramaticale a acestuia. Astfel, în limbajul științific se pune accentul în primul rând pe precizia exprimării și cu totul secundar pe eufonie, iar unii autori ignoră în mod voit cacofoniile. Majoritatea vorbitorilor de limba română sînt conștienți de acea categorie de cacofonii create prin alăturarea silabelor "ca"-"ca" (sau a unora asemănătoare) din cuvinte învecinate: "negru ca cărbunele", "vezi că cazi", "politica
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]