164 matches
-
ce ne învață teoriile disonanței cognitive sau ale influenței sociale. Într-o situație de schimbare, oamenii obișnuiți acționează în modul cel mai natural, riscă să nu fie eficace, dorind să modifice ideile fără a ține cont de comportamente sau de euristica relațiilor conflictuale. Tot răul decurge din faptul că acționăm ignorând metodele și procedeele fundamentale aflate în joc. Prima breșă pe care modernitatea a făcut-o în armura ideatică și instituțională a ordinii publice în care oamenii au trăit vreme de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Deciziile strategice În condiții de incertitudine (Dragoș Paul Aligică, Marian Zulean) 131 8.1. Cadrul previziunii strategice 132 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategică 135 8.3. Rolul scenariilor În decizia strategică 137 8.4. Scenariile: euristică și metodă 139 8.5. Scenariile În politica de securitate națională 142 Partea a III-atc "Partea a III‑a" Politici, probleme și instituții de securitate Capitolul 9 - Politica de securitate a României (1878-2006). O perspectivă istorică (Andrei Miroiu, Simona Soare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sofisticat ce Încorporează toate seturile de variabile, de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care au devenit unele dintre cele mai eficace și robuste metode de sprijin ale deciziei, nu numai În chestiuni militare și de securitate, dar și În politicile publice sau În strategia de afaceri (Wack, 1985; Kleiner, 1996). 8.4. Scenariile: euristică și metodătc "8.4. Scenariile\: euristică și metodă" Așa cum am arătat, Herman Kahn, considerat părintele metodei scenariilor, a subliniat În repetate rânduri că scopul scenariilor este euristic, adică de a căuta și identifica alternative. Scenariile nu trebuie confundate cu gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai eficace și robuste metode de sprijin ale deciziei, nu numai În chestiuni militare și de securitate, dar și În politicile publice sau În strategia de afaceri (Wack, 1985; Kleiner, 1996). 8.4. Scenariile: euristică și metodătc "8.4. Scenariile\: euristică și metodă" Așa cum am arătat, Herman Kahn, considerat părintele metodei scenariilor, a subliniat În repetate rânduri că scopul scenariilor este euristic, adică de a căuta și identifica alternative. Scenariile nu trebuie confundate cu gândirea În termeni de certitudine predictivă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care este pregătită și flexibilizată. Sau, cum spunea același Kahn, deși cercetarea socială și strategică este ocupată cu dezvoltarea, explicarea și expunerea metodologiei, raționalității, paradigmelor sau logicii concluziilor este absolut necesar ca organizarea și prezentarea materialului să fie propedeutica și euristica (Kahn, 1973, p. 103). Mai mult, nu trebuie uitat că, pentru a trata probleme așa de complexe cum sunt cele legate de anticiparea strategică, este nevoie de cercetare interdisciplinară. Iar rezolvarea interdisciplinară a unei probleme presupune un efort colectiv, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
timpul suficient pentru analiza rațională a subiectului propus). Astfel, retorica a fost de cele mai multe ori redusă fie la funcția sa epidictică, fiind privită ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de întrebări studenților, astfel încât, prin răspunsurile pe care le dau, să-și exprime cunoștințele, să revină și să reflecteze asupra lor, să le
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de întrebări studenților, astfel încât, prin răspunsurile pe care le dau, să-și exprime cunoștințele, să revină și să reflecteze asupra lor, să le
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societății civile, care să includă eventual cuvîntul civic În numele lor oficial” (nota 81, p. 104). Teoriile asupra societății civile și raportului dintre aceasta și puterea politică sînt numeroase, generînd uneori confuzii. În teoria sistemică a lui David Easton, atît de euristică, se face delimitarea dintre societatea civilă și societatea politică, partidele aparținînd, evident, celei de-a doua. Nici n-ar putea fi altfel, de vreme ce din nici o definiție a partidelor nu lipsește, Într-o formă sau alta, urmărirea accederii la putere. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
noi cunoștințe) și formativă (conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor învățării. Este cunoscut faptul că metoda conversației are două forme: euristică și catehetică. Conversația euristică se adresează în primul rând judecării elevilor și se folosește ca metodă dominantă în lecțiile de predare-învățare. Forma catehetică, adresându-se mai ales memoriei elevilor este folosită ca metodă dominantă în lecțiile de verificare a cunoștințelor
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
este o metodă aplicată pe scară largă, este necesară În formarea deprinderilor de mișcare ( educație fizică ) În consolidarea cunoștințelor despre natură (cunoașterea mediului, activitate matematică, educație muzicală, etc.) și formarea deprinderilor de vorbire, de calcul, de activitate practică etc. Abordarea euristică - este metoda de cercetare directă a realității. Exemplu: cunoașterea mediului, cel mai des Întâlnită. Problematizarea este considerată un principiu didactic fundamental de care depinde și existența celorlalte principii metodice. Problema sau situația - problemă este o interacțiune cognitivă Între subiectul cunoscător
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]