853 matches
-
puțin fortuit, Întâmplător) s-a născut din necesitatea găsirii unor căi de apropiere a instruirii de modelul vieții reale, al activității practice sociale sau productive. Treptat, acesta s-a impus ca una dintre cele mai active metode, de mare valoare euristică, dar și aplicativă, cu largi posibilități de utilizare În Învățământ, mai ales În cel liceal și universitar, ca și la cursurile postuniversitare, stagii de specializare etc. Așa cum am mai precizat, studiul de caz are un trecut al său. A fost
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În plus contextelor fizice, temporale, istorice, sociale, politice, economice și estetice” (1995, p. 293). De aici, concluzia că ceea ce este valabil În domeniul cunoașterii științifice, este aplicabil și În cel al procesului de Învățământ. a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativătc "a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativă" Spre deosebire de alte metode tradiționale care oferă „cazuri fictive”, imaginate de profesor, sugerate În manuale și În cursuri universitare, elaborate deci la masa de lucru, În cabinet și, drept urmare, artificiale, metoda studiului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
economice și estetice” (1995, p. 293). De aici, concluzia că ceea ce este valabil În domeniul cunoașterii științifice, este aplicabil și În cel al procesului de Învățământ. a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativătc "a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativă" Spre deosebire de alte metode tradiționale care oferă „cazuri fictive”, imaginate de profesor, sugerate În manuale și În cursuri universitare, elaborate deci la masa de lucru, În cabinet și, drept urmare, artificiale, metoda studiului de caz mijlocește o confruntare directă cu o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dificultate pe care-l presupune analiza cazului să corespundă nivelului real de pregătire teoretică și practică a grupului cu care se lucrează; - ca prin felul În care este concepută și aplicată, analiza de caz să capete semnificația unei adevărate metode euristice, să devină un exercițiu al căutării, al descoperirii, al găsirii de răspunsuri și de argumentații fundamentate științific, convingătoare, să pună În evidență reguli de rezolvare creatoare a altor cazuri-problemă asemănătoare; - să se urmărească utilizarea și familiarizarea sistematică a elevilor/studenților
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pedagogice ale jocurilor de simularetc "c) Funcțiile și avantajele pedagogice ale jocurilor de simulare" Jocurile de simulare constituie o tehnică atractivă de explorare a realității, de explicare a unor noțiuni și teorii abstracte. Strategia jocului este În esență o strategie euristică. Ea se apropie de caracteristicile comportamentului emergent care conduce la descoperirea unor cunoștințe noi, a unor relații legice, a unor soluții optime etc., pe căi educative, dintr-un sistem de cunoștințe deja existent. Interpretarea de roluri ajută elevii să Înțeleagă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ajungerii la rezolvări pozitive. Dar cele mai numeroase critici se leagă de faptul că Învățământul programat duce prea mult la „tutelare”, dirijând pas cu pas activitatea mintală a subiectului și prin aceasta Împiedicându-l să-și dezvoltate capacitățile creatoare, gândirea euristică; ea corespunde, deci, dezvoltării mai degrabă a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
subiectului și prin aceasta Împiedicându-l să-și dezvoltate capacitățile creatoare, gândirea euristică; ea corespunde, deci, dezvoltării mai degrabă a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte gândirea divergentă, să Îndemne la rezolvare de probleme fără tipare stabilite, să folosească În mod independent operațiile mintale și apelul la gândirea euristică. Gândirea creatoare nu se poate programa. Se Întrevede chiar, că o soluție optimă În viitor va fi o asemenea combinație Între metodele de Învățare prin descoperire și metodele algoritmizate/programate, raporturi care se vor statornici probabil pe fondul unei noi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
informației. Softurile de acest gen sunt destinate aplicațiilor și exersării unor reguli și sunt utilizate cu deosebire În formarea unor competențe de bază (de calcul matematic, utilizării corecte a limbajului simbolic - formule, ecuații etc.); - o strategie nestructurată, fundamentată pe teorii euristice, constructiviste. Acestea sunt utilizate pentru formarea unor competențe cu nivel de complexitate mai Înalt, cu accent pe efortul de căutare, descoperire, pentru susținerea unor aplicații complexe cum ar fi: tratarea critică a informațiilor, cercetarea fictivă, rezolvarea de situații-problemă, formularea de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
traiectoire de la modernité, Paris, PUF. Geissler, E.E. (1977), Mijloace de educație (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Geller, E.S., Zeskind, P.S. (1993), Psychology, McGrow-Hill Inc. Golu, P. (1985), Învățare și dezvoltare, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Gostini, Giorgio (1975), Instruirea euristică prin unități didactice (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Gotesman, E. (2001), Impactul instruirii asistate de calculator asupra Învățării și evaluării, teză de doctorat susținută la Universitatea din București. Guide de l’UNESCO pour les professeurs de sciences (1981), Paris
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Polirom. Josef, G.M. (1973), L’actualité pédagogique en devoirs traites, Paris, Bordas. Kidd, J.K. (1981), Cum Învață adulții (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Kotarbinski, Tadeus (1976), Tratat despre lucrul bine făcut (trad.), București, Editura Politică. Kuliutkin, I.N. (1974), Metode euristice În structura rezolvării de probleme (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Kurt, Heinze (1968), „Folosirea metodei cazurilor” În Anwendung der Fallmethode im beruaflichen Unterricht, Berlin, Verlag. Lafon, R. (1963), Vocabulaire de Psihopédagogie et de Psychiatrie de l’Enfant, Paris, PUF
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creație. Desigur că aceste exerciții trebuie să se desfășoare într-o anumită ordine și să se realizeze pe baza unui autocontrol conștient din partea elevilor. 2. învățarea prin descoperire Învățarea prin descoperire se realizează cu aportul tuturor metodelor de învățământ, orientate euristic și presupune desfășurarea următoarelor activități: înțelegerea temei de cercetat; -formularea ipotezelor de soluționare a problemelor puse și selectarea ipotezelor plauzibile; stabilirea condițiilor, a elementelor intelectuale și a materialului necesar spre a descoperi răspunsul sau a efectua lucrarea cerută; efectuarea lucrării
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a efectua lucrarea cerută; efectuarea lucrării; verificarea soluțiilor găsite. Instruirea prin descoperire influențează pozitiv atât dezvoltarea intelectuală a elevilor, cât și pe cea afectivă și volitivă. 3. Metoda dialogului dirijat O altă metodă care stimulează creativitatea școlarilor mici este dialogul euristic. Dialogul școlar poate fi: instrumental, prin care se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic, calea prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă este una din căile prin care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dezvoltarea intelectuală a elevilor, cât și pe cea afectivă și volitivă. 3. Metoda dialogului dirijat O altă metodă care stimulează creativitatea școlarilor mici este dialogul euristic. Dialogul școlar poate fi: instrumental, prin care se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic, calea prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă este una din căile prin care se poate înlătura învățarea mecanică de către elevi a unor probleme, cum ar fi cele ale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
al practicilor educative din diferite societăți. Practicile educative sunt înțelese ca pregătire a indivizilor din generațiile tinere de către generațiile anterioare pentru a participa activ la cultura din care fac parte. Pentru a identifica obiectul sociologiei educației, Znaniecki aplică o cale euristică, altfel spus deduce acest obiect analizând componentele de bază ale practicilor educative. Logica sociologului americano-polonez este următoarea: relația educațională (educat-educator) poate fi doar parte a unei relații sociale mai cuprinzătoare (vezi relația tată-fiu). În cursul istoriei, relațiile educaționale s-au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
simțim nu e în acord cu ceea ce gândim despre ceva, și nu totdeauna acționăm conform sentimentelor noastre. Însă, când toate aceste manifestări sunt congruente, atitudinile devin stabile și relativ greu de schimbat. Definiția tridimensională a atitudinii are și o valoare euristică deoarece poate orienta demersul educativ de formare și schimbare a atitudinilor prin metode și tehnici ce vizează componentele afective, cognitive și comportamentale ale atitudinii-țintă. Psihologia socială a abordat pe larg acest domeniu, schimbarea atitudinilor fiind un câmp de cercetare privilegiat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate fi percepută de clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii profesorului în puterile clasei; • ca o chestiune de rutină; • ca o propunere de tip concurențial, „care pe care”; • ca o pedeapsă administrativă etc; b. Comunicarea parași nonverbală pregătesc terenul pentru mesajul verbal. Înainte de a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în căutarea modelelor de date. Una dintre realizările programului BACON a fost examinarea datelor obținute de Kepler referitoare la orbitele planetelor și redescoperirea celei de-a treia legi de mișcarea planetelor care-i aparținea acestuia. Programe ulterioare au avansat căutarea euristică, capacitatea de transformare a seturilor de date și capacitatea de operare cu date calitative și concepte științifice. Există și modele ce vizează domeniul artistic. Johnson-Laird (1988), de exemplu, a dezvoltat un program de improvizare în muzică jazz în care deviațiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cu cât sunt mai multe formulele de acest tip pe care le stăpânim, cu atât sunt mai mici șansele de a ne repeta. Johnson-Laird (de exemplu, 1988) a creat recent pe calculator un model de improvizație în jazz, pe baze euristice, și anume un set de metode empirice care pot fi folosite pentru a produce improvizații. Johnson-Laird pornește de la faptul că interpreții de jazz încep prin a imita creațiile altora. În analiza lui Johnson-Laird, un aspect esențial al evoluției unui interpret
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ca reacție la analiza improvizației făcută de Johnson-Laird se referă la formulele recurente care apar chiar și în solourile celor mai mari improvizatori. Modelul lui Johnson-Laird se pare că nu produce astfel de tipare, deoarece nu funcționează decât pe baze euristice. De asemenea, legată de precedenta, este și problema stilului improvizației. Cu alte cuvinte, cunoscătorii pot identifica interpreții când îi aud cântând, fapt care se leagă de tiparele improvizației discutate mai sus. Nu este limpede dacă modelul lui Johnson-Laird are un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al gândirii creative (vezi și Weisberg, 1995b). CUNOAȘTEREA ȘI EURISTICA ÎN DESCOPERIRILE ȘTIINȚIFICE. Simon și colaboratorii lui (de exemplu, Kulkarni și Simon, 1988; Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow, 1987) au lansat ideea că descoperirile științifice pot fi analizate în termeni euristici, unii dintre ei putând proveni din acumularea de cunoștințe de specialitate. Ca exemplu, Kulkarni și Simon au creat un model al felului în care a descoperit Krebs ciclul ornitinei și au tras concluzia că jumătate din elementele euristice din model
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în termeni euristici, unii dintre ei putând proveni din acumularea de cunoștințe de specialitate. Ca exemplu, Kulkarni și Simon au creat un model al felului în care a descoperit Krebs ciclul ornitinei și au tras concluzia că jumătate din elementele euristice din model se bazau pe experiența acumulată în domeniul vizat. În plus, Krebs avea un avantaj special, faptul că tehnica folosită o învățase în timpul studiilor. Langley și colaboratorii săi (1987) mai afirmă că unele descoperiri științifice sunt rezultatul unor elemente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din model se bazau pe experiența acumulată în domeniul vizat. În plus, Krebs avea un avantaj special, faptul că tehnica folosită o învățase în timpul studiilor. Langley și colaboratorii săi (1987) mai afirmă că unele descoperiri științifice sunt rezultatul unor elemente euristice foarte generale, care nu se bazează pe cunoașterea profundă a unui domeniu de competență. De exemplu, într-o analiză a felului în care Kepler a descoperit cele trei legi ale mișcării planetelor ce îi poartă numele, Langley și colaboratorii săi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniu de competență. De exemplu, într-o analiză a felului în care Kepler a descoperit cele trei legi ale mișcării planetelor ce îi poartă numele, Langley și colaboratorii săi presupun că nu a fost nevoie decât de cele câteva elemente euristice vizate, cu tipare în forma seturilor de numere. Cu alte cuvinte, cunoștințele privind mișcarea planetelor nu au fost deloc relevante pentru descoperirea legilor. În baza de date a modelului computerizat care a fost creat pentru a simula descoperirea lui Kepler
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și simplu o facem atunci când ideile s-au conturat. Această viziune sugerează că valoarea dobândirii unor cunoștințe profunde constă în perfecționarea unei tehnici, astfel încât aplicarea ei nu ne mai consumă forțele. Cunoașterea profundă poate duce, de asemenea, la dezvoltarea elementelor euristice. Poate fi vorba despre faptul că înțelegerea procedurilor din anumite domenii, cum sunt științele, necesită timp din cauza complexității lor. De exemplu, ca să înțelegem difracția cu raze X, trebuie să cunoaștem multe lucruri diferite, dintre care multe se bazează pe altele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]