703 matches
-
stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este un tip de moarte accelerată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este un tip de moarte accelerată datorită unor tehnici de intervenție destinate să atenueze suferința produsă de durerile fizice mari. Această teorie consideră că este legitimă suprimarea vieții indivizilor tratați sau grăbirea morții bolnavilor incurabili pentru a-i scuti de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de intervenție destinate să atenueze suferința produsă de durerile fizice mari. Această teorie consideră că este legitimă suprimarea vieții indivizilor tratați sau grăbirea morții bolnavilor incurabili pentru a-i scuti de suferința unei agonii prelungite (P. Foulquié și R. Saint-Jean). Eutanasia este un concept derivat din „eudaimonism” și din „hedonism”, principii care resping suferința și durerea, cultivând plăcerea. Rezultă de aici că orice reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde se desprinde și concluzia că igiena mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aici că orice reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde se desprinde și concluzia că igiena mintală este o morală practică, aplicată la viața psihică. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe definiții ale eutanasiei. Pentru L. Derobert, eutanasia este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde se desprinde și concluzia că igiena mintală este o morală practică, aplicată la viața psihică. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe definiții ale eutanasiei. Pentru L. Derobert, eutanasia este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai multe feluri: voluntară sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai multe definiții ale eutanasiei. Pentru L. Derobert, eutanasia este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai multe feluri: voluntară sau eliberatoare, la cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
feluri: voluntară sau eliberatoare, la cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor curente; eutanasia directă sau activă, care este acțiunea deliberată a medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială sau demedicalizarea constă în evitarea administrării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor curente; eutanasia directă sau activă, care este acțiunea deliberată a medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială sau demedicalizarea constă în evitarea administrării îngrijirilor medicale la bolnavii trecuți de vârsta de 65 de ani, care, din acest motiv, nu mai sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială sau demedicalizarea constă în evitarea administrării îngrijirilor medicale la bolnavii trecuți de vârsta de 65 de ani, care, din acest motiv, nu mai sunt considerați productivi în planul activității sociale. În cazul eutanasiei se discută două aspecte (P. Rentchnick): prelungirea artificială a vieții, care este un concept medical greu de definit și de justificat; prelungirea artificială a agoniei, în cazul în care prelungirea vieții apare lipsită de orice sens. De aceste două aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dispune însă, deocamdată, de „criterii medicale” stricte, general-valabile, care să permită justificarea unor întreruperi ale tratamentului care prelungește în mod artificial viața. Singurul criteriu valabil îl reprezintă „moartea creierului”, constatată pe traseul E.E.G. Dincolo de aspectele morale, religioase și medicale ale eutanasiei, se pun și câteva probleme de ordin juridic, privind formele acesteia. (F.R. Cerruti, D. Callahau, V. Admiraal, L. Schwartzenberg, J. Jitta). Din punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moartea creierului”, constatată pe traseul E.E.G. Dincolo de aspectele morale, religioase și medicale ale eutanasiei, se pun și câteva probleme de ordin juridic, privind formele acesteia. (F.R. Cerruti, D. Callahau, V. Admiraal, L. Schwartzenberg, J. Jitta). Din punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal, este interzis homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere juridic, eutanasia activă este considerată homicid și cade sub incidența legii penale. În mod egal, este interzis homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea vieții bolnavului. Aplicarea eutanasiei pasive depinde de „rolul de garant” al vieții bolnavului pe care și-l asumă medicul. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea vieții bolnavului. Aplicarea eutanasiei pasive depinde de „rolul de garant” al vieții bolnavului pe care și-l asumă medicul. În acest caz, din punct de vedere juridic, medicul nu este vinovat. M. Siegler propune un program de aplicare a procedeelor medico-terapeutice, de ordin psihoigienic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sfera medicinei. Totul se reduce la utilitarism, fenomen care tinde să anuleze umanismul medical. Acest aspect este împins uneori, în unele state, până acolo încât aplicarea pedepsei cu moartea este lăsată în sarcina medicilor, tot într-o formă mascată de „eutanasie socială”, de fapt, un gen de eugenie aplicată la individ. Ne punem întrebarea legitimă, în această situație, dacă o asemenea mentalitate este favorabilă medicinei, dacă ea este pusă în slujba omului sau dacă, dimpotrivă, ea reprezintă interesele societății, sacrificând individul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune de igienă mintală. Rezultatele cercetării pot fi aplicate, dar numai în măsura în care ele vin să consolideze aceste trei valori și nu să le transforme în experimente. Este la fel de aberant să încerci a prelungi o existență cum este să o întrerupi. Eutanasia și transplantul de organe sunt situații paradoxale ale practicii medicale. Igiena mintală are în privința aceasta un cuvânt foarte important de spus. Ea trebuie să precizeze ceea ce este permis în practica medicală, cum trebuie protejat bolnavul, care este valoarea sănătății mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și al demnității individului, pe care să le așeze sub semnul responsabilității medicale. În sensul acesta, ea devine o importantă specialitate, cu implicații medico-legale și morale. 5. Eugenia Eugenia face parte din măsurile de psihoigienă, indicând - ca, de altfel, și eutanasia și bioetica - o anumită mentalitate și o atitudine psihosocială față de suferință în general și în special față de boala mintală și bolnavul psihic (H.W. Siemens). Având la origine o justificare genetică, de selecție ereditară în scopul cultivării indivizilor celor mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de domeniul „ingineriei genetice”. Crearea omului perfect de către medicină a fost introdusă în sfera igienei generale, a igienei și medicinei sociale și, ulterior, a igienei mintale de mult dezbătutele „idei” și apoi „practici” de „selecție medicală” reprezentate prin eugenie și eutanasie. Ambele metode își au originea în doctrina evoluționismului, corelată cu ideea selecției naturale, conform căreia cei mai buni și cei mai puternici, cei perfecți supraviețuiesc celor mai slabi, mai vulnerabili. Selecția naturală, aplicată la societate, a dat naștere acțiunilor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lume” (Weltanschauung) proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria, bioetica și clonarea. Le vom descrie succint în continuare, întrucât ele au mai fost analizate, în parte, în capitolele anterioare ale lucrării de față. a) Eugenia este concepția teoretică și practică medico-socială de îmbunătățire genetică a populației printr-un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să procreeze descendenți și izolarea sau chiar împiedicarea reproducerii celorlalți. În a doua jumătate a secolului XX, această teorie și această practică s-au dovedit a fi extrem de nefaste, fiind aplicate în scopul realizării unei politici de segregare rasială. b) Eutanasia caută să se justifice atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere psihologic și moral. Plecând, aparent, de la cele mai bune intenții „medico-morale”, care vizează suprimarea vieții celor cu afecțiuni grave, incurabile, pentru a le oferi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este neglijat. Această deplasare a intereselor teoretice și a practicii medicale s-a dovedit a fi limitată În fața morții, care nu poate fi evitată. Mai mult chiar decât atât, pentru a salva o „utopie medicală”, s-a recurs la acceptarea eutanasiei, ca limită a posibilităților de reanimare sau de prelungire absurdă a unei vieți. Eroarea medicală a fost Însă compensată prin apariția unei formule de tip combinator, care reunește atât morala, cât și medicina: bioetica. Până unde poate merge medicina? Ce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]