239 matches
-
al XX-lea, s-a constatat o creștere a numărului de substanțe chimice toxice, care poluează apele limanelor Covurlui și Ialpug și duce la depunerea de sedimente toxice în lac. La începutul anului 1988 a avut loc un accident ecologic (eutrofizarea, adică o creștere catastrofală a nitratelor și nitriților) soldat cu otrăvirea în masă a peștilor, racilor și a vegetației acvatice. În prezent, sunt luate periodic măsuri pentru a curăța lacul de sedimente și a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările permanente la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare și cuprinde: - Supravegherea vizuală - în cadrul supravegherii vizuale permanente a acumulării se încadrează și urmărirea calității apei, fiind semnalate orice modificări legate de aspectul calitativ al apei (culoare, transparență, miros, gust, apariția unor pelicule pe suprafața apei, fenomene legate de fondul
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
20-30 cm. Se reproduce între lunile iunie și noiembrie. Habitatul tipic este “Câmpul lui Zernov”, o arie din nord-vestul Mării Negre, la adâncimea de 43-48 m, care măsura odată 11000 km pătrați. Acum această arie s-a redus foarte mult datorită eutrofizării. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora nervosa. Este o algă roșie cu tal multiaxial, lamelar, ramificat, adesea dihotomic, în a cărui structură există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici dispuse radial. Marginile
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
care s-a constituit limanul Sinoe și s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada comunistă limanele Dobrogene au suferit mari transformări artificiale, nu totdeauna bine chibzuite, de exmplu prin închiderea portițelor și îndiguirea limanelor, ceeace a produs eutrofizarea apelor, dispariția zonelor de reproducere ale peștilor și prăbușirea productivității naturale halieutice. Limanul Razim (415 km², adâncimea maximă 2,8 m) este legat de limanele Golovița și Zmeica, precum și de lacurile Babadag, Tauc și Topraichioi. În perspectiva trecerii de la exploatarea
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
a ciclului este limitată de temperatura sursei reci care poate prelua căldura evacuată din ciclu. În decursul timpului, cele mai reci surse au fost râurile, cu temperaturi medii anuale de 15, însă actual este interzisă poluarea termică a râurilor, datorită eutrofizării lor. Excepție fac doar centralele nucleare care primesc derogări pentru fluvii foarte mari, fapt care limitează amplasarea acestor centrale. Folosind turnuri de răcire și evacuând căldura din ciclu în atmosfera cu o temperatură medie anuală de 20 se poate conta
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
acvatice. De obicei această caracteristică a apelor se exprimă prin consumul biochimic de oxigen (CBO5) sau prin consumul chimic de oxigen (CCO). * conținutul în nutrienți - reprezentați în special de azotul și fosforul total. Un conținut ridicat de substanțe nutritive determină eutrofizarea lacului, adică o dezvoltare luxuriantă a algelor, iar descompunerea acestora contribuie la diminuarea conținutului în oxigen dizolvat. Când aprovizionarea cu oxigen este total insuficientă, descompunerea aerobă este înlocuită cu descompunerea anaerobă din care rezultă CH4, H2S, NH3, unii dintre aceștia
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
organică produsă depășește capacitatea de mineralizare, determinând ca surplusul să se sedimenteze în asemenea proporții încât uneori poate atinge nivelul de colmatare integrală a lacului. Probe recente au indicat că și apele litorale pot fi grav amenințate prin procesul de “eutrofizare”, întrucât azotul provenit de la o mulțime de surse stimulează creșterea algelor într-o asemenea măsură, încât acestea micșorează cantitatea de oxigen și blochează pătrunderea luminii solare de care au nevoie alte plante și animale marine. Poluarea apelor marine este cauzată
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Europa, din cele 10 677 specii introduse, raportul DAISIE arată că 15% au consecințe negative asupra economiei și 15% au un impact negativ asupra biodiversității. În ecosistemele Mării Negre au pătruns numeroase specii, care au produs modificări profunde, alături de poluare și eutrofizare. Dintre speciile cu impact asupra populațiilor autohtone pot fi menționate Rapana venosa, Mya arenaria, Mnemiopsis leidyi (Skolka, Gomoiu, 2004). Unele specii au fost introduse deliberat în urma unor cercetări științifice, pentru combaterea biologică a dăunătorilor, dovedindu-se mai apoi că fac
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
următor, pentru a le putea sistematiza mai ușor. Ziua Număr semințe germinate / procente Notează observațiile privind germinarea și dezvoltarea plantelor! Apele menajere constituie o sursă importantă de poluare, știut fiind faptul că poluarea cu substanțe organice favorizează înmulțirea speciilor patogene. Eutrofizarea apelor este o consecință a dezechilibrului ciclului natural al azotului provocat de introducerea unei cantități excesive de nutrienți. Fenomenul apare ca o consecință a poluării cu substanțe organice provenite din apele menajere și din reziduurile agricole, precum și din deșeurile industriale
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
a întregului mediu acvatic. Acest fenomen a fost menționat de Pliniu cel Bătrân (24-79 e.n.), care a observat acest fenomen, numit și „înflorirea apei”, pe plajele de lângă Messina și Milazzo. În vara anului 1988, pe fondul secetei și căldurii excesive, eutrofizarea apei Mării Negre a atins proporții mari. 5. Căi de limitare a poluării apelor Natura se apără. Procesul de autoepurare a apelor are la bază: - fenomene fizice: - diluarea poluantului prin amestecarea apelor murdare cu ape curate; - dizolvarea în apă a oxigenului
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
nu numai flora și fauna, dar atacă și construcțiile hidrotehnice, vasele și instalațiile navale. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr) produc bioacumulări în plante și animale. Excesul de săruri minerale crește duritatea și salinitatea apei. Detergenții și îngrășămintele chimice provoacă eutrofizarea apelor. Apele uzate menajere, prin cantitatea mare de substanțe organice conținută, favorizează înmulțirea speciilor patogene. Procesele de epurare sunt complexe și depind de situația locală. Din acest motiv, tehnologiile aplicate sunt foarte variate. În mare, etapele parcurse sunt următoarele: - decantarea
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
cu plumb și mercur a apelor? 4) Explică în ce fel activitățile agricole pot duce la poluarea apelor? 5) Care sunt consecințele poluării apelor cu detergenți? 6) În ce fel poluarea atmosferică poate afecta calitatea apelor? 7) Ce înțelegi prin eutrofizarea apelor? Care sunt cauzele acestui fenomen? 8) În ce constă poluarea biologică a apelor? Enumeră câteva surse de poluare biologică. 9) Justifică prin reacții chimice valoarea scăzută a pH-ului ploilor acide. 10) Care sunt etapele parcurse pentru a se
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
prin: a) prezența unei cantități mărite de Ca(HCO3)2; b) prezența NaCl; c) prezența Na2CO3. 22) Pesticidele sunt substanțe foarte nocive pentru că: a) modifică gustul apei și al fructelor; 73 b) produc bioacumulări în lanțurile trofice; c) duc la eutrofizarea apelor. 23) Eutrofizarea apelor este produsă de: a) ploi acide; b) poluarea apelor cu hidrocarburi; c) deversarea de substațe organice, azotați și fosfați. 24) Ploile acide: a) se caracterizează prin pH<6,5; b) se caracterizează prin pH>6,5
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
unei cantități mărite de Ca(HCO3)2; b) prezența NaCl; c) prezența Na2CO3. 22) Pesticidele sunt substanțe foarte nocive pentru că: a) modifică gustul apei și al fructelor; 73 b) produc bioacumulări în lanțurile trofice; c) duc la eutrofizarea apelor. 23) Eutrofizarea apelor este produsă de: a) ploi acide; b) poluarea apelor cu hidrocarburi; c) deversarea de substațe organice, azotați și fosfați. 24) Ploile acide: a) se caracterizează prin pH<6,5; b) se caracterizează prin pH>6,5; c) se datorează
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
pe site-ul ministerului inventarul de emisii de poluanți atmosferici la nivel național, pentru anul 2001 (inclusiv plafoanele de emisii pentru 2010, asumate prin ratificarea Protocolului Convenției din 1979, asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, semnat de România, în anul 1999). Stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice comunitare Legislativ: * HG nr. 175/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse calculatoare portabile; * HG nr.
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
supuse multor agenți poluanți, în raport cu cele colinare sau de șes, însă sunt foarte sensibile deoarece au debite reduse. Acțiunea directă, cea mai agresivă, suportată cu greutate de către ecosistemele montane, se datorează impurificării apei prin compuși toxici, iar cea indirectă, prin eutrofizarea apelor stagnante, ca urmare a acumulării de elemente biogene în segmente, având ca efect final „înflorirea apei”. Ecosistemele acvatice montane sunt supuse la trei surse majore de poluare: • prin ape meteorice (ploi acide); • prin ape industriale și orășenești neepurate; • prin
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
apei lacului, care devine tot mai mic și mai puțin adânc. Înțeleg Moti, dar unde e nufărul? Vezi Cristi, pe el nu l’am pomenit, dar el e primul semn că algele, În calitate de producător primar, și-au făcut datoria Întru eutrofizarea lacului și că, pe lângă ele, se adaugă plantele superioare, acelea pomenite și vizibile. Chiar poetice. Miau Dar lui Eminescu Îi rămâne mereu prea puțină oglindă de ape pe care să-și mâne luntrea, cât de mică ar fi. Poate de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din apă (ce poate ajunge la zero) care duce la dispariția peștilor și dezvoltarea exagerată a plantelor acvatice, apariția de materie organică nemineralizată În suspensie sau sedimentată (care prin descompunere mărește concentrația de elemente nutritive din apă și duce la eutrofizare), formarea de substanțe toxice rezultate din descompunerea anaerobă ca: amoniacul, hidrogenul sulfurat, etc. (Nastea și Dumitru, 1986). O altă categorie de deșeuri care prezintă un mare risc pentru sănătatea populației, În special din orașe, o reprezintă deșeurile spitalicești periculoase, specifice
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
ori contribuind la poluarea organică sau toxică. Eliminarea acestor particule în suspensie are loc, în general, prin simpla decantare pe fundul marilor bazine. 4) Materiile nutritive (nitrați, fosfați) Acest tip de substanțe nutritive, respectiv nitrați și fosfați, provoacă fenomenul de eutrofizare a apelor curgătoare line, lacurilor ori mărilor. Aceasta se datorează faptului că excesul de nutrimente favorizează o proliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumând enorme cantități de oxigen. Fără oxigen apa devine locul unor procese de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
de la populația urbană. B) Poluanți chimici Conținutul ridicat al azotului din apă (sub forma compușilor nitrați, nitriți, azotul organic, amoniacul) antrenează o creștere excesivă a algelor și plantelor pe fundul râurilor. Sărurile nutritive (compușii sulfați, fosfați, cloruri) accelerează fenomenul de eutrofizare a râurilor, proliferarea masivă a anumitor alge în detrimentul altor specii. Metalele precum cadmiul, cuprul, mercurul, plumbul, zincul sau titanul sunt prezente în deversările lichide provenite de la diverse industrii: chimică sau metalurgică. Aceste substanțe fac parte din seria “materiilor inhibitorii pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
acțiunii factorilor externi, ca aceia menționați mai sus, scoțând din echilibru caracterul redox, nu mai permit oscilațiile În jurul mediei. Una dintre categoriile de organisme va fi favorizată În dauna celeilalte, deci biocenoza va fi dereglată. Un astfel de fenomen Însoțește eutrofizarea și Înflorirea apelor, semn sigur de poluare. Urmare a celor arătate pe scurt, caracterul redox al mediului, ca parametru global de caracterizare a acestuia, permite monitorizarea evoluției schimbărilor survenite În mediu și, cunoscând valoarea optimului, se poate sesiza când și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că sunt oxidate, aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe un substrat, plante și animale. Primele, sau după caz printre primele, sunt algele, care vor susține cu hrană acest ansamblu viu, de fapt o biocenoză. O paranteză: Proliferarea algelor e și malefică, atunci când intervine Într’un ecosistem constituit, generând eutrofizarea lacurilor și rîurilor, dar și benefică, când e vorba de popularea În condiții de pionierat a noilor uscaturi, ori e vorba de o depoluare cum ar fi cazul haldelor de fosfogips. Așa cum e și frecarea: malefică atunci când determină uzura, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a pus stăpânire pe gârlă: carasul, bibanul, știuca și alte vreo câteva specii. Noul spectru al speciilor reflectă de fapt Începutul unui proces de eutrofizare, proces firesc pentru orice spațiu acvatic Închis. Situația de apă curgătoare este, În concepția mea, o stare instabilă, Întreținută de Însăși curgerea, inclusiv din punct de vedere energetic, prin energia apei; această stare este, din același motiv energetic, o stare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil pentru că speciile vegetale specifice apei curgătoare, inferioare cum am arătat, au putere reducătoare scăzută, neputându-se opune eficient oxidării induse de heterotrofe, animalele. Apa devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]