177 matches
-
semitrezie”. Delimitarea lui Voronca de Contimporanul nu era însă motivată prioritar de aspecte politico-ideologice. Deși „desfăcut de orice probleme și continuități” burgheze, „poemul” său nu e anexat unor țeluri politice opuse. Argumentele „declarației de independență” sînt de natură artistică: estetica evazionistă a visului vs estetica utilitaristă a constructivismului, apărarea purității radicale a unor „atitudini de artă care presupun sacrificiu și singurătate” ș.a.m.d. Acest „estetism individualist” va fi, în curînd, denunțat ca un handicap, ca o lașitate și ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dat cine știe ce rezultate: preotul era sărac și curat, cel puțin În scripte. În schimb, Marie Dénarnaud devenise subit o mare proprietăreasă - Înțelegeți mișcarea, nu? Rolul ei nu se reduce Însă la prestarea de servicii casnico-amoroase și la asigurarea spatelui preotului evazionist În fața superiorilor. Se mai vorbește și că cei doi procedează la oarece expediții nocturne prin cimitirul satului, unde efectuează săpături și cercetări În scopuri nu tocmai creștinești. În atare condiții, e lesne de Înțeles că slujnica-amantă ajunge și cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
asupra unor spirite malefice și îndreaptă speranța salvării spre personaje precum extratereștrii binevoitori (Întîlnire de gradul III, E.T.) sau super-eroi precum Indiana Jones din Raiders of the Lost Ark. Aparatul ideologic al lui Spielberg recurge mult prea adesea la fantezii evazioniste, la afirmarea de nuanță conservatoare a valorilor burgheze, la eroi mitici din panteonul tradițional și la forme ale culturii populare tradiționale. Spre deosebire de cineaștii mai critici de la Hollywood, care fac o analiză a miturilor dominante și pun sub semnul întrebării valorile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în intervale obiective de timp, ci determină aceste intervale prin aplicarea conceptului lor de generație ca paradigmă dominantă"28. În perioada postbelică, ideea de generație s-a dezvoltat și prin tratarea separată a patru tipuri de literaturi: oportunistă, subversivă, disidentă, evazionistă. Literatura oportunistă este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, reprezentată prin M. Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu etc.. Temele și motivele abordate sunt subordonate acelorași clișee de expresie, putând spune, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Monica Lovinescu nu sunt mai puțin admirabili scriitori, definind, fiecare în parte, o literatură a exilului. Structura polemică a operei lor îi așează între marii luptători ai culturii române. Iar intransigența polemică, radicalismul, definesc un tip de autoritate."29 Literatura evazionistă este indiferentă la problemele politice, tatonează căile estetismului, dintre reprezentanți, amintindu-i pe Ștefan Augustin Doinaș, Ștefan Bănulescu, pe oniriștii Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, pe intelectualiștii ironici și livrești, precum Mircea Horia Simionescu, sau pe textualiștii generației '8030. Ultimele trei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Eminescu, cu nuvela Sărmanul Dionis (18721873), sub înrâurirea celor întâmplate mai înainte în Occident, mai cu seamă în literatura germană și în cea franceză"69, așa cum sesizează critica internațională, prin vocea aceluiași Marco Cugno. Eliminând însă orice impresie de Literatură evazionistă, indiferentă la problemele politice, fraza fantastică se amestecă, în permanență, cu fraza subversivă, fâcând din paginile de proză ale acesteia "cele mai zguduitoare pagini despre degradarea vieții satului și a vieții, în general, sub influența grețos malefică a comunismului"70
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pe o reproducere cât mai lucidită a evenimentelor derulate în epoca ceaușistă. La noi în țară, sunt cunoscute patru tipuri de literaturi, dezvoltate în perioada postbelică, grupate în jurul Generației '60, și anume: literatura oportunistă, literatura subversivă, literatura disidentă și literatura evazionistă. 1. Prima dintre ele, literatura oportunistă, este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, cu evoluții ca M.Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu. Evantaiul de posibilități este larg, deși e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
puțin admirabili scriitori, definind, fiecare în parte, o literatură a exilului. Structura polemică a operei lor îi așează între marii luptători ai culturii române. Iar intransigența polemică, radicalismul, definesc un tip de autoritate"234. 4. A patra dintre ele, literatura evazionistă, tatonează căile estetismului. Este indiferentă la problemele politice și abstrasă din localitate. Doi din marii noștri scriitori interbelici Lucian Blaga și Vasile Voiculescu adoptă, după 1946, această postură a lipsei oricărei atitudini transparente, ceea ce îi făcea suspecți în epocă și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
John Cage și Samuel Beckett compuneau În aceeași perioadă (ei mor de altfel la trei ani distanță, primul În 1992, ultimul În 1989). Monotonia, repetitivitatea, "fordismul" unei arte militante În felul ei Împotriva alienării omului de către tehnică acompaniază metafizica hermenutică evazionistă a unui Heidegger și, În cu totul altă gamă, accesele retorice ale unor critici ai capitalismului atît de diferiți ca Herbert Marcuse sau Sartre. Americanii ar arunca minimalismul În desaga postmodernismului. Francezii, nu, căci ei socotesc minimalismul forte o avangardă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
limbajul devine, pe măsură ce romanele se Înmulțesc, tot mai pîslos, mai subtil, mai refractar la o lectură rapidă. Devine consubstanțial profilului personajelor care, deși simple În aparență, ascund ruguri adînci și mai ales, cît privește protagonistul, Întotdeauna bărbat, o irepresibilă dorință evazionistă coextensivă unei atracții neînfrînate pentru arcanele ininteligbilei feminități. Avem așadar bărbatul Însurat care-și iubește nevasta și copiii, dar care duce o viață lipsită de nerv, purtată de briza unei autarhice mulțumiri mic-burgheze. Avem apoi femeia-soție, ajunsă la capătul căutărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
integrează într-un proces mai amplu de subsumare a poeziei realității. Intenția este de-altfel declarată în numeroasele arte poetice particulare care apar în această perioadă "Mărul de lângă drum" (M. Beniuc), "Cântecul creației (M. Banuș) și mai ales "Cântecul poetului evazionist" de A. Toma, autor în jurul căruia se constituie un întreg sistem al falselor valori, datorită confuziilor care domnesc în epocă între fenomenul ideologic și cel estetic. Aspectul nu trebuie considerat izolat, desprins de universul poeziei propriu acestei perioade. Structura acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că orbește atît în ceea ce privește realitatea ambiantă și obstacolele ce trebuie învinse pentru a obține satisfacția reală, cît și în privința realității esențiale, a adevărului asupra sensului vieții. Forța seducătoare a exaltării imaginative simbolizate de Satan se exercită sub două forme: IMAGlNAȚIA EVAZIONISTĂ, care se referă la dorințele materiale, sexuale și pseudo-spirituale, si IMAGINAȚIA AUTOJUSTIFICA-TOARE a acestei erori vitale care este evaziunea imaginativă. Această falsă justificare cu nenumărate nuanțe operează conform celor patru categorii tipice: vanitate, culpabilitate refulată, acuzație dușmănoasă și sentimentalism tîngui-tor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dușmănoasă și sentimentalism tîngui-tor. Cu alte cuvinte autodisculparea vanitoasă a sinelui prin tendința de a refula orice greșeală, agravată de inculparea vanitoasă a celorlalți, a lumii, a vieții. Ambivalenta dintre disculpare și inculpare constituie legea funcționării dizarmo-nizante a subconștientului. Imaginația evazionistă, constă într-un spectacol interior în care sîntem în același timp protagonist și spectator, cînd angoasat, cînd triumfător. În schimb, imaginația justificatoare este un fel de dialog interior în care exaltarea imaginativă, simbolizată de Satan, "își șoptește" promisiunile mincinoase, care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă a reveriilor evazioniste materiale și sexuale cu atît mai imaginativ exaltate cu cît, în caz de nervozitate, sînt inhibate, lipsite de orice posibilitate de descărcare datorită vanității prea bunelor intenții și întărite din cauză că se concentrează în sarcini exaltate pseudo-sublime. Prin mai multe refulări
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la o conduită cu tendințe umane sau umaniste. Împărtășind această perspectivă a Claudiei Springer, Squires (2000Ă se întreabă dacă viziunea curentului cyberpunk (și implicit a feminismului cyborgică ar trebui tratată sub aspectul său rebel și critic sau sub latura sa evazionistă și complice cu dinamica puterii cibernetice. În ciuda tradiției feministe de a demonstra că tehnologia este codată în termeni patriarhali și în ciuda referințelor sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inteligenței artificiale, propunând în schimb evaluarea întrupării feminine la interfața monitorului și transformarea elementului personal în politic (celebra teză the personal is politicală. Metafizica cyberspațiului, așa cum este aceasta conturată de pildă de către Michael Heim, este criticată ca discurs al eliberării evazioniste a identității în virtualitate, în timp ce alternativa propusă este negocierea relațiilor de putere. 4.4. Internetul și împuternicirea femeilortc "4.4. Internetul și împuternicirea femeilor" Direcțiile cyberfeminismului se îndreaptă și spre evidențierea modului în care femeile sunt împuternicite în suportul Internetului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea soțului, acesta provenind dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
puțini, obținându-se contracte tot mai greu. Vestiții căpșunari care plecau de mai multe ori în Spania, nu mai sunt doriți, văzându-se în situația de a merge în această țară pe cont propriu și lucrând la negru, în situații evazioniste. Nici Italia, principal membru al acestei Huniuni Europene nu-i mai suportă pe străini, în special pe români, care sunt văzuți destul de rău, mai ales datorită etnicilor rommi, care încalcă legile acestui stat. Exodul populației românești în statele acestei Huniuni
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
rând, dintr-o imposibilitate interioară autentică. Este specia eternă și greu de culpabilizat a scriitorilor apolitici din vocație, indiferentă la soarta cetății (zeci, sute, mii de exemplare în literatura universală), a turnului de fildeș, a refugiului în cultură. Literatura apolitică evazionistă după estetica oficială aparține acestei categorii. Ultima expresie ar defini, după mulți, însăși forma tipică a rezistenței literare românești din ultimele decenii. Nu-i mai puțin adevărat că această formă de rezistență comodă, prudentă, fără mai riscuri, uneori chiar de-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și crizele istoriei, într-o indiferență poetică totală. Și alții au observat aceeași, să-i spunem, incongruență: Țara a ars. Baba se piaptănă și poeții valerizează I.D. Sârbu, 18 aprilie 1989; data are și ea mica sa semnificație 9. Tendința evazionistă, în sensul bun al cuvântului, de regenerare integrală a orizontului spiritual, rămâne și ea, mereu, foarte puternică. O revistă de provincie, făcută în special de poeți tineri, consacră un număr întreg Veneției (Euphorion, 4/1995). El exprimă, în subtext, toate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literaturile estice că nu sunt de multe ori bine cunoscute, luate în considerație, cultivate etc.? Vina nu este numai a culturilor occidentale. Culturile estice (împrejurări istorice nefavorabile, profund coercitive, totalitare, izolaționiste, lipsă de aspirații europene, complexe și tradiții restrictive, teorii evazioniste, chiar capitularde de tipul sabotarea și ieșirea din istorie etc.) n-au făcut adesea tot ce puteau face pentru a intra efectiv în Europa și deci a fi socotite ca partenere legitime, egale în principiu, de dialog și schimburi intelectuale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un izvor de voluptăți, iar elaborarea sentințelor un subtil deliciu intelectual. Iată, În cutare cenaclu este condamnată nuvela unui muncitor pentrucă e „schematică și formalistă”. La „poșta” unei pagini literare se refuză un manuscris care are „șabloane”. Cutare poet e „evazionist” fiindcă scrie despre lupta popoarelor din colonii, iar Minerii, piesa lui Davidoglu, e vezi dumneata, totușiă Despre Negura nu s-a scris În anumite publicații de cultură vreme de câteva luni de la apariție, iar când s-a scris evaluările au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și La Grivița, în care te-am recunoscut. Dar restul ciclului mi-a provocat aceeași impresie neplăcută despre care vorbeam mai sus (...). Poemele despre Bulgaria nu vorbesc despre țara vecină, ci despre o țară ireală, vorbesc, de fapt, despre tendințele evazioniste ale poeziei d-tale (...). Am rămas însă surprins citind poezia Rutină pe care ai publicat-o în nr.6. Este limpede pentru oricine că aici este o adevărată profesiune de credință. Însă peste ideile poeziei vălul neclarității se coboară, precaut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]