441 matches
-
asupra comunismului. Preocupându-se În primul rând de adunarea, enunțarea și publicarea unor date și documente (lucru meritoriu În condițiile accesului limitat la arhive), o parte importantă a istoriografiei românești despre comunism nu a reușit să depășească faza de evocare evenimențială și să facă pasul spre interpretarea cauzalităților și spre fabricarea unor teorii explicative despre trecut. școala istoriei conceptualizante și interdisciplinaritatea metodelor de cercetare și analiză nu sunt Încă suficient de dezvoltate În România. Cercetătorii se opresc la simpla Înșiruire de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
menționați Într-o notă de subsol. În același mod, sunt lăsate la o parte și scrierile unor lideri comuniști care au analizat nomenclatura din interiorul ei: Troțki, Djilas, Kuron și Modzelewski. Neexploatarea acestor surse teoretice ancorează studiul Într-o descriere evenimențială, fără a oferi o perspectivă generalizantă asupra rolului și funcționării nomenclaturii. Dincolo de aceste observații, caracterul de pionierat al lucrării și bogata informație pe care ea o oferă fac din studiul Nicoletei Ionescu-Gură o carte esențială pentru orice cercetător interesat de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sorocul/ și-a scris în cartea vieții mele/ cu undița să-mi prind norocul/ și să mă fac pescar de stele?” Tot din 1947 datează și ciclul de poeme Înfrângeri, în care referirile la o conștiință istorică, coborârea în realitatea evenimențială își fac simțită prezența, dar nu prin anecdotic, ci prin trăirea experienței tragice a unei vremelnicii neprielnice. Veghea însăși a eului liric e plină de presimțiri nefaste, denunțând isteria universală, rătăcirea prin neant, golul ființei. Când, în fine, „în răsărit
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
poate fi prezentat într-o formă discursivă a definiției (manuale tehnice, articole cu caracter științific) sau a indicațiilor factuale, cum ar fi ora, locul, timpul, direcția (paginile utilitare ale ziarelor, care oferă locuri de muncă, programe culturale, sugestii imobiliare etc.). Evenimențial. Este vorba de acele fapte care modifică starea firească a lumii. Observând direct sau imaginând (prin intermediul unei reconstituiri) ceea ce tocmai se petrece sau s-a petrecut, focalizăm atenția pe chiar procesul acțiunii (un accident, un bombardament, un acord de pace
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2001, p 101), relatarea este prezentată astfel: ...o narațiune de mai mare întindere decât știrea, scrisă la persoana a III-a, referitoare la fapte absolut reale, urmărind realizarea unei selecții a celor mai importante informații de stare într-un câmp evenimențial, eliminând toate considerentele personale, emoțiile, judecățile de valoare ale naratorului. Corectă în linii mari, definiția de mai sus derutează, introducând termeni vagi sau măcar discutabili: narator, absența implicării etc. În realitate, definiția nu ține cont de stilul ziarului, de natura
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
așteptăm și contabilizăm simptomele. După cum știm cu toții, mai e o problemă legată de realitate. Televiziunea este adevărată! spun unii. Și în ce punct părăsește ea realitatea? Fiecare trebuie să aibă, fiecare își pretinde personalitatea lui vie, propria lui operetă, teatru evenimențial, fiecare trebuie să aibă ceva artă în viața lui... În viața noastră sălășluiește forma, conturul artistic, și vrem ca forma să ne fie dezvăluită, chiar dacă ne mișcăm în spațiul strâmt alcătuit din chei, portfard, cești de cafea, șifoniere, carnete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e nucleic și oglindește o soartă extinsă, a societății în ansamblul ei. Ceea ce se descoperă, dincolo de limpezimea epicului și provocările tematice ale textului, în volumul oferit acum de Paul Tumanian e tocmai înnăscutul talent de povestitor al autorului, harul pentru evenimențial, pentru broderia uneori barocă, alteori postmodernă a poveștii, care se alcătuiește pe măsură ce se destramă și se destramă pe măsură ce se alcătuiește. Asemenea propriei memorii care, străpunsă de gheara melancoliei, le aduce la lumină din noianul de fragmente disparate ce o recompun
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ai lui, mai venea maică-sa din când în când să-i umple frigiderul ori trimitea femeia să-i facă ordine prin apartament. În general, mergea la serviciu, unde îi uimea pe cei câțiva subordonați, toți cercetători, specializați în politici evenimențiale, tineri și hotărâți să descopere logica și cauzele adevărate ale unor fapte pe care istoricii le clasaseră. Așa erau, de pildă, povestea lui Boris Sarafoff, Revoluția din 1989, moartea lui Vlad Țepeș, istoria legionarilor, cadavre, singulare ori la grămadă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
însă în continuare în mod inconștient un comportament religios. Nu există profan în stare pură. Se pune întrebarea dacă existența omului modern mai este încărcată de vreun sens sau are un destin tragic. El trăiește în istorie, dar în istoria evenimențială, fără încercarea de a o aboli. În esență, istoria înseamnă memorie și nu eveniment. Mircea Eliade arată că "pentru omul tradițional, omul modern nu oferă nici tipul unei ființe libere, nici al unui creator de istorie". Omul autentic religios se
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
Actorii interni\: procesul politic în societatea românească în tranziție" O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranzițieitc "O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranziției" În explicarea procesului politic postrevoluționar sunt, de regulă, invocați factori plasați la nivel evenimențial: acțiuni politice și interacțiuni dintre actorii politici. O asemenea perspectivă este importantă, dar ea nu oferă acces la logica profundă a procesului politic. Pentru construirea unei teorii a proceselor politice, este necesar să fie explorate trei niveluri structurale: structura socială
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strânge distanța originară dintre text și interpret 2. Limba este mediul oricărei comprehensiuni și conferă suportul viu care oferă universalitate experienței hermeneutice. Pentru Gadamer, „întreaga experiență a lumii este mediată lingvistic”1. Dacă în accepția sa limba are un caracter evenimențial, grație puterii revelatoare a limbii, acest lucru se datorează și unei meditații asupra „hristologiei, ce deschide drumul unei noi antropologii care reconciliază într-o manieră nouă spiritul omului, înțeles, în finitudinea sa, cu nemărginirea dumnezeiască. Ceea ce noi am numit experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
crizei tind să pună stăpânire și pe elemente conexe, aparent neimplicate în situția generatoare. Extensia crizei este favorizată și de intervențiile stângace ori chiar de nonintervențiile cadrului didactic nepregătit și neabilitat din punct de vedere managerial pentru o asemenea derulare evenimențială. De obicei situația de criză este recunoscută numai în momentele limită, deși fragmente ale acesteia au fost identificate anterior, limitând la maximum șansele de soluționare promptă. Sintetizând caracteristicile unei crize, să observăm că aceasta: - beneficiază de o izbucnire instantanee, de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al flăcărilor din sobă: atinsă de „egreta” focului, scara de lemn „trosnea”. Oricum ar fi - chiar dacă admitem că am avea de-a face, în fond, cu un tip particular de récits inachevés, în care ponderea este deținută nu de narativitatea evenimențială determinată, ci de schițarea „cadrului” (să fi făcut parte dintr-un roman sau o povestire propriu-zisă propozițiile lui Mircea Ivănescu s-ar fi constituit într-un fel de moment pregătitor pentru o întâmplare ulterioară) -, rămâne totuși de nătăgăduit faptul că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
împiedicat lichidarea sistematică și totală a culturii umaniste, mizând tot pe ideea că supraviețuirea unei țări amenințate istoric nu se face decât în spirit. Dar, pe de altă parte, tocmai în numele acestei idei, modelul acesta a întors spatele istoriei reale, "evenimențiale", socotită a fi "simplă meteorologie" (cînd plouă, când e senin, când e furtună) și ca atare nedemnă pentru o investire mai adâncă. Dialogul cu oamenii politici, cu reprezentanții puterii - acești "lachei ai istoriei" - îi apărea lui Noica drept un total
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
destructurare. Raportările la un posibil protocol al constituirii materiei prime textuale nu sunt În nici un fel relevante. Intimul poate fi atât consecința unei Încercări constante și conștiente a autorului de a (se) dezvălui, cât și efectele secundare ale unei transcrieri evenimențiale cu substrat strict contabilicesc. Deformări Între prima modalitate și cea de-a doua se poate discerne o diferență de tensiune emoțională. Dacă În cazul dintâi patetismul, coloratura emoțională, subiectivitatea conștientă (dar creatoare) sunt mai ușor de descoperit, În cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cele mai familiare reprezentări istorice ale românilor, așa cum au fost ele definite și păstrate în mediul școlar. Investigația noastră traversează perioada dintre sfârșitul Primului Război Mondial și anii care au urmat căderii regimului comunist. Nu căutăm analogii facile între cele două serii evenimențiale, deși ambele au fost urmate de o efervescență notabilă a politicilor educaționale și redefinirilor identitare. În tot acest timp, trecând de la un proiect de schimbare la altul, învățământul românesc a cumulat practici și conținuturi longevive; între ele, comemorările ocupă și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reprezentărilor temporale. Ar putea fi înlesnit prin reflecția sistematică asupra noțiunilor de "gândire"280, "înțelegere"281 sau "conștiință" istorică 282, care rămân însă dificil de administrat chiar și pentru adulții profesionalizați, cu atât mai mult pentru școlari. Ofensiva contra istoriei evenimențiale ajunsă, parțial, și în manualele românești post-comuniste a însemnat nu doar reorganizarea cunoștințelor istorice pe coordonatele "duratei lungi", a structurilor social-economice și a mentalităților, ci și o diminuare a istoriei-narațiune. Clasica povestire populată de lideri politici, războaie și revoluții a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
situăm în timp290. Atitudinea excesiv polemică a făcut ca povestirea istorică tradițională să fie echivalată cu ordonarea cronologică a unor evenimente (politice) izolate, deci nesemnificative, cu înșiruirea unor "date" care periclitau, prin cantitatea lor impardonabilă, memoria și personalitatea elevului. Istoria evenimențială vehiculată de manuale a fost în mare măsură marginalizată, odată cu narațiunea istoriografică care i-a dat naștere 291. Pozitiviștii "au făcut din istorie marele ordonator al evenimentelor"292 considerau cei din școala "Analelor" -, iar cultura mass-media "a făcut din istorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de uz școlar de după 1989, manualul conținea, între altele, și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri cu rol edificator, câteva tușe imprecise, aruncate pe ici și colo în vasta frescă a Unirii. Introduse ca suport evenimențial moralizant, supra-argumentau retroactiv justețea idealurilor și a mijloacelor puse în slujba lor. Anul 1918 era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda dezastrelor din jurul său. Pentru ea, prăbușirea imperiilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că cele transmise elevului sunt însușite întocmai. Ca ofertă tipică de manual, lecția de istorie oscilează între o listă de cuvinte și articularea unei intrigi cu personaje și întâmplări bine delimitate unele de altele. Construcția didactică rămâne ascendent-cronologică, deterministă și evenimențială, dar lăsând profesorului posibilitatea de a adapta textul-standard la variate conjuncturi de utilizare. Programa și structura subiectelor de examen accentuează această denaturare. Lecția se transformă în explicare de cuvinte, nu de situații. Ca într-o problemă de matematică, se enunță
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Într-un manual pentru clasa a VIII-a, din 1991, cei interesați ar fi putut găsi însă o descriere destul de credibilă a acestei perioade 47. Derularea cronologică era, ca de obicei, marcată cel mai clar la extremitățile sale temporale și evenimențiale, în anii '40 și '80. Între cele două delimitări principale, secvențierea internă nu era la fel de categorică. Evocarea primilor ani postbelici era diferit interpretată față de perspectiva românească. În Ungaria, aceștia au fost considerați ani de normalizare, abia după 1947 vorbindu-se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
existența unor resentimente colective perpetuate și după căderea comunismului, care au marcat din start epoca respectivă: "neîncrederea", "frica", "nemulțumirea". Spre finalul regimului, ele s-au transformat în "mânie", "curaj", "entuziasm" și "speranță". Ne întrebăm însă dacă între cele două serii evenimențiale, nu a fost așa cum apare în manuale decât o lungă tăcere. Ea acoperă perioada cea mai stabilă a regimului, anii '60-'70, pentru care unele manuale dau detalii pozitive, despre împliniri, progrese și chiar o oarecare bunăstare. Acesta este segmentul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1980, Actes IV (1), Editura Academiei R.S.R., București, p. 425. 290 Adrian Marino, Dicționar de idei literare, vol. I, București, Editura Eminescu, 1973, pp. 576-577. 291 Asistăm la o istorie școlară tot mai "culturală", care a renunțat la parcursul pur evenimențial, de la un rege la altul și de la o bătălie la alta, conservând totuși o concepție predominant liniară asupra istoriei, exemplar rezumată în acele frize cronologice nelipsite din cărțile școlare. Vezi Dominique Borne, Une discipline d'enseignement, în Jean Claude Ruano-Borbalan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru că ea coincide cu structura universului însuși" (T. Todorov, 1975: 115). Sistemul narativ descris este o abstracție față de textul real, focalizarea fiind asupra rezumatelor și nu a nuvelelor ca atare în scopul construirii modelului nuvelei de tip boccacian (nuvelă apsiho-logică, evenimențială): În 1928 Louis Hjelmslev formula astfel prin-cipiul său de bază: "Printr-o confruntare a tuturor stărilor sincronice existente sau cunoscute, se poate stabili o stare pancronică, un sistem abstract de categorii care ne va oferi materialele unei descrieri psihologice și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător total) poate fi explicată de cîteva caracteristici structurale fundamentale (cf. și M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și activități idiosincratice. Sfera publică este reconstruită în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]